La dezbaterea publică pe bugetul local 2017, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, 13.03.2017.

 

Integral aici: Dezbatere publică 13 martie 2017 buget Cluj-Napoca

George Zamfir: ” […] E nevoie acută de o administrație locală puternică și determinată, care să țină derapajele sub control prin introducerea unor plafoane de chirie și prin construcția masivă de locuințe sociale din fondul locativ public;  cât și prin conversia imobilelor din domeniul public în locuințe. Astea sunt tipuri de soluții pe care, de-a lungul timpului, Fundația Desire le-a mai propus. Cred că plaja de soluții pentru mărirea stocului de locuințe publice este destul de largă. Ca să ajung la întrebările mele concrete legate de buget: Care este nevoia de locuire în Cluj în momentul de față? Cum se evaluează aceste nevoi? Și cum apar aceste nevoi în investițiile din 2017? Și mai ales, probabil că înțelegeți unde bat, la acele investiții de pe Sighișoarei și de pe Ghimeșului, care este situația lor și cum plănuiți să le duceți mai departe?

Foto: Luminița Silea, Actual de Cluj

Emil Boc: ” […] Clujul, fiind un magnet economic, atrage și populație care are resurse limitate. Și atunci se crează în marile metropole asemenea probleme, dar și preocuparea noastră, a comunității, de a găsi soluții. Și nu ne-am dat înapoi să venim cu soluții care rezolvă probleme. Am creat un cartier întreg de locuințe în Oser din resurse locale. Acum, pentru anii următori, și pentru anul acesta, avem locuințele de pe Sighișoarei și de pe Ghimeșului. Sighișoarei – sunt în stare avansată; la Ghimeșului am obținut ultimele avize pentru a începe licitația. Apoi, […] acea suprafață de teren, acolo, 75 de hectare (în Borhanci), va fi împărțită în două componente: una pentru concesiuni de parcele în vederea construcției în regim privat, alta pentru locuințe pe care să le construiască primăria. […] Pe lângă asta avem în vedere reluarea proiectului pe care, în parteneriat cu Armata, l-am avut în vedere până în 2013. MAPN și-a arătat disponibilitatea, la solicitarea noastră, de a relua proiectul, cel de pe Gârbău, de pe Valea Gârbăului, unde există acel poligon, unde Ministerul Apărării Naționale, la solicitarea pe care am făcut-o, și-a arătat disponibilitatea de a relua discuțiile pentru un proiect care să vizeze construcția de locuințe cu o componentă militară, specifică, dar nu atât de numeroasă, pentru că deja se construiește acel cartier în Gheorgheni, și cu o componentă socială și civică, pentru restul.”

***

CONTEXT

În 13.03.2017 în Sala de Sticlă a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca s-a derulat dezbaterea publică asupra bugetului local pe anul 2017.

Fundația Desire urmărește cu interes alocările bugetare, în particular pentru capitolul de locuințe sociale din fondul locativ de stat sau public. Prin campania Căși sociale ACUM!/ Social housing NOW!  am elaborat Inițiativa cetățenească pentru o politică justă de locuire socială (depusă în atenția administrației publice locale în 28.11.2016 cu aproape 900 de semnături),  în care am prezentat o serie de propuneri de măsuri nu doar cu privire la Modificarea criteriilor de atribuire de locuințe sociale, ci și la capitolul Creșterea stocului de locuințe sociale, cum ar fi: 

  •  trecerea unor imobile din domeniul public al statului și în administrarea unor ministere sau companii de stat sau din proprietatea publică a Județului Cluj în administrarea Consiliului Județean, în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca în administrarea Consiliului Local pentru edificarea unor locuințe sociale;
  • transformarea funcțiunii unor terenuri agricole sau industriale în terenuri cu destinația locuințe sociale;
  • contracte de asociere cu investitori privați (procent din locuințele construite de investitori se predă în fondul locativ public);
  • preluare, casare și demolare clădiri cu altă destinație și eliberarea terenului în vederea construirii unor locuințe sociale;
  • expropriere în interes public, locuințele sociale fiind definite ca interes public;
  • scoaterea din circuitul spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință a unor imobile și introducerea acestora în circuitul locativ public;
  • aplicarea procedurilor prevăzute în Legea privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale cu privire la asigurarea de locuință pentru persoanele marginalizate în relația dintre Primărie, Consiliu Județean și bugetul de stat.

