Atelierele “Locuința – drept sau marfă? Ce e de făcut?”: #4 Acțiunea

La întâlnirea din 16.06.2017 (la tranzit.ro/cluj, cu începere de la ora 18.00) continuăm discuția despre zona în care ne-am desfășurat cercetarea empirică, urmărind transformarea a două întreprinderi de stat privatizate în obiecte ale unor investiții imobiliare private, dar și experiențele unor locatari în zonă în ce privește scumpirea acesteia odată cu noul val de dezvoltare imobiliară.
De asemenea, vom prezenta analiza noastră privind criza de locuințe din punctul de vedere al persoanelor care aparțin clasei lucrătoare pauperizate, realizată în contextul formulării unor propuneri către decidenți politici cu privire la modificarea legislației locuinței.
Totodată, invităm participanții la acest ultim atelier să gândim împreună o acțiune publică pentru locuințe publice pe care am putea-o derula în perioada 7-9 iulie în Cluj în cadrul Forumului pentru justiție locativă la care vor participa și alte grupuri activiste din România pentru dreptul la locuire. (Informații despre Forumul cu același nume derulat în București în perioada 28 aprilie – 2 mai 2017 găsiți aici: http://www.desire-ro.eu/?p=3132.) Și nu în ultimul rând, să ne imaginăm și alte posibile acțiuni comune în viitorul apropiat.

At the meeting on the 16th of June 2017 (at tranzit.ro/cluj starting at 18:00) we continue the discussion about the area we researched empirically by following the transformation of two privatized state enterprises into objects of private real estate developments, along with the experiences of some area inhabitants in regards to the area’s price increase brought by the wave of new real estate development.

We will also present our analysis regarding the housing crisis from the perspective of people belonging to the impoverished working class, authored in the context of our proposals towards political decision makers regarding modifications of the housing law.

At the same time, we invite the participants to this last workshop to join us in planning a public action for public housing that we could carry out between 7-9 July in Cluj during the Forum for Housing Justice, where other housing activist groups from Romania will also participate (information about the same titled Forum that took place in Bucharest between 28 April – 2 May 2017 can be found here: http://www.desire-ro.eu/?p=3132). Last, but not least, we aim at imagining other common actions during the near future.

Atelierele “Locuința – drept sau marfă? Ce e de făcut?”: #3 Gentrificarea

Joi, 25 mai, de la ora 18, are loc al treilea atelier din seria “Locuința – drept sau marfă. Ce e de făcut?”, la tranzit.ro/cluj.
Aducem treptat discuția despre transformările locative din Cluj în prezent, accentuând caracteristicile locale ale procesului de gentrificare.

Debutăm cu o introducere în dezbaterea generală despre gentrificare, continuând cu descrierea apariției noului val de locuințe proprietate privată din oraș. Dezvoltarea noilor ansambluri rezidențiale în zonele periferice și centrale este prima temă a dezbaterii, care cuprinde și exemple de mari proiecte imobiliare în asociere cu Consiliul Local, rămase nefinalizate. Concomitent, se efectuează dislocarea masivă a populațiilor deposedate atât de locuri de muncă, în urma privatizărilor industriale, cât și de locuire. Dislocarea a afectat atât persoane evacuate din locuințe retrocedate, cât și din locuințe din fondul locativ de stat degradate sau din locuințe neconvenționale, în special în zonele vizate de regenerare urbană. După 2005, în Cluj se construiesc locuințe ANL din bugetul central și locuințe sociale din bugetul local. Însă accesul la locuire publică este supus unei politici elitiste de selecție prin aplicarea treptată de criterii restrictive față de clasa lucrătoare cu venituri reduse și locuri de muncă nesigure.
 
”Dacă nu îți permiți să stai în Cluj…!”, subliniază o nouă ordine socială în care cetățenia este echivalată direct cu valoarea percepută a aportului economic adus în oraș. Gentrificarea devine politica centrală a administrației locale, noul imaginar social urban – susținut prin politici locative, culturale și economice – disociindu-se astfel de existența claselor deposedate.
*

On Thursday, May 25th at 6 PM we are holding the third workshop from the series “Housing – right or commodity. What is to be done?” at tranzit.ro/cluj.

We gradually advance the discussion on housing transformation in Cluj into the present, emphasizing the local characteristics of gentrification.

