Dreptate socială în Pata Cluj – film documentar

Filmul a fost realizat prin grantul CNCS – UEFISCDI, PN-II-ID-PCE-2011-3-0354 în cadrul proiectului “Spaţializarea și rasializarea excluziunii sociale. Constituirea socială și culturală a ‘ghetourilor ţigănești’ în România în context european” (www.sparex-ro.eu).

Filmările au fost făcute între 2011-2016, montajul fiind realizat în 2016.

Pe de o parte filmul reconstituie un moment al formării zonei Pata Rât din Cluj-Napoca, cel din decembrie 2010 când 350 de persoane au fost evacuate de pe strada Coastei și mutate forțat în casele modulare din Pata Rât. Cu puțin timp înainte de autorizarea acestor construcții din Pata Rât, primăria a obținut terenul de sub ele printr-un schimb de terenuri cu compania Brentner Veres, iar Consiliul Local a avizat PUZ Pata Rât Est prin care zona a fost transformată în zonă de locuire. Certificatul de Urbanism nr. 1642/2010 pentru construirea de locuințe sociale pentru persoanele fără adăpost a fost eliberat în anul în care s-a eliberat și Certificatul de Urbanism nr. 2180/2010 pentru amenajarea platformei pentru stocarea temporară a deșeurilor menajere, beneficiar SC Salprest Rampa SRL.

Pe de altă parte filmul reflectă câteva momente din istoria activismului anti-ghetoizare, anti-rasism și pentru dreptate socială și drepturi locative început în orașul Cluj din anul 2010, apoi extins după 2011 și continuând în diverse forme până azi, incluzând manifestările stradale organizate anual pentru a marca ziua evacuării de pe strada Coastei (printre ele Mișcare pentru dreptate socială – 2011, Scoateți-ne din Pata Rât – 2013, Suntem egali nu ilegali! – 2015).

Solicitare de informații cu caracter public privind rampele de stocare temporară a deșeurilor din Pata Rât

Membrii campaniei „Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie!”, coordonată de Fundația Desire, cerem următoarele documente Primăriei, pe baza Legii 544 din 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu referire la depozitul de deșeuri RADP, depozitul SALPREST și extinderea depozitului RADP:

cerere-info-publice-primarie_depus

  • autorizațiile de construire;
  • certificatele de urbanism;
  • autorizațiile privind colectarea și valorificarea deșeurilor pe cele două rampe;
  • Hotărârile Consiliului Local cu privire la acordarea celor de mai sus;
  • HCLurile care privesc reglementarea funcționării rampei de stocare temporare a RADP, inclusiv cele de aprobare a: dării în administrare a terenului, acte de concesiune / vânzare-cumpărare a terenurilor pe care sunt amplasate rampa RADP și extinderea acesteia cu Platforma 4, achiziției terenului pentru extinderea rampei cu Platforma 4, acte de schimbare a destinației terenurilor, situația financiară pentru anii 2014 – 2016, raportul de administrare a depozitului RADP pentru anii 2015 – 2016, buget și rectificări bugetare;
  • notele de fundamentare și referatele care au stat la baza elaborării celor de mai sus;
  • procesele verbale de predare-primire cu privire la cele două rampe temporare deschise în anul 2015;
  • referatele privind modul în care amplasarea platformelor de stocare temporară a deșeurilor afectează sănătatea oamenilor care locuiesc în apropierea lor;
  • documente din care reiese rolul Primăriei și Consiliului Local în supravegherea modului în cadre administratorul platformei RADP angajează muncitorii de pe rampă și stabilește prețurile de colectare ale diverselor deșeuri.

“Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie!” – la început de campanie

Obiectivul campaniei

Inițierea unor propuneri din partea grupului de acțiune format prin proiect către guvernarea locală și centrală privind obligația autorităților publice, companiilor și altor actori implicați, de a implementa măsuri de protecție (măsuri de salvgardare) față de persoanele afectate de diverse proiecte de dezvoltare de infrastructură și de a combate rasismul de mediu care afectează sănătatea și viața persoanelor și familiilor marginalizate social, printre ele persoane și familii aparținând etniei romilor.

patarat_harta_1km_4-03

 

Scopurile imediate ale campaniei sunt de a pune presiune asupra autorităților și companiilor legate de rampa de deșeuri din Pata Rât și de a genera suport public în vederea:

 

(1) relocării rampelor de stocare temporară a deșeurilor la o distanță de peste 1000 de metri de la zonele locuite din Pata Rât;