Întărirea coaliției pentru locuire din Romania prin reformularea revendicărilor față de locuirea publică

Titlu proiectului: Întărirea coaliției pentru locuire din Romania prin reformularea revendicărilor față de locuirea publică
Proiect derulat de: Fundația Desire, Cluj
Sprijinit de: Rosa Luxemburg Stiftung (Biroul din Belgrad)
Perioada proiectului: 01.02.2017 – 31.07.2017.

Obiectivul proiectului: reformularea revendicărilor politice pentru locuire publică / socială prin abodarea locuirii ca problematică de clasă.

Obiective operaționale:
(1) cartografierea dezvoltării pieței imobiliare din Cluj-Napoca și a implicațiilor acesteia asupra locuirii (publice);
(2) întărirea grupului activist de locuire din Cluj, cât și a coaliției pentru justiție locativă din România;
(3) promovarea în cadrul dezbaterii naționale privind schimbarea legislativă a locuirii a unei poziții față de locuința concepută ca fiind un drept la locuință ce reliefează utilitatea locuirii, și nu o marfă, deci sursă de profit.

Activitățile proiectului:
(1) un studiu de caz (cercetare la scală redusă) desfășurată în lunile Februarie – Mai 2017
Cercetarea va cartografia dezvoltarea unui proiect imobiliar exemplar din oraș subliniind transformările succesive ale infrastructurii unei foste fabrici, cât și terenul pe care se află aceasta, de la momentele în care această zonă, trecând prin demolarea parțială combinată cu închirierea unor spații, ajungând până la refuncționalizarea ei pentru un proiect imobiliar de dezvoltare a unui asamblu mixt ce combină spații comerciale, cu birouri și cu locuințe. Pe lângă descrierea transformărilor, cercetarea va analiza și impactul acestora asupra dinamicilor cartierului/ale zonei, anume asupra locuirii, nivelului prețurilor la chirii. Va sublinia modul în care instituțiile statului au fost agenți activi în acest proces prin ignorarea de a proteja domeniul (proprietatea) publică, cum sunt locuințele fond de stat/sociale din zonă, și mai degrabă au sprijinit privatizarea și “curățarea socială” a cartierului în curs de gentrificare.

(2) Patru ateliere pentru formarea unui grup local de activism pentru locuire din Cluj, organizate lunar în martie, aprilie, mai și iunie 2017
Atelierele sunt dedicate tuturor celor interesați să contribuie la problematizarea și schimbarea concepțiilor hegemonice existente asupra locuirii, și anume ca o marfă disponibilă doar pentru cei care merită sau/și au posibilitatea de a o achiziționa), către o perspectivă conform căreia locuirea este fundamentală existenței oamenilor, un drept de bază al reproducerii sociale. Aceste ateliere vor crea circumstanțe de educație politică cu privire la locuire prin discuțiile propuse ce vizează analizarea proceselor prin care locuirea s-a transformat în marfă și ce efect a avut acest lucru asupra celor care nu își mai permit prețurile crescânde ale locuirii în oraș, cât și de a discuta modalități de chestionare a acestei înțelegeri a locuirii cu scopul de a mobiliza mai multe persoane în activismul pentru locuire, cât și de a multiplica numărul persoanelor care vor putea da mai departe asemenea idei politice în viitor.

(3) Două ședințe de coordonare cu membri ai două inițiative pentru justiție locativă, respectiv Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire (București) și Dreptul la Oraș (Timișoara), organizate în aprilie (la București) și în iulie (în Cluj).
Întâlnirile servesc ca ocazii pentru articularea unei pozitii comune față de schimbarea Legii locuintei, având în vedere că atât Fundația Desire (prin intermediul campaniei Căși sociale ACUM!), cât și Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire au făcut parte dintr-un grup informal consultativ la procesul de transformare a legislației locative. Această poziție se concentrează asupra includerii și/sau corelării legislației sociale și a celei împotriva distriminării la ceea ce generic sunt numite prevederi legislative tehnice ale viitoarei Legi a locuinței. Susținem caracterul social și non-discriminatoriu al locuirii în privința a trei componente cruciale ale viitoarei legislații: extinderea/creșterea stocului de locuințe publice care să asigure accesul persoanelor marginalizare la locuințele sociale; reglementarea așezărilor informale ca mijloc de a preveni evacuările forțate; interzicerea și prevenirea evacuărilor forțate care transformă oamenii în persoane fără adăpost.

 

ANALIZE FĂCUTE ÎN CADRUL CAMPANIEI CĂȘI SOCIALE ACUM!

