Case studies on action research carried under LERI

Local Engagement for Roma Inclusion  (LERI) was a qualitative action research project under FRA’s multi-annual Roma Programme, which ended at the end of 2016. It was developed in response to the European Commission’s Communication on an EU Framework for National Roma integration strategies up to 2020.  The aim of the project was to use the experience gained and the lessons learned during the process for improving the design, implementation and monitoring of Roma integration policies and actions at the local level.

In Romania, both in Aiud and Cluj, Desire Foundation contributed in its administrative, organizational and professional capacity to the implementation of the local action plans resulted from the action-based participatory needs assessment.

The final case studies and video-clips reflecting on the project are available here: 

List of localities:

Bulgaria: Pavlikeni; Stara Zagora;
Czech Republic: Brno; Sokolov;
Finland: Helsinki; Jyväskylä;
France: Lille; Strasbourg;
Greece: Aghia Varvara; Megara;
HungaryBesenceMátraverebély;
Italy: Bologna; Mantova;
Romania: Aiud; Cluj-Napoca;
SlovakiaRakytník; Hrabušice;
SpainCórdoba; Madrid;
United Kingdom: GlasgowMedway.

 

Forumul justiției locative

Forumul Justiției Locative, ediția a doua, este inițiată de Campania Căși sociale ACUM! și Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, prin programul “Întărirea coaliției pentru locuire din România prin reformularea revendicărilor față de locuirea publică”, program derulat de Fundația Desire în perioada februarie-iulie 2017, susținut de Rosa Luxemburg Stiftung (biroul Belgrad).

În cadrul forumului ne propunem:

  • să aducem împreună grupuri si organizații din România ce militează pentru dreptate locativă, cât și pentru drepturile muncii;
  • să discutăm despre unele cazuri/tipuri de probleme locative cu care ne-am întâlnit, pe care le-am analizat și atacat prin acțiuni colective;
  • să regândim “dreptatea locativă” și “dreptul la locuire”, cum intelegem aceste cauze si cum le popularizam;
  • să întărim coeziunea rețelei, identificând principiile noastre comune pe baza cărora sa putem actiona eficient la nivel local și național și raportându-ne la inițiativele prin care alți diferiți actori sociali și politici răspund la problemele din acest domeniu;
  • să discutăm despre potențialul unei mișcări de locuire critice la adresa capitalismului, având la bază solidaritatea radicală feministă, anti-rasistă și orizontală.

 

PROGRAM

28.04.2017 (Vineri)

16.00-20.00 Acțiune publică @Macaz – Bar Teatru Coop. (Mosilor, nr.106)

– prezentarea grupurilor inițitoare ale evenimentului, a problemelor de locuire și acțiunile lor până acum

– masă rotundă despre activitățile și experiențele de până acum ale tuturor participanților, precum și problemele identificate de aceștia

– biblioteca activismului pentru locuire (fragmente din filme)

– lansarea propunerii evenimentului public de 1 mai: Locuire și muncă + propuneri de acțiune

29.04.2017 (Sâmbătă)

14.00-18.00 Acțiune publică @Macaz – Bar Teatru Coop. (Mosilor, nr.106)

– prezentarea studiului despre comodificarea locurii realizat în Cluj de către Fundația Desire

– continuarea discuțiilor despre problemele de locuire cu care se confruntă diverse categorii sociale și cauzele acestora

– prezentarea Manifestului FCDL și a principiilor ce stau la baza propunerii Căși sociale ACUM! privind politica antirasistă de locuire publică + discuții

– discuție despre evenimentul din 1 mai: Locuire și muncă

– discuții despre potențialul unei mișcări pentru locuire

– propuneri de colaborare, acțiuni comune posibile în 2017

30.04.2017 (Duminică)

16.00-19.00: Atelier de lucru @Macaz

– reluarea discuției și pregătirea materialor pentru acțiunea de 1 mai: Locuire și muncă

– reluarea discuțiilor despre celelalte teme discutate

01.05.2017 (Luni)

Potențiala acțiune publică de 1 mai: Locuire și muncă (urmează să decidem asupra ei și a locației în urma discuțiilor din zilele anterioare)

 

Proiectul “Întărirea coaliției pentru locuire din România prin reformularea revendicărilor față de locuirea publică” (Strengthening the Housing Justice Coalition in Romania through reframing the political claims for public housing) duce mai departe și lărgește acțiunile campaniei Căși sociale ACUM! înspre politizarea locuirii publice și crearea unei coaliții trans-locale pe această temă.