 The workshop starts with an introduction of the general debate on gentrification, and continues by describing the occurrence of the new wave of private housing in the city. Peripheral and central real estate development constitutes the first theme of debate, which also comprises examples of unfinished large scale residential development in association with the Local Council. Concurrently, massive dislocations of populations dispossessed of jobs, following the industrial privatization, as well as of housing, are taking place. Displacement affected people evicted from either restituted housing, deteriorated state housing stock, or unconventional housing, particularly in areas targeted by urban renewal policies. After 2005, housing financed from the National Housing Agency and social housing financed by the local administration has been constructed. However, access to public housing is subjected to an elitist selection policy through the institution of gradually tougher criteria restrictive to the working class with low income and unstable employment.

 “If you can’t afford to live in Cluj…!” underlines the new social order where citizenship is directly equated with the perceived value of its urban economic input. Gentrification becomes the central policy of the local administration, and the new urban social imaginary – supported through housing, cultural, and economic policy – dissociates itself from the existence of the dispossessed classes.

Forum for housing justice – 28.04-01.05.2017

The second edition of the Forum for Housing Justice, initiated by the Social housing NOW! Campaign and The Common Front for Housing Rights, organized within the program “Strengthening the Housing Justice Coalition in Romania through reframing the political claims for public/social housing” brought together groups and organizations from Romania that advocate for housing and labour rights.

On the occasion of the forum we proposed:

– to discuss some cases / types of housing problems encountered by these groups, analyzed and challenged through collective actions;

– to rethink “housing justice” and “the right to housing”. How do we understand these causes and how do we create consciousness around them?

– to strengthen the cohesion of the connections between the groups; to identify common principles on which we can act effectively at local and national level; to relate to the initiatives through which other different social and political actors respond to the problems in this field;

– and last but not least, to discuss the potential of a critical movement around housing, anti-capitalist, based on radical feminist, anti-racist and horizontal solidarity.

Participant organizations: Desire Foundation/ Social Housing NOW! (Fundatia Desire/ Căși Sociale ACUM!) – Cluj, Common Front for the Right to Housing (Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire) – București, Right to the City Group (Grupul Dreptul la oraș) – Timișoara, Association for the Rights of Roma Women ERomnja (Asociația pnetru Drepturile Femeilor Rome ERomnja) , Association Quantic – București, Mahala – Militant Workers Community (Mahala – Comunitatea Muncitorilor Militanți) – București, Servici’ ușor/ Association Connect (Servici’ ușor/ Asociația Connect) – București.

The Forum took place in Bucharest at Macaz Bar Teatru Coop. 

POLITICĂ ANTIRASISTĂ ȘI JUSTĂ DE LOCUIRE PUBLICĂ. Argumente și principii pentru schimbarea legislativă și instituțională în domeniul locuirii [Enikő Vincze, Simona Ciotlăuș, George Zamfir]

În 2 mai 2017, echipa Fundației Desire/ Căși sociale ACUM!, împreună cu activiști din București din jurul Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire și Asociația femeilor rome ERomnja, după acțiunea lor din 7 aprilie 2017 Locuințe nu umilințe!, au fost invitați la o discuție cu membrii ai unor comisii parlamentare relevante pentru tema locuirii.

Pornind de la analiza și propunerile din documentul,

Desire locuire publica_mai2017 (1)

elaborat de către Fundația Desire în cadrul programului “Întărirea coaliției pentru locuire din România prin reformularea revendicărilor față de locuirea publică” și dezbăbut mai întâi la Forumul pentru Justiție Locativă (28 aprilie – 1 mai 2017) discuția s-a finalizat cu definirea a trei potențiale acțiuni:

  1. Integrarea propunerilor noastre, de către parlamentarii care susțin acest demers, în propuneri de amendamente la Legea locuinței și la Normele metodologice de aplicare a legii locuinței ce urmează să fie dezbătute în comisii și apoi în plenul Parlamentului.
  2. Obținerea unor informații despre intențiile Guvernului României în ce privește Strategia Națională a Locuirii elaborată în 2016 pe baza raportului Băncii Mondiale Locuirea în România (2015).
  3. Interpelarea primăriilor din localitățile unde am desfășurat acțiunea din 7 aprilie în legătură cu cele mai critice probleme ale locuirii pe plan local pe care ar trebui/putea rezolva local în cadrele legislative existente.