I. CLARIFICĂRI CONCEPTUALE, POZIȚIONĂRI IDEOLOGICE

  1. STOCUL DE LOCUINȚE DIN FONDUL LOCATIV DE STAT ȘI ATRIBUIREA LOCUINȚELOR SOCIALE ÎN CLUJ-NAPOCA (1997-2016) [ENIKŐ  VINCZE,SIMONA CIOTLĂUȘ, GEORGE ZAMFIR]

http://www.desire-ro.eu/?p=3062

  1. Dreptate pentru romi prin impunerea dreptului la locuință: campania Căși sociale ACUM! din Cluj-Napoca

http://www.desire-ro.eu/?p=3053

  1. Locuirea? Nicio schimbare fundamentală cu noua guvernare [Simona Ciotlăuș, Enikő Vincze, George Zamfir]

http://www.desire-ro.eu/?p=2990

  1. SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PARLAMENTARII CLUJENI! Inițiați schimbări legislative pentru locuire publică și drepturile lucrătorilor în România! [ Enikő Vincze, Simona Ciotlăuș, George Zamfir]

http://www.desire-ro.eu/?p=2967

  1. CONSULT US. ROMA ARE NOT GARBAGE, lessons learnt

http://www.desire-ro.eu/?p=3034

  1. NO TO GHETTOIZATION OF PATA RÂT. NO TO ENVIRONMENTAL RACISM. YES TO PUBLIC HOUSING IN THE CITY [Enikő Vincze, Simona Ciotlăuș, George Zamfir, Noémi Magyari]

http://www.desire-ro.eu/?p=2974

  1. Despre relația dintre angajabilitate și eligibilitatea la locuință socială [Enikő Vincze]

http://www.desire-ro.eu/?p=2322#more-2322

  1. LOCUIREA ÎNAINTE DE TOATE ȘI RECONECTAREA LA ORAȘ! [Enikő Vincze]

http://www.desire-ro.eu/?p=2388

  1. Când am devenit neeligibili, și cât de neeligibili suntem? [Enikő Vincze]

http://www.desire-ro.eu/?p=2290

  1. Politica reducerii stocului de locuințe din fondul locativ de stat – factor al dezvoltării afacerilor imobiliar-bancare [Enikő Vincze]

http://www.desire-ro.eu/?p=2245

 

II. ANALIZE TEHNICE

  1. Caracterul discriminator și nelegal al criteriilor de atribuire de locuințe sociale din fondul locativ public din municipiul Cluj-Napoca [Enikő Vincze, Simona Ciotlăuș, George Zamfir]

http://www.desire-ro.eu/?p=2976

  1. Dosarul politicii de locuințe sociale din orașul Cluj

http://www.desire-ro.eu/?p=2450

  1. Evoluţia procedurii de atribuire a locuinţelor sociale – Hotărâri de Consiliu Local Cluj-Napoca [Simona Ciotlăuș]

http://www.desire-ro.eu/?p=2344

  1. Casa dreptului la locuinţă adecvată – în orașul Cluj?! [Enikő Vincze]

http://www.desire-ro.eu/?p=2352

  1. DACĂ TRĂIEȘTI ÎNTR-O LOCUINȚĂ IMPROVIZATĂ, AI ACCES LA LOCUINȚĂ SOCIALĂ? [George Zamfir]

http://www.desire-ro.eu/?p=2340

  1. AI CARTE, AI CASĂ! N-AI CARTE, N-AI CASĂ! [George Zamfir]

http://www.desire-ro.eu/?p=2317

  1. CÂȚI SUNTEM NEELIGIBILI? [Enikő Vincze]

http://www.desire-ro.eu/?p=2282

  1. Ce este locuința socială? [Simona Ciotlăuș]

http://www.desire-ro.eu/?p=2268

 

III. DESPRE ACȚIUNILE CAMPANIEI

http://www.desire-ro.eu/?p=2947

STOCUL DE LOCUINȚE DIN FONDUL LOCATIV DE STAT ȘI ATRIBUIREA LOCUINȚELOR SOCIALE ÎN CLUJ-NAPOCA (1997-2016) [ENIKŐ VINCZE, SIMONA CIOTLĂUȘ, GEORGE ZAMFIR]

Documentul a fost elaborat în cadrul campaniei Căși sociale acum!  Campania Fundației Desire pentru asigurarea accesului la locuințe sociale a persoanelor marginalizate, derulată printr-un program sprijinit de Human Rights Initiative, Open Society Foundations [1]

locuirea sociala_Cluj_1997-2016_final

Cuprinsul documentului

  1. Politica reducerii stocului de locuințe din fondul locativ de stat – factor al dezvoltării afacerilor imobiliar-bancare
  2. Estimarea nevoii de locuințe sociale din fondul locativ de stat
  3. Abordarea dreptului la locuință adecvată și sigură la intersecția legislației locuirii și legislației sociale
  4. Politicile stocului de locuințe sociale din fondul locativ de stat în orașul Cluj (1997-2006, 2007/2008, 2009-2012, 2013-2015, 2016)
  5. Obiectivele Campaniei “Căși sociale acum!”