Romii nu sunt gunoaie/Roma are not garbage – documentary

Filmul este o reconstituire a videoclipurilor realizate în ultimul trimestru al anului 2016 de către Fundația Desire în cadrul campaniei “Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie” care și-a propus atât să conștientizeze cum funcționează rasismul de mediu, cât și să utilizeze diferite instrumente ale luptei împotriva acestuia. Firul roșu al scenariului este țesut din legăturile dintre modul în care proximitatea rampelor de deșeuri ale municipiului Cluj-Napoca afectează locuitorii din colonia Dallas, de pe str. Cantonului și din zona caselor modulare, ele împreună formând zona Pata Rât. Dar filmul înglobează și părerile informate ale unor personalități cunoscute din Cluj (printre ele și activiști pentru locuire), dar și din România și din alte țări, precum și prezentarea unora dintre acțiunile campaniei “Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie”. Epilogul filmului este chiar videomontajul prezentat la evenimentul din 17 decembrie 2016 “Pata rămâne a tuturor”. Filmul #Romiinusuntgunoaie demonstrează că rasismul de mediu funcționează în diverse feluri: prin efectul apropierii geografice a zonei de locuit de un sit poluat, sau cel al muncii făcute în acest perimetru, care pune în pericol nu doar sănătatea, ci și viața oamenilor; prin asocierea simbolică a gunoiului transportat în afara orașului care contează, cu persoanele de etnie romă sărăcite sau, altfel spus, prin inferiorizarea lor ca persoane, ca etnie, precum și ca lucrători; prin desconsiderea locuirii în acest perimetru atât de către instituțiile publice și cât și de firmele care își fac profit din industria deșeurilor, astfel încât condițiile de locuire sunt menținute aici în subdezvoltare infrastructurală, informalitate, nesiguranță și supraaglomerare; prin plasarea locuitorilor din această zonă în categoria solicitanților neeligibili sau a celor care nu pot să adune suficient punctaj pe grila meritocratică a primăriei pentru a li se repartiza o locuință socială. Campania “Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie” a fost susținută de Roma Initiative Office/ Open Society Foundations.

The film is a reconstruction of the video-clips made in the last quarter of 2016 by Foundation Desire within the campaign “Consult us. Roma are not garbage”, which aimed to raise awareness on environmental racism and to use different instruments of fighting against it. The leading story of the script is woven from the links between the ways in which the proximity of Cluj-Napoca’s landfills affect the inhabitants of Dallas colony, Cantonului street and the modular houses area, which together form the Pata Rât area. Other than this, the film narrative also includes the informed opinions of some well-known personalities of Cluj-Napoca (among them housing activists), but also from Romania and from other countries, alongside with the presentation of some of the actions of the campaign “Consult us. Roma are not garbage”. The Epilog of the film is the video-montage prepared for and viewed at the public event from 17 December 2016, “The stain lingers on”. The film “Roma are not garbage” demonstrates that environmental racism functions in several manners: through the geographic proximity of a polluted site that threatens not only people’s health, but also their life; through the symbolic association of the garbage transported outside of the city areas that count as important, with the impoverished Roma or, differently put, through their inferiorization as persons, as ethnicity, and also as workers; through neglecting of housing in this area both by the public administration and by the companies that make profit from waste industry, as a result of which the housing conditions in this zone are kept in a state of infrastructural underdevelopment, informality, insecurity and overcrowdedness; through placing the inhabitants of this area in the category of non-eligible applicants or among those who cannot gain enough scores on the meritocratic scale of the Cluj-Napoca City Hall used in the allocation of social housing.  The “Consult us. Roma are not garbage” campaign was supported by Roma Initiative Office/ Open Society Foundations.

#locuireanuemarfă – Note după primul atelier [Simona Ciotlăuș, Enikő Vincze, George Zamfir]

Prin programul Întărirea coaliției pentru locuire din România prin reformularea revendicărilor față de locuirea publică, în 16 martie 2017, Fundația Desire a început la Cluj seria de ateliere cu titlul “Locuirea: drept sau marfă – Ce e de făcut?” găzduită de tranzit.ro/cluj. Intenționăm să abordăm economia politică a locuirii dintr-o perspectivă marxistă atât în termeni analitici, cât și în termenii efortului de a ne imagina acțiuni politice ce pot să conducă spre schimbări în domeniul locuirii la nivel local și central. Pornim de la convingerea că tema locuirii are un potențial important din punctul de vedere al criticii capitalismului, a cărui transformare în ultimii 25 de ani a produs mari inegalități de clasă și sărăcie, care sunt puternic reflectate și în domeniul locuirii.