Documentul elaborează argumente politice și statistice pentru recunoașterea locuirii ca nevoie primordială și drept fundamental. El arată că politica locuirii din ultimele aproape trei decenii a fost parte integrantă a factorilor care au creat diferențele și au exacerbat inegalitățile economice între clasele sociale din România, precum și între grupurile de venituri din cadrul clasei lucrătoare. Pe această bază, documentul demonstrează de ce este nevoie de o politică justă și antirasistă de locuire publică, definind principiile ce ar trebui să fundamenteze schimbarea legislativă și instituțională cu acest scop. Politica locuirii publice trebuie să își asume ACUM rolul de a reduce inegalitățile de clasă printr-un set de măsuri guvernamentale care pot îmbunătăți situația economică a celor peste 25% de cetățeni români împinși în sărăcie atât prin veniturile lor foarte reduse, cât și prin forțarea lor de a a locui în condiții sărace și nesigure lezându-le demnitatea umană și punându-le viața în pericol.

  • Introducere: prioritizarea locuirii publice
  • Argumente politice: locuirea ca nevoie primordială și drept fundamenta
  • Argumente statistice: inegalități de clasă manifestate în accesul inegal la locuință adecvată
  • Inegalități de clasă create prin politicile de locuire după 1990
  • Principiile schimbării legislative și instituționale care să susțină politica justă și antirasistă de locuire publică
  • Amendamente urgente la Legea locuinței 114/1996 și Normelor metodologice privind aplicarea Legii locuinței

În ce privește relația între muncă și locuire, observăm: prevalența sărăciei în rândurile populației, și mai ales în rândurile clasei lucrătoare pauperizate se datorează în primul rând veniturilor reduse pe care le plătesc angajatorii, faptului că ei sunt acea forță de muncă ieftină despre care se afirmă că este avantajul competitiv al României. Dar această sărăcie se adâncește și datorită costurilor foarte mari ale locuinței (procurării sale, prin chirie, prin cumpărare, dar și mentenanței sale, inclusiv a utilităților ale căror prețuri s-au liberalizat și au crescut mult și ele în ultimii ani). 

1 MAI – O POLITICĂ ANTIRASISTĂ ȘI JUSTĂ DE LOCUIRE PUBLICĂ PENTRU LUCRĂTOARE ȘI LUCRĂTORI

PENTRU CĂ LOCUIREA ESTE O NEVOIE PRIMORDIALĂ

Statul trebuie să investească mai mult în construcția de locuințe publice, în loc să susțină profitul pieței imobiliare. Trebuie ca angajatorii, privați sau publici, să nu mai exploateze forța noastră de muncă prin salarii care sunt prea mici până și pentru acoperirea costurilor locuirii.

PENTRU CĂ LOCUIREA ESTE UN DREPT FUNDAMENTAL

Constituția trebuie să garanteze dreptul la locuire. Legislația locuinței trebuie să prevadă obligația statului de a asigura locuință tuturor cetățenilor, inclusiv celor cu venituri reduse, nu doar dreptul de a avea acces la locuință.

Case studies on action research carried under LERI

Local Engagement for Roma Inclusion  (LERI) was a qualitative action research project under FRA’s multi-annual Roma Programme, which ended at the end of 2016. It was developed in response to the European Commission’s Communication on an EU Framework for National Roma integration strategies up to 2020.  The aim of the project was to use the experience gained and the lessons learned during the process for improving the design, implementation and monitoring of Roma integration policies and actions at the local level.

In Romania, both in Aiud and Cluj, Desire Foundation contributed in its administrative, organizational and professional capacity to the implementation of the local action plans resulted from the action-based participatory needs assessment.

The final case studies and video-clips reflecting on the project are available here: 

List of localities:

Bulgaria: Pavlikeni; Stara Zagora;
Czech Republic: Brno; Sokolov;
Finland: Helsinki; Jyväskylä;
France: Lille; Strasbourg;
Greece: Aghia Varvara; Megara;
HungaryBesenceMátraverebély;
Italy: Bologna; Mantova;
Romania: Aiud; Cluj-Napoca;
SlovakiaRakytník; Hrabušice;
SpainCórdoba; Madrid;
United Kingdom: GlasgowMedway.

 

Forumul justiției locative

Forumul Justiției Locative, ediția a doua, este inițiată de Campania Căși sociale ACUM! și Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, prin programul “Întărirea coaliției pentru locuire din România prin reformularea revendicărilor față de locuirea publică”, program derulat de Fundația Desire în perioada februarie-iulie 2017, susținut de Rosa Luxemburg Stiftung (biroul Belgrad).