(2) obligării autorităților de a analiza și raporta periodic în mod transparent gradul de poluare a zonei rampelor de stocare temporară a deșeurilor, de a lua măsuri care asigură că rampele autorizate într-adevăr funcționează în mod adecvat și, după caz, de a aplica sancțiuni factorilor responsabili de poluare a zonelor locuite din apropierea rampelor;

(3) derulării unor discuții între conducerea firmelor care administrează rampele de stocare temporară a deșeurilor și muncitorii de pe rampă în vederea asigurării drepturilor muncii pentru aceștia (protecția muncii, prețul plătit pentru deșeurile selectate, salariile plătite pe muncile contractate, etc);

(4) ridicării gunoiului cumulat de-a lungul mai multor ani pe strada Cantonului și asigurării ridicării în mod curent a deșeurilor din gospodăriile persoanelor marginalizate social care locuiesc acolo;

(5) consultării permanente a locatarilor din casele modulare din Pata Rât, din colonia Dallas, de pe strada Cantonului și de pe rampă cu privire la planurile de dezvoltare ale municipalității și/sau ale unor companii private cu privire la aceste zone și modul în care ele afectează siguranța și condițiile locuirii sau relocarea de aici.

Echipa campaniei:

Adi Dohotaru, Coordonator „Consultați-ne”

Elena-Marta Cherecheș, locuitor Dallas

Mihai Ciorbă, locuitor Dallas

Simona Ciotlăuș, Fundația Desire

Ioan Doghi, locuitor str. Cantonului

Radu Gaciu, artist vizual

Linda Greta, Asociația Comunitară a Romilor din Coastei

Alexandru Greta, Asociația Comunitară a Romilor din Coastei

Leontina Lingurar, locuitor str. Cantonului

Alexandru Mureșan, locuitor str. Cantonului

Enikő Vincze, Fundația Desire

 

Între 20 august – 20 decembrie 2016 campania „Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie!” derulată de Fundația Desire este susținută de Roma Initiative Office/ Open Society Foundations. 

Filme documentare despre locuire marginalizată și muncă precară în România, 2016

Două filme documentare realizate în cadrul cercetării “Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Formarea socială și culturală a ‘ghetourilor țigănești’ în România în context european”. Two documentary films made within the research “Spatialization and racialization of social exclusion. The social and cultural formation of ‘Gypsy ghettos’ in Romania in a European context”.

CNCS – UEFISCDI, PN-II-ID-PCE-2011-3-0354

  • “Vasazás és téglagyártás Közép-Erdélyben” (Colectare de fier vechi și producție de cărămidă în Centrul Transilvaniei; Scrap and brick production in Central Transylvania) – Târgu Mureș
  • “Fier vechi în Sud-Estul Câmpiei Române” (Scrap metal in the South East of the Romanian Plain)

http://sparex-ro.eu/?cat=36

Shooting: 2013. Postproduction: 2016

Director: Enikő Vincze. Camera and editing: Tibor Schneider.

Drumul nostru, încotro?, film documentar, 2010

Film realizat în cadrul proiectului “Egalitate prin diferență. Accesul femeilor rome pe piața muncii”, implementat de Asociația Femeilor Țigănci ‘Pentru Copiii Noștri’ în parteneriat cu Fundația Desire și alte organizații neguvernamentale, precum și câteva instituții publice. POSDRU 2008-2011.

Film produced within the project Equality through difference. Roma women s access to the labor market, implemented by Association of Gypsy Women For Our Children in partnership with Foundation Desire and other non-governmental organizations and some public institutions. POSDRU 2008-2011.

Cluj-Napoca (str. Cantonului), April 2010

Regia/Director: Enikő Vincze
Operator și montaj/Camera and editing: Tibor Schneider

Shooting and postproduction: 2010

Dosarul politicii de locuințe sociale din orașul Cluj

După modelul dosarului Primăriei Municipiului Cluj-Napoca care conține cererea de locuință socială a solicitantului, echipa campaniei Căși sociale acum! derulate de către Fundația Desire cu sprijinul Human Rights Initiative al Open Society Foundations a întocmit DOSARUL POLITICII DE LOCUINȚE SOCIALE DIN CLUJ-NAPOCA.