Programul Întărirea coaliției pentru locuire din România prin reformularea revendicărilor față de locuirea publică este un nou moment în procesul de cunoaștere și de activism politic prin care ne concentrăm asupra unui alt tip de actor al dezvoltării locale, și anume investitorii imobiliari, respectiv pe relația dintre aceștia și guvernarea locală, precum și pe impactul comodificării locuirii asupra locuirii publice. Fundamentul acestui program este campania Căși sociale ACUM! din 2016, care a adus pe agenda publică subiectul accesului la locuinţe din fondul de stat al persoanelor marginalizate social, construind locuirea socială ca subiect politic. Parte dintr-un program mai amplu[1], campania și-a conceput acțiunile pornind de la situația locuirii pe strada Cantonului din Cluj-Napoca aparținând spațiului marginal de locuire precară și nesigură din aproprierea rampelor de deșeuri Pata Rât, ajungând prin Inițiativa cetățenească pentru o politică justă de locuire socială la propuneri privind creșterea stocului de locuințe sociale în oraș și modificarea criteriilor de atribuire a acestor locuințe[2]. În vederea consolidării și creșterii rezultatelor sale, echipa noastră se pregătește pentru continuarea și extinderea campaniei în vederea impunerii dreptului la locuință ca drept socio-economic precum și a dreptului de a locui într-un mediu sănătos. Împreună, toate aceste demersuri vor putea contribui la întărirea mișcării civico-politice locale pentru locuire publică și conectarea acesteia la coaliții mai largi din România și din lume.

Pentru mulți dintre participanții la atelier, zona Pata Rât a fost punctul de pornire al  problematizării politicii de locuire în România de după 1990. De aceea, la primul atelier al programului Întărirea coaliției pentru locuire din România prin reformularea revendicărilor față de locuirea publică, am vorbit despre traseul conceptual parcurs de echipa Fundației Desire de la tematizarea evacuărilor prin care au trecut persoanele cu domiciliul în Pata Rât, precum și ale condițiilor de locuire săracă și nesigură din acest teritoriu la abordarea politicii locuirii în general în contextul formării capitalismului în România.

CITIȚI TOT ARTICOLUL PUBLICAT AICI (Critic Atac, 23.03.2017)

Capitolele jurnalului:

Politica de evacuări și dezvoltarea orașului

Criteriile de atribuire a locuințelor sociale și sortarea populației

Producție de locuințe publice, redistribuire justă și reglementarea pieței imobiliare

Comodificarea locuirii în formele sale concrete

[1] Justiție pentru romi prin impunerea legală a dreptului la locuire, (Justice for Roma through the legal enforcement of housing rights, derulat cu sprijinul Human Rights Initiative/ OSF), http://www.desire-ro.eu/?page_id=2219

[2] Analizele și acțiunile campaniei sunt prezentate aici, http://www.desire-ro.eu/?p=3066

Atelier “Locuirea – drept sau marfă? Ce e de făcut?”: despre privatizare

Seria de ateliere “Locuința – drept sau marfă. Ce e de făcut?” continuă cu tema procesului de privatizare și a modului în care transferul de proprietate a condus la transformarea locuirii în marfă. Discutăm despre privatizarea unităților economice și a fondului locativ, precum și despre legătura dintre cele două. Abordăm aceste practici de transfer al drepturilor de proprietate la nivel local, în relație cu legislația națională, precum și având în vedere condițiile impuse de organizațiile financiare internaționale în directia trecerii la economia de piață. Localizăm empiric aceste procese într-o zonă urbană peri-centrală care anterior privatizărilor a cuprins trei fabrici, iar regimul de proprietate și deținere a locuințelor era mixt. O parte din dezvoltarea urbană socialistă a condus la construirea de locuințe colective (blocuri), însă nu toate planurile de sistematizare au fost puse în practică. Dincolo de procesul de transfer de proprietate discutat la acest al doilea atelier, introducem și discuția asupra transformării zonei sub impactul proiectelor derulate de marii dezvoltatori imobiliari, pe care o vom aborda la întâlnirile ulterioare.