În cadrul forumului ne propunem:

  • să aducem împreună grupuri si organizații din România ce militează pentru dreptate locativă, cât și pentru drepturile muncii;
  • să discutăm despre unele cazuri/tipuri de probleme locative cu care ne-am întâlnit, pe care le-am analizat și atacat prin acțiuni colective;
  • să regândim “dreptatea locativă” și “dreptul la locuire”, cum intelegem aceste cauze si cum le popularizam;
  • să întărim coeziunea rețelei, identificând principiile noastre comune pe baza cărora sa putem actiona eficient la nivel local și național și raportându-ne la inițiativele prin care alți diferiți actori sociali și politici răspund la problemele din acest domeniu;
  • să discutăm despre potențialul unei mișcări de locuire critice la adresa capitalismului, având la bază solidaritatea radicală feministă, anti-rasistă și orizontală.

PROGRAM

28.04.2017 (Vineri) 16.00-20.00 Acțiune publică @Macaz – Bar Teatru Coop.

– prezentarea grupurilor inițitoare ale evenimentului, a problemelor de locuire și acțiunile lor până acum; – masă rotundă despre activitățile și experiențele de până acum ale tuturor participanților, precum și problemele identificate de aceștia; – biblioteca activismului pentru locuire (fragmente din filme); – lansarea propunerii evenimentului public de 1 mai: Locuire și muncă + propuneri de acțiune

29.04.2017 (Sâmbătă) 14.00-18.00 Acțiune publică @Macaz

– prezentarea studiului despre comodificarea locurii realizat în Cluj de către Fundația Desire; – continuarea discuțiilor despre problemele de locuire cu care se confruntă diverse categorii sociale și cauzele acestora; – prezentarea Manifestului FCDL și a principiilor ce stau la baza propunerii Căși sociale ACUM! privind politica antirasistă de locuire publică + discuții; – discuție despre evenimentul din 1 mai: Locuire și muncă; – discuții despre potențialul unei mișcări pentru locuire; – propuneri de colaborare, acțiuni comune posibile în 2017

30.04.2017 (Duminică) 16.00-19.00: Atelier de lucru @Macaz

– reluarea discuției și pregătirea materialor pentru acțiunea de 1 mai: Locuire și muncă; – reluarea discuțiilor despre celelalte teme discutate

01.05.2017 (Luni) 11.00-20.00

Acțiune publică de 1 mai: Locuire și muncă – întâlnire cu locatarii din cartierul Cetatea de Baltă

 

 

 

Proiectul “Întărirea coaliției pentru locuire din România prin reformularea revendicărilor față de locuirea publică” (Strengthening the Housing Justice Coalition in Romania through reframing the political claims for public housing) duce mai departe și lărgește acțiunile campaniei Căși sociale ACUM! înspre politizarea locuirii publice și crearea unei coaliții trans-locale pe această temă.

Romii nu sunt gunoaie/Roma are not garbage – documentary

Filmul este o reconstituire a videoclipurilor realizate în ultimul trimestru al anului 2016 de către Fundația Desire în cadrul campaniei “Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie” care și-a propus atât să conștientizeze cum funcționează rasismul de mediu, cât și să utilizeze diferite instrumente ale luptei împotriva acestuia. Firul roșu al scenariului este țesut din legăturile dintre modul în care proximitatea rampelor de deșeuri ale municipiului Cluj-Napoca afectează locuitorii din colonia Dallas, de pe str. Cantonului și din zona caselor modulare, ele împreună formând zona Pata Rât. Dar filmul înglobează și părerile informate ale unor personalități cunoscute din Cluj (printre ele și activiști pentru locuire), dar și din România și din alte țări, precum și prezentarea unora dintre acțiunile campaniei “Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie”. Epilogul filmului este chiar videomontajul prezentat la evenimentul din 17 decembrie 2016 “Pata rămâne a tuturor”. Filmul #Romiinusuntgunoaie demonstrează că rasismul de mediu funcționează în diverse feluri: prin efectul apropierii geografice a zonei de locuit de un sit poluat, sau cel al muncii făcute în acest perimetru, care pune în pericol nu doar sănătatea, ci și viața oamenilor; prin asocierea simbolică a gunoiului transportat în afara orașului care contează, cu persoanele de etnie romă sărăcite sau, altfel spus, prin inferiorizarea lor ca persoane, ca etnie, precum și ca lucrători; prin desconsiderea locuirii în acest perimetru atât de către instituțiile publice și cât și de firmele care își fac profit din industria deșeurilor, astfel încât condițiile de locuire sunt menținute aici în subdezvoltare infrastructurală, informalitate, nesiguranță și supraaglomerare; prin plasarea locuitorilor din această zonă în categoria solicitanților neeligibili sau a celor care nu pot să adune suficient punctaj pe grila meritocratică a primăriei pentru a li se repartiza o locuință socială. Campania “Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie” a fost susținută de Roma Initiative Office/ Open Society Foundations.