[1] Campania “Căși sociale acum!” face parte dintr-un program mai amplu al Fundației Desire care pleacă de la dorința inițiatorilor de a face dreptate persoanelor și familiilor care locuiesc azi pe strada Cantonului. Locuirea pe strada Cantonului a fost poate cel mai neglijat capitol al zonei marginalizate Pata Rât, chiar dacă și ea s-a constituit de pe urma mai multor evacuări forțate din oraș (asemeni zonei caselor modulare formate prin intervenții administrative legate de evacuarea în grup de pe strada Coastei), sau dacă și ea reflectă consecințele unei politici de urbanizare ce ține în condiții de subdezvoltare și de informalitate anumite teritorii ale orașului (asemeni coloniei Dallas) unde își găsesc adăpost persoane marginalizate social ale căror muncă este exploatată în economia informală sau formală a urbei. Plecând de la conștientizarea istoriei și situației locative de pe strada Cantonului, campania “Căși sociale acum!”, precum întreg programul din care face parte, plasează acest caz particular în peisajul mai larg al orașului, interogat din perspectiva nedreptăților urbane locative și a politicilor care contribuie la producerea acestora.Începând cu anul 2010, Fundația Desire a fost printre inițiatorii și participanții mai multor acțiuni activiste îndreptate împotriva ghetoizării și segregării rezidențiale a romilor precarizați, și/sau pentru interzicerea evacuărilor forțate și elaborarea unor măsuri locative care asigură faptic dreptul la locuință a persoanelor marginalizate social. În acest spirit, în anul 2015, oferind suport organizațional, administrativ și profesional implementării planului de acțiune locală a programului Local Engagement for Roma Inclusion, Fundația Desire a contribuit în orașul Cluj la inițierea procesului de modificare a criteriilor de atribuire de locuințe sociale, precum și în Aiud la inițiativa legalizării unor locuințe informale dintr-un așezământ locuit de etnici romi.

Imaginea siglei Campaniei “Căși sociale acum!” provine din imaginarul crocodilului “văzut” în râul Someș de către copii din Pata Rât care între 15 ianuarie 2015 – 12 martie 2016 au participat la atelierele de educație nonformală din cadrul programului ROMEDIN al Fundației Desire derulat cu sprijinul Fondului ONG din România. Asemeni copiilor care își doresc să-și vadă împlinite cele mai îndrăznețe vise, ne dorim și noi să ne putem imagina orașul Cluj ca un oraș care vrea și poate să ofere locuințe sociale din fondul locativ de stat persoanelor marginalizate social și celor care trăiesc în sărăcie extremă.

Dreptate pentru romi prin impunerea dreptului la locuință: campania Căși sociale ACUM! din Cluj-Napoca

În materialul prezentat de echipa campaniei Căși sociale ACUM!  la conferința organizată de proiectul Pata Cluj în Cluj-Napoca în 1-2 martie 2017,

prezentare casi_2 martie

am discutat despre activismul politic asumat de campania noastră în vederea:

  • capacitării (empowerment) persoanelor și grupurilor deposedate de locuințe adecvate care aparțin clasei muncitoare precarizate;
  • revendicării unor schimbări instituționale pentru asigurarea accesului lor la locuință;
  • schimbarea abordării problemei locuirii în zona Pata Rât: de la definirea problemei ca una a marginalizării și excluziunii socio-teritoriale, la definirea ei ca manifestare a inegalităților de clasă și a rasializării atât a etniei rome  cât și a sărăciei.  

1.

  • Contribuția Fundației Desire la punerea pe agenda publică și politică locală  a formării zonei Pata Rât ca zonă de locuire dezavantajată și marginalizată din proximitatea rampelor de deșeuri, ca spațiu al ghetoizării (abordare și acțiuni între 2010-2014 și în 2015)
  • Definirea locuirii în Pata Rât ca manifestare a excluziunii/marginalizării locative  produse și de politica locală de dezvoltare (evacuări care lasă oamenii fără adăpost, menținerea locuirii informale și a nesiguranței locative, descurajarea oamenilor de a aplica pentru locuințe sociale din fondul locativ public)
  • Continuarea lipsei asumării politice și susținerii financiare de către administrația publică locală a planului de măsuri de relocare locativă din zona Pata Rât în oraș și de îmbunătățire a condițiilor de locuire și a siguranței locative pentru persoanele care rămân acolo, ca o măsură ce ar trebui să fie centrală în orice intervenție ce își propune “incluziunea socială a romilor din Pata Rât”  

DE ACEEA ESTE NEVOIE ÎN CONTINUARE ȘI DE ASTFEL DE ACȚIUNI:

2.