 

The workshop series “Housing – right or commodity. What is to be done?” continues with a second discussion tackling the privatization process and the manner in which the property transfer led to the commodification of housing. We aim to discuss the privatization of economic units and of the housing stock, together with the relation between the two. We examine these rights transfer practices at local level, in connection with the national legislation, as well as with the conditions imposed by the international financial organizations as a means to create the market economy. Empirically, we localize these processes in a peri-central urban area. Prior to privatization, it comprised three state factories, alongside a mixed housing property and tenancy regime. The urban socialist development process has partially led to the construction of collective housing blocks, yet not every systematization plan was implemented. Beyond the transfer process introduced in this second workshop, we introduce the transformation of the area under the impact of projects by grand real estate developers, to be addressed during the following workshops.

ROMA IN THE HOUSE! Call to Action for Anti-Racist Housing Justice 7th and 8th of April 2017

 

Locuințe nu umilințe! – acțiune de Ziua Internațională a Romilor

În contextul zilei de 8 Aprilie, Ziua Internațională a Romilor, Fundația Desire/Căși Sociale ACUM!, împreună cu Asociația E-Romnja (Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome) și Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, ne organizăm pentru a atrage atenția asupra injustiției și rasismului instituțional care afectează situația locativă a mii de familii rome plasându-le în comunități segregate fără acte de proprietate sau în locuinte improprii, izolate, în ghetouri urbane stigmatizate sau în stradă ca urmare a evacuărilor forțate.


CE FACEM?

DE CE?

Nedreptatea locativă este o realitate cotidiană în România. Evacuări, gentrificare, dislocări, chirii uriașe, supraglomerare, nesiguranță, condiții sărace de locuire sau lipsa actelor de proprietate au ajuns să facă parte din viața noastră. În centrul acestor nedreptăți este rasismul structural al statului, al societății și pieței imobiliare. Prea des, cei ce sunt afectați de această injustiție sunt persoanele de etnie romă. Însă tot ele sunt și cele ce adesea se organizează și rezistă împotriva nedreptăților locative, revendicând locuințe publice adecvate pentru toți cetățenii.

CE SOLICITĂM?

  1. Modificarea Legii locuinței și adoptarea Strategiei Naționale de Locuire.
  2. Primăriile să modifice criteriile de atribuire de locuințe sociale.
  3. Guvernul și Primăriile să aloce buget public adecvat pentru un program amplu de locuințe publice.
  4. Corelarea legislației locuirii cu cea socială și a non-discriminării, cu legislația administrației publice, dar și cea a construcțiilor și urbanismului.

Noi atragem atenția asupra nevoii de a aborda şi rezolva problemele de locuire cu care se confruntă persoanele de etnie romă aparținând clasei lucrătoare aflate în sărăcie sau chiar sub pragul de subzistență. În această categorie se află romii salariați care au venituri sub pragul de sărăcie, dar și cei care muncesc în economia informală ori cei care lucrează pentru venitul minim garantat, precum și persoanele care prestează munci în gospodărie fără a fi plătite, sau orice alte forme de munci prin care își asigură traiul de pe o zi pe alta.  Fără a neglija dificultățile locative cu care se confruntă mulți alți cetățeni ai României, atragem atenția asupra celor care, datorită poziției lor în domeniul muncii, nu au venituri prin care își pot îmbunătăți condițiile de locuire sau prin care și-ar putea asigura locuințe adecvate de pe piața privată. Problemele de locuire asupra cărora atragem atenția includ:

  • Locuirea în sărăcie caracterizată de proasta calitate a locuinței și de supra-aglomerare.
  • Locuirea informală și nesigură care se manifestată în lipsa de acte de proprietate asupra terenului și/sau clădirii, sau în lipsa de acte legale de închiriere a spațiului locativ.
  • Expunerea accentuată la riscul de evacuare forțată (evacuare dintr-un anumit spațiu de locuire fără acces la o locuință alternativă adecvată; evacuare care transformă oamenii evacuaţi în persoane fără adăpost).
  • Accesul scăzut la locuințe sociale din fondul locativ public din cauza stocului redus de locuințe publice și criteriilor de atribuire de locuințe sociale care nu facilitează accesul persoanelor marginalizate la aceste locuințe.
  • Locuirea în proximitatea unui mediu toxic (stație de epurare a apei, rampă de deșeuri, etc.).
  • Locuirea într-o zonă ghetoizată caracterizată de prezența simultană a separării spațiale de restul localității și lipsa accesului la transport public; a subdezvoltării infrastructurii locative și lipsa accesului la servicii publice; marea majoritate a populației care locuiește în zonă este de etnie romă și se confruntă cu sărăcia măsurabilă în venituri, dar și cu excluziunea socială în privința accesului la participare în procesele decizionale locale.