The film is a reconstruction of the video-clips made in the last quarter of 2016 by Foundation Desire within the campaign “Consult us. Roma are not garbage”, which aimed to raise awareness on environmental racism and to use different instruments of fighting against it. The leading story of the script is woven from the links between the ways in which the proximity of Cluj-Napoca’s landfills affect the inhabitants of Dallas colony, Cantonului street and the modular houses area, which together form the Pata Rât area. Other than this, the film narrative also includes the informed opinions of some well-known personalities of Cluj-Napoca (among them housing activists), but also from Romania and from other countries, alongside with the presentation of some of the actions of the campaign “Consult us. Roma are not garbage”. The Epilog of the film is the video-montage prepared for and viewed at the public event from 17 December 2016, “The stain lingers on”. The film “Roma are not garbage” demonstrates that environmental racism functions in several manners: through the geographic proximity of a polluted site that threatens not only people’s health, but also their life; through the symbolic association of the garbage transported outside of the city areas that count as important, with the impoverished Roma or, differently put, through their inferiorization as persons, as ethnicity, and also as workers; through neglecting of housing in this area both by the public administration and by the companies that make profit from waste industry, as a result of which the housing conditions in this zone are kept in a state of infrastructural underdevelopment, informality, insecurity and overcrowdedness; through placing the inhabitants of this area in the category of non-eligible applicants or among those who cannot gain enough scores on the meritocratic scale of the Cluj-Napoca City Hall used in the allocation of social housing.  The “Consult us. Roma are not garbage” campaign was supported by Roma Initiative Office/ Open Society Foundations.

Atelierele “Locuința – drept sau marfă? Ce e de făcut?”: #2 Privatizarea

Seria de ateliere “Locuința – drept sau marfă. Ce e de făcut?” continuă cu tema procesului de privatizare și a rolului privatizării în transformarea locuirii în marfă. Discutăm despre privatizarea unităților economice de stat și a fondului locativ public, precum și despre legătura dintre cele două. Abordăm practicile de transfer al drepturilor de proprietate și de producere a noului stoc de locuințe private la nivel local, în relație cu legislația națională, precum și având în vedere condițiile impuse de organizațiile financiare internaționale în directia trecerii la economia de piață, cu atenție perioadei 1990-2004. Localizăm empiric aceste procese într-o zonă urbană peri-centrală care anterior privatizărilor a cuprins trei fabrici, iar regimul de proprietate și deținere a locuințelor era mixt. O parte din dezvoltarea urbană socialistă a condus la construirea de locuințe colective (blocuri), însă nu toate planurile de sistematizare au fost puse în practică. Dincolo de procesul de transfer de proprietate discutat la acest al doilea atelier, introducem și discuția asupra transformării zonei sub impactul proiectelor derulate de marii dezvoltatori imobiliari, pe care o vom aborda la întâlnirile ulterioare.

 

The workshop series “Housing – right or commodity. What is to be done?” continues with a second discussion tackling the privatization process and the manner in which the property transfer led to the commodification of housing. We aim to discuss the privatization of state-owned economic units and of the housing stock, together with the relation between the two. We examine these rights transfer practices and the production of a new fund of private housing at local level, in connection with the national legislation, as well as with the conditions imposed by the international financial organizations as a means to create the market economy, with a special attention on the period between 1990-2004. Empirically, we localize these processes in a peri-central urban area. Prior to privatization, it comprised three state factories, alongside a mixed housing property and tenancy regime. The urban socialist development process has partially led to the construction of collective housing blocks, yet not every systematization plan was implemented. Beyond the transfer process introduced in this second workshop, we introduce the transformation of the area under the impact of projects by grand real estate developers, to be addressed during the following workshops.

ROMA IN THE HOUSE! Call to Action for Anti-Racist Housing Justice 7th and 8th of April 2017