  • Politica evacuării în Cluj-Napoca și formarea coloniei Cantonului

3.

  • Efectul politicii de locuințe sociale din Cluj-Napoca asupra solicitanților de locuințe sociale de pe str. Cantonului

4.

  • Contribuția campaniei Căși sociale ACUM! (2016-2017) la conștientizarea politică a drepturilor persoanelor și grupurilor deposedate de locuințe adecvate care aparțin clasei muncitoare precarizate, precum și la revendicarea unor schimbări instituționale în vederea asigurării accesului lor la locuință
  • Definirea locuirii ca drept fundamental și nevoie primordială, precum și ca fenomen de clasă 
  • Definirea formării spațiilor marginale de locuire (precum zona Pata Rât) ca manifestare a inegalităților de clasă și a rasializării etniei rome dar și a sărăciei

5.

  • Acțiunile campaniei Căși sociale ACUM! în vederea asigurării accesului la locuire publică al persoanelor de etnie romă din Pata Rât, care aparțin clasei muncitoare precarizate, și principiile care stau la baza acestui deziderat  
  • Recomandare către Fondurile Norvegiene și Fondurile Europene: susținerea proiectelor elaborate pentru locuitorii din zona Pata Rât să se condiționeze de contribuțiile concrete ale administrației publice locale la acest demers (politică locală de locuire asumată în acest sens, alocare terenuri și clădiri, susținere financiară din bugetul local)

Atelierele “Locuința – drept sau marfă. Ce e de făcut?”

Reunite sub titlul “Locuința – drept sau marfă. Ce e de făcut?”, atelierele problematizează transformarea economiei politice a locuirii din ultimele două decade. Procese precum privatizarea, gentrificarea și financializarea au condus la transformarea locuirii într-o marfă, contribuind la acumularea de capital în paralel cu deposedarea a numeroase persoane. Propunem discutarea acestor procese folosind resursele teoriei urbane critice în paralel cu un studiu de caz concret din Cluj. Mizele ideologice si politice ale atelierelor sunt de a articula argumente și de a identifica strategii pentru de-comodificarea locuirii.

Atelierele se desfășoară în cadrul proiectului “Strengthening the Housing Justice Coalition in Romania through reframing the political claims for public housing”, derulat de Fundatia Desire (Cluj) si sustinut de Rosa Luxemburg Stiftung (biroul Belgrad).

Atelierele vor avea loc în perioada martie-iunie 2017 în parteneriat cu tranzit.ro/cluj, sub coordonarea Simonei Ciotlăuș și Noémi Magyari. Programul duce mai departe și lărgește acțiunile campaniei Căși sociale ACUM! înspre politizarea locuirii publice și crearea unei coaliții trans-locale pe această temă.

CONSULT US. ROMA ARE NOT GARBAGE, lessons learnt

The project “Consult us. Roma are not garbage” supported by Roma Initiatives Office between September – December 2016 was run by Desire Foundation in partnership with the Community Association of Roma from Coastei and with emerging groups of Roma activists from Cantonului street and from Dallas colony of Pata Rât, Cluj-Napoca, Romania. The project built up and empowered a heterogeneous advocacy team that fights against environmental racism as a form of anti-Gypsysm, and demands safeguarding measures and consultations with the affected people in case of infrastructural investments via community mobilization that transcends ethnic boundaries.

Besides, our perspective enabled us to reaffirm with more and stronger arguments how the violation of housing rights are going hand in hand with the violation of labor rights, or how informal labor is interlinked with informal housing, or how the precariatized labor force is forced to make a living within marginal spaces denied of developmental resources.

Since this happened under the umbrella of Foundation Desire, this project had a contribution (1) to empower marginalized persons belonging to a precariatized working class to become part of a local progressive trans-ethnic anti-racist movement for socio-economic rights, and (2) to re-position our foundation as a civil society organization that assumes a critical role in this movement.

consult us_lessons learned_RIO-desire_2016

 

Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie – acțiuni în 2016

De-a lungul ultimului deceniu autoritățile publice locale și județene din Cluj au anunțat de multe ori nevoia și intenția de a închide rampa de deșeuri a municipiului ce funcționa ca o rampă neconformă ecologic din anii 1970. La un an după închiderea definitivă a acestei rampe am observat că măsura care promitea clujenilor “soluționarea crizei gunoaielor” nu a adus îmbunătățiri nici în munca lucrătorilor pe rampă și nici în condițiile de locuire ale persoanelor cu domiciliul în zona Pata Rât, din contra.