 

La dezbaterea publică pe bugetul local 2017, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, 13.03.2017.

 

Integral aici: Dezbatere publică 13 martie 2017 buget Cluj-Napoca

George Zamfir: ” […] E nevoie acută de o administrație locală puternică și determinată, care să țină derapajele sub control prin introducerea unor plafoane de chirie și prin construcția masivă de locuințe sociale din fondul locativ public;  cât și prin conversia imobilelor din domeniul public în locuințe. Astea sunt tipuri de soluții pe care, de-a lungul timpului, Fundația Desire le-a mai propus. Cred că plaja de soluții pentru mărirea stocului de locuințe publice este destul de largă. Ca să ajung la întrebările mele concrete legate de buget: Care este nevoia de locuire în Cluj în momentul de față? Cum se evaluează aceste nevoi? Și cum apar aceste nevoi în investițiile din 2017? Și mai ales, probabil că înțelegeți unde bat, la acele investiții de pe Sighișoarei și de pe Ghimeșului, care este situația lor și cum plănuiți să le duceți mai departe?

Foto: Luminița Silea, Actual de Cluj

Emil Boc: ” […] Clujul, fiind un magnet economic, atrage și populație care are resurse limitate. Și atunci se crează în marile metropole asemenea probleme, dar și preocuparea noastră, a comunității, de a găsi soluții. Și nu ne-am dat înapoi să venim cu soluții care rezolvă probleme. Am creat un cartier întreg de locuințe în Oser din resurse locale. Acum, pentru anii următori, și pentru anul acesta, avem locuințele de pe Sighișoarei și de pe Ghimeșului. Sighișoarei – sunt în stare avansată; la Ghimeșului am obținut ultimele avize pentru a începe licitația. Apoi, […] acea suprafață de teren, acolo, 75 de hectare (în Borhanci), va fi împărțită în două componente: una pentru concesiuni de parcele în vederea construcției în regim privat, alta pentru locuințe pe care să le construiască primăria. […] Pe lângă asta avem în vedere reluarea proiectului pe care, în parteneriat cu Armata, l-am avut în vedere până în 2013. MAPN și-a arătat disponibilitatea, la solicitarea noastră, de a relua proiectul, cel de pe Gârbău, de pe Valea Gârbăului, unde există acel poligon, unde Ministerul Apărării Naționale, la solicitarea pe care am făcut-o, și-a arătat disponibilitatea de a relua discuțiile pentru un proiect care să vizeze construcția de locuințe cu o componentă militară, specifică, dar nu atât de numeroasă, pentru că deja se construiește acel cartier în Gheorgheni, și cu o componentă socială și civică, pentru restul.”

***

CONTEXT

În 13.03.2017 în Sala de Sticlă a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca s-a derulat dezbaterea publică asupra bugetului local pe anul 2017.

Fundația Desire urmărește cu interes alocările bugetare, în particular pentru capitolul de locuințe sociale din fondul locativ de stat sau public. Prin campania Căși sociale ACUM!/ Social housing NOW!  am elaborat Inițiativa cetățenească pentru o politică justă de locuire socială (depusă în atenția administrației publice locale în 28.11.2016 cu aproape 900 de semnături),  în care am prezentat o serie de propuneri de măsuri nu doar cu privire la Modificarea criteriilor de atribuire de locuințe sociale, ci și la capitolul Creșterea stocului de locuințe sociale, cum ar fi: 

  •  trecerea unor imobile din domeniul public al statului și în administrarea unor ministere sau companii de stat sau din proprietatea publică a Județului Cluj în administrarea Consiliului Județean, în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca în administrarea Consiliului Local pentru edificarea unor locuințe sociale;
  • transformarea funcțiunii unor terenuri agricole sau industriale în terenuri cu destinația locuințe sociale;
  • contracte de asociere cu investitori privați (procent din locuințele construite de investitori se predă în fondul locativ public);
  • preluare, casare și demolare clădiri cu altă destinație și eliberarea terenului în vederea construirii unor locuințe sociale;
  • expropriere în interes public, locuințele sociale fiind definite ca interes public;
  • scoaterea din circuitul spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință a unor imobile și introducerea acestora în circuitul locativ public;
  • aplicarea procedurilor prevăzute în Legea privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale cu privire la asigurarea de locuință pentru persoanele marginalizate în relația dintre Primărie, Consiliu Județean și bugetul de stat.

Întărirea coaliției pentru locuire din Romania prin reformularea revendicărilor față de locuirea publică

Titlu proiectului: Întărirea coaliției pentru locuire din Romania prin reformularea revendicărilor față de locuirea publică
Proiect derulat de: Fundația Desire, Cluj
Sprijinit de: Rosa Luxemburg Stiftung (Biroul din Belgrad)
Perioada proiectului: 01.02.2017 – 31.07.2017.

Obiectivul proiectului: reformularea revendicărilor politice pentru locuire publică / socială prin abodarea locuirii ca problematică de clasă.

Obiective operaționale:
(1) cartografierea dezvoltării pieței imobiliare din Cluj-Napoca și a implicațiilor acesteia asupra locuirii (publice);
(2) întărirea grupului activist de locuire din Cluj, cât și a coaliției pentru justiție locativă din România;
(3) promovarea în cadrul dezbaterii naționale privind schimbarea legislativă a locuirii a unei poziții față de locuința concepută ca fiind un drept la locuință ce reliefează utilitatea locuirii, și nu o marfă, deci sursă de profit.

Activitățile proiectului:
(1) un studiu de caz (cercetare la scală redusă) desfășurată în lunile Februarie – Mai 2017
Cercetarea va cartografia dezvoltarea unui proiect imobiliar exemplar din oraș subliniind transformările succesive ale infrastructurii unei foste fabrici, cât și terenul pe care se află aceasta, de la momentele în care această zonă, trecând prin demolarea parțială combinată cu închirierea unor spații, ajungând până la refuncționalizarea ei pentru un proiect imobiliar de dezvoltare a unui asamblu mixt ce combină spații comerciale, cu birouri și cu locuințe. Pe lângă descrierea transformărilor, cercetarea va analiza și impactul acestora asupra dinamicilor cartierului/ale zonei, anume asupra locuirii, nivelului prețurilor la chirii. Va sublinia modul în care instituțiile statului au fost agenți activi în acest proces prin ignorarea de a proteja domeniul (proprietatea) publică, cum sunt locuințele fond de stat/sociale din zonă, și mai degrabă au sprijinit privatizarea și “curățarea socială” a cartierului în curs de gentrificare.

(2) Patru ateliere pentru formarea unui grup local de activism pentru locuire din Cluj, organizate lunar în martie, aprilie, mai și iunie 2017
Atelierele sunt dedicate tuturor celor interesați să contribuie la problematizarea și schimbarea concepțiilor hegemonice existente asupra locuirii, și anume ca o marfă disponibilă doar pentru cei care merită sau/și au posibilitatea de a o achiziționa), către o perspectivă conform căreia locuirea este fundamentală existenței oamenilor, un drept de bază al reproducerii sociale. Aceste ateliere vor crea circumstanțe de educație politică cu privire la locuire prin discuțiile propuse ce vizează analizarea proceselor prin care locuirea s-a transformat în marfă și ce efect a avut acest lucru asupra celor care nu își mai permit prețurile crescânde ale locuirii în oraș, cât și de a discuta modalități de chestionare a acestei înțelegeri a locuirii cu scopul de a mobiliza mai multe persoane în activismul pentru locuire, cât și de a multiplica numărul persoanelor care vor putea da mai departe asemenea idei politice în viitor.

(3) Două ședințe de coordonare cu membri ai două inițiative pentru justiție locativă, respectiv Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire (București) și Dreptul la Oraș (Timișoara), organizate în aprilie (la București) și în iulie (în Cluj).
Întâlnirile servesc ca ocazii pentru articularea unei pozitii comune față de schimbarea Legii locuintei, având în vedere că atât Fundația Desire (prin intermediul campaniei Căși sociale ACUM!), cât și Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire au făcut parte dintr-un grup informal consultativ la procesul de transformare a legislației locative. Această poziție se concentrează asupra includerii și/sau corelării legislației sociale și a celei împotriva distriminării la ceea ce generic sunt numite prevederi legislative tehnice ale viitoarei Legi a locuinței. Susținem caracterul social și non-discriminatoriu al locuirii în privința a trei componente cruciale ale viitoarei legislații: extinderea/creșterea stocului de locuințe publice care să asigure accesul persoanelor marginalizare la locuințele sociale; reglementarea așezărilor informale ca mijloc de a preveni evacuările forțate; interzicerea și prevenirea evacuărilor forțate care transformă oamenii în persoane fără adăpost.