 

Acesta a fost contextul în care campania “Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie” a repus pe agenda publică problema în termenii responsabilității și obligațiilor administrației publice față de oamenii afectați de politica rampei și rasismul de mediu înscris în practicile instituționale.

 

Campania și-a propus să contribuie la conștientizarea de către instituțiile publice locale relevante din acest punct de vedere, dar și de către populația orașului despre cum sunt afectate persoanele cele mai precarizate din Cluj-Napoca de rasismul de mediu. Acesta funcționează ca un tip de rasism care contribuie la exploatarea muncii din medii poluate (cum sunt rampele de deșeuri din Pata Rât), dar și la împingerea persoanelor marginalizate înspre spații locative aflate în proximitatea acelorași medii toxice ce pun în pericol sănătatea și viața lor. Vasta majoritate a lor sunt de etnie romă.

Prin acțiunile campaniei am  continuat să aducem în spațiul dezbaterii publice clujene patru mari subiecte, față de care solicitam răspunsuri din partea instituțiilor relevante, dar și acțiuni specifice din partea lor, menite să soluționeze problemele identificate:

1) Drepturile muncitorilor de pe rampele de deșeuri, având domiciliul în colonia Dallas de patru decenii fără a fi beneficiat de suport din partea autorităților în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor lor de locuire și muncă.

2) Amplasarea, în toamna anului 2015, a rampelor de stocare temporară a deșeurilor din Pata Rât la o distanță de cc 300 de metri (SALPREST) și 800 de metri (RADP) de zona de locuire din Pata Rât constituită ca zonă de locuire în 2010 de însăși administrația publică locală.

3) Neîndeplinirea obligațiilor Primăriei Municipiului Cluj-Napoca față de locatarii de pe str. Cantonului (prevăzute in Acordurile de colaborare cu Fundațiile care au instalat bărăcile termopan și cele de lemn pe locație), fapt care de-a lungul a aproape de 20 de ani a contribuit la agravarea precarității locuirii pe str. Cantonului, din care au rezultat, printre altele, izbucnirea și extinderea rapidă a unor incendii ce pun în pericol viața și bunurile materiale ale oamenilor, dar și neputința de a ridica deșeurile menajere cumulate în acest spațiu de locuire timp de foarte mulți ani.

4) Neglijarea totală a impactului social și uman al unor proiecte cu finanțare nerambursabilă sau a unor investiții din bugetul public în dezvoltare infrastructurală (cum ar fi noile rampe de stocare temporară a deșeurilor, dar și proiectul de transport intermodal între Aeroportul Internațional Avram Iancu și Gara de Est/ Someșeni), precum și lipsa unor măsuri de protecție în relație cu persoanele afectate de aceste proiecte/investiții.

În vederea atingerii obiectivelor sale, Campania “Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie” a utilizat mai multe tactici de acțiune:

  1. Acțiuni de policy advocacy tradiționale (scrisori adresate instituțiilor cum sunt Garda de Mediu, Agenția de Protecția Mediului, Direcția de Sănătate Publică, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Prefectura Județului Cluj, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Regia Autonomă a Domeniului Public, SC Salprest SRL, SC Brantner-Veres SRL, Consiliul Județean Cluj, Căile Ferate Române – prin care am solicitat informații cu caracter public, întâlniri și acțiuni specifice; scrisori deschise adresate candidaților la alegerile parlamentare – http://www.desire-ro.eu/?p=2685, și apoi parlamentarilor de Cluj aleși – http://www.desire-ro.eu/?p=2967; participare la ședințele publice ale Consiliului Local – http://www.desire-ro.eu/?p=2829, http://www.desire-ro.eu/?p=2797, http://www.desire-ro.eu/?p=2791, precum și ale Consiliului Județean).
  2. Activități de legal advocacy (scrisori adresate instituțiilor relevante; petiții adresate Primăriei și Primarului  Municipiului Cluj-Napoca, precum și Prefecturii Județului Cluj – http://www.desire-ro.eu/?p=2891; documentarea legislației naționale cu privire la cele patru subiecte ale campaniei; analiza preliminară a informațiilor rezultate din răspunsurile instituțiilor la scrisorile noastre amintite, precum și din documentele analizate cu scopul de a demonstra care sunt aspectele ce nu au putut fi soluționate la nivel local prin astfel de negociere cu instituțiile, respectiv de a identifica alte acțiuni ce se impun).
  3. Creare de presiune publică prin mijloace inovatoare (participare la acțiuni publice organizate de alții cu mesajele și materialele campaniei noastre – http://www.desire-ro.eu/?p=2551, http://www.desire-ro.eu/?p=2480; înregistrarea video a mesajelor de solidaritate transmise de personalități locale renumite, dar și din partea unor activiști pentru drepturi sociale din afara localității și țării – http://www.desire-ro.eu/?p=2574, http://www.desire-ro.eu/?p=2659, http://www.desire-ro.eu/?p=2697, http://www.desire-ro.eu/?p=2959;  mărturii video ale oamenilor din Pata Rât despre munca prestată pe rampele de deșeuri, precum și despre condițiile de locuire în această zonă – http://www.desire-ro.eu/?p=2681, http://www.desire-ro.eu/?p=2737; participare cu mesaje locale la înregistrări făcute de alte organizații cu privire la tema rasismului de mediu – http://www.desire-ro.eu/?p=2671; producerea unor cărți poștale clujene creative distribuite online, la evenimente, prin poștă – http://www.desire-ro.eu/?p=2862, http://www.desire-ro.eu/?p=2865, http://www.desire-ro.eu/?p=2868; producerea filmului integrat al campaniei care include toate filmările realizate prin campanie).
  4. Acțiuni directe (participare cu mesaje protestatare la ședințe publice ale administrației publice locale – vezi link mai sus; co-organizarea unui eveniment public care a inclus un marș stradal și o expoziție multimedia în aer liber – http://www.desire-ro.eu/?p=2859, http://www.desire-ro.eu/?p=2874; producere de materiale vizuale pentru acest eveniment, cum sunt afișe, bannere, filme – http://www.desire-ro.eu/?p=2874, http://www.desire-ro.eu/?cat=125, http://www.desire-ro.eu/?p=2916; contribuție la mobilizarea oamenilor din Pata Rât și din oraș pentru a participa la acest eveniment; realizarea filmului evenimentului Pata rămâne a tuturor – http://www.desire-ro.eu/?p=2996, https://www.youtube.com/watch?v=yBGLh8_wauA).
  5. Crearea unor coaliții (participare la “Activist Forum III: Political Economies of Ecological Exploitation” organizat în Cluj de Friedrich Ebert Stiftung în colaborare cu European Alternatives și activiști din Europa de Sud-Est – folosind această ocazie pentru a discuta despre rasismul de mediu care afectează romii din Pata Rât – vezi link mai sus; mesaje video transmise de personalități din Cluj implicate în activism de mediu – vezi link mai sus; contribuție la conceptul și promovarea petiției “Pata rămâne a tuturor: spune NU ghetoizării în Pata Rât, spune NU rasismului de mediu, spune DA pentru locuințe publice în oraș”, publicat pe un site de petiții administrat de activiști de mediu – http://www.desire-ro.eu/?p=2856.

Echipa Campaniei Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie: Gheorghe Mihai Ciorba, Elena-Marta Cherecheș (septembrie-octombrie), Simona Ciotlăuș, Ioan Doghi, Adrian Dohotaru (septembrie-octombrie), Radu Gaciu, Alexandru Greta, Linda Greta, Leontina Lingurar, Livia Labo (noiembrie-decembrie), Enikő Vincze.

Campania Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie s-a derulat cu sprijinul Roma Initiatives Office/ Open Society Foundations în perioada septembrie – decembrie 2016.

 

Caracterul discriminator și nelegal al criteriilor de atribuire de locuințe sociale din fondul locativ public din municipiul Cluj-Napoca [Enikő Vincze, Simona Ciotlăuș, George Zamfir]

Hotărârea nr. 434/16.12.2015 a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca cu privire la definirea criteriilor de atribuire a locuințelor sociale, nu respectă prevederile Ordonanţei de Guvern nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, aprobată prin Legea 48/2002 şi modificată prin Ordonanţa de Guvern nr.77/20033, aprobată prin Legea 27/2004. Mai departe, aceste criterii elimină solicitanți de locuințe sociale aparținând unor categorii sociale marginalizate prin declararea lor ca neeligibili pe baza unor considerente ce nu sunt prevăzute ca atare în legislația locuirii. Totodată, aceste criterii îi tratează inegal pe aceștia neoferind punctaj pentru bolile cronice cu care se confruntă sau pentru condițiile de locuire precare în locuințe neconvenționale; și îi discriminează indirect prin defavorizarea lor ca persoane care datorită condițiilor lor economice nu au avut șansa de a face  studii superioare punctate în mod excesiv în HCL 434/2015 în comparație cu alte criterii.

Din aplicarea acestor criterii în procesul de selecție a cererilor de locuințe sociale decurg fapte de discriminare față de persoanele marginalizate social aparținând clasei muncitoare precarizate și cu domiciliul în zone dezavantajate din punctul de vedere al locuirii. Prin studiul nostru de caz în mod particular ne referim la persoanele cu domiciliul de facto în zona Pata Rât (case modulare, strada Cantonului, colonia Dallas), dar și în alte zone din Cluj-Napoca, considerate a fi centrale din punct de vedere geografic (cum ar fi strada Stephenson), majoritatea de etnie romă. La rândul său, actul de discriminare descris în acest articol are efecte materiale, deci tratamentul inegal în sens juridic contribuie la (re)producerea inegalităților economice și sociale prin faptul că perpetuează locuirea precară în spații marginale, precum și toate dezavantajele acesteia cumulate în fiecare domeniu al vieții (sănătate, educație școlară, ocupare, participare politică, acces la justiție, etc).

Articolul nostru își propune să demonstreze caracterul discriminator și nelegal al criteriilor de atribuire a locuințelor sociale în municipiul Cluj-Napoca care, dincolo de a fi înscrise într-un document administrativ (decizie de Consiliu Local), sunt expresii ale gândirii și practicii instituționale ale administrației publice locale în domeniul locuirii sau, altfel spus, al politicii locale de locuire.

[…]

articol_criterii atribuire locuinte cluj_discrim_nelegal(2)

NO TO GHETTOIZATION OF PATA RÂT. NO TO ENVIRONMENTAL RACISM. YES TO PUBLIC HOUSING IN THE CITY [Enikő Vincze, Simona Ciotlăuș, George Zamfir, Noémi Magyari]

In 2016 Desire Foundation continued its activism against ghettoization of Pata Rât and anti-Roma racism, fighting for housing justice to marginalized persons belonging to the precariatized working class. In this spirit, we conducted two campaigns, which were both supported by the Open Society Foundations.

info_desire campaigns_2016_ENg

 

The campaign “Social housing NOW!” (http://www.desire-ro.eu/?page_id=2219) was run under the project “Justice for Roma through the legal enforcement of housing rights (Cantonului street, Cluj)”, supported by the program “Engaging Roma in Europe around Justice and Rights” of the Human Rights Initiative/ OSF and lasting between March 2016 and February 2017.

 

 

 

 

The campaign “Consult us. Roma are not garbage” (http://www.desire-ro.eu/?page_id=2465) enjoyed the support of Roma Initiatives Office/ OSF during four months starting with the 20th of August 2016.

 

 

 

 

 

[….]

On December 17, 2016 – alongside European Roma Rights Centre and Community Association of Roma from Coastei street – Foundation Desire initiated and organized in Cluj the commemorative public event “Pata rămâne a tuturor” (Pata/The stain lingers on). By the means of its two campaigns Desire Foundation provided advocacy materials both for the street march and the multimedia exposition displayed in the courtyard of the Museum of Art, but as well as support for the anti-eviction scene (http://www.desire-ro.eu/?p=2916). Last, but not least, the messages of these campaigns were transposed into the petition “Pata rămâne a tuturor”: Say NO to ghettoization of Pata Rât. Say NO to environmental racism. Say YES to public housing in the city (supporters can sign the petition here – https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/pata-ramane-a-tuturor?source=facebook-share-button&time=1481792488).

Finishing our campaigns briefly described above does not mean that we end our civic and political activism for housing as a socio-economic right, against racism and for an infrastructural development that always assures safeguarding measures for the affected persons.

On the one hand, Foundation Desire, and the activist group including people residing in Pata Rât that it nurtured, plans to extend the circle of its collaborators and, by this, its impact. More persons and organizations should be mobilized in order to fight for an anti-racist housing politics that is part of a governance, which takes the responsibility for the socio-economic wellbeing of all the citizens and, therefore, it responds to the societal need for adequate public housing across social classes, but most importantly of the precariatized working class. This means, among others, that we continue to insist on housing as people’s right versus housing as a commodity, namely a source for accumulation of capital. We demand an end to policies which prioritize the market in the domain of housing.

On the other hand, Foundation Desire plans to continue re-enforcing socio-economic rights, including labor and housing rights by strategic litigation. Likewise, it will look having a contribution to re-shaping of national legislation on these matters so that the production of public housing could be part of a redistribution politics based on labor policy favorable to workers and progressive taxation policy.