Acest DOSAR va fi depus la Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca în noiembrie 2016, conținând printre altele documentul Căși sociale acum! INIȚIATIVA CETĂȚENEASCĂ pentru o politică justă de locuire socială.

de ce casi(redimenisonat)

 

 

dosarul politicii loc sociale cluj_web (1)

 

 

ACTE DEPUSE LA DOSAR

  1. Campania Căși sociale acum!
  2. Ce este locuința socială?
  3. Când am devenit neeligibili?
  4. Câți suntem neeligibili?
  5. Nu te-au angajat! Mai ai loc într-o casă de stat?
  6. Ai carte, ai casă! N-ai carte, n-ai casă!
  7. Dacă trăiești într-o locuință improvizată, ai acces la locuință socială?
  8. Evoluția procedurilor de atribuire a locuințelor sociale: 2005-2015
  9. Casa dreptului la locuință adecvată
  10. Proceduri de creștere a stocului de locuințe sociale din fondul locativ public
  11. “Cerere privind atribuirea de locuință socială” – inițiativă cetățenească
  12. Hotărâre privind modificarea HCL 415/2015 (a criteriilor de eligibilitate și de punctaj)

Modificarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii locuinței – propuneri din partea Fundației Desire, Campania Căși sociale acum!

În cadrul Campaniei Căși sociale acum! pe care o derulează în această perioadă (o inițiativă susținută de Human Rights Initiative), Fundația Desire a transmis Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice un set de propuneri față de textul proiectului de act normativ intitulat – Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii locuinței nr.114/1996, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1275/2000.
Propunerile noastre au fost elaborate și transmise în contextul consultării publice deschise de MDRAP pentru 15 zile începând cu 05.08.2016 cu privire la actul normativ de mai sus.
 
Propunerile formulate în acest document completează recomandările făcute de Fundația Desire cu câteva zile în urmă (16 august 2016) la un alt proiect de act normativ al MDRAP – Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naţionale a Locuirii.
Recenta noastră contribuție la HG privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii Locuinței include propuneri pe marginea Art. 1 – alin 1, Art. 4 – alin 3, Art. 21, Art 25 – alin 1, Art. 30 – alin 1 și alin 4, Art. 37 – completare cu alin 3.
Pornind de la cunoașterea criteriilor de atribuire de locuințe sociale în Cluj-Napoca (unde, pe baza principiului autonomiei locale, administrația publică definește criteriile de eligibilitate și de selecție într-un mod care contrabalansează prioritățile definite de Legea locuinței în defavoarea persoanelor marginalizate social, cum ar fi nivelul venitului, condiții de locuire, starea de sănătate, numărul persoanelor care se gospodăresc împreună) – în propunerile noastre am accentuat nevoia ca  administrația publică locală să fie obligată să își respecte obligațiile față de persoanele marginalizate social în ceea ce privește dreptul lor la locuință adecvată.

Totodată, și pentru că HG în cauză se axează pe eficientizarea cheltuirii fondurilor de la bugetul de stat pe programul de locuințe (sociale), o parte din recomandările noastre s-au referit la identificarea unor proceduri alternative de generare a fondului locativ public. În mod deosebit, la Art. 4 am propus ca, în contextul în care primăriile sunt obligate “să aducă la cunoştinţa publicului amplasamentele care vor fi oferite persoanelor fizice sau juridice care doresc să investească pentru construirea de locuinţe în scopul vânzării sau închirierii, precizând condiţiile de concesionare,” administrațiile publice locale să impună ca investitorii în construcția de locuințe să aloce un procent de CEL PUȚIN 20 % din stocul de locuințe din aceste construcții în fondul de locuințe sociale al municipalității…[1]                                                                           

[1] Proceduri similare sunt puse în practică în mai multe țări europene, de obicei prin așa-numitul sistem de planificare, de exemplu de administrația locală din Dublin (unde dezvoltatorii privați trebuie să transfere 20% din locuințele rezultate stocului de locuințe sociale al municipalității, sau din Munchen, dar și în orașe din Olanda, precum și în Anglia, unde între 20-50% din spațiile locative rezultate din investiții pentru construcții noi și pentru regenerare urbană trebuie să fie așa-numite locuințe accesibile din punctul de vedere al prețului (affordable housing) . Mai multe despre aceste politici în Social housing in Europe, edited by Christine Whitehead and Kathleen Scanlon, London: London School of Economics and Political Science, 2007.

 

Campania Căși sociale acum! și Fundația Desire – în dialog cu inițiative naționale

Ieri, 16 august 2016, Fundația Desire a transmis către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în contextul lansării de către acesta a unei consultări publice privind proiectul de act normativ – Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Strategiei Naţionale a Locuirii (http://www.mdrap.ro/hg-pentru-aprobarea-strategiei-nationale-a-locuirii), un set de recomandări pe una dintre aspectele considerate de noi a fi primordiale în acest domeniu, și anume o reformă legislativă și instituțională cu scopul creșterii fondului de locuințe sociale din fondul locativ de stat și a asigurării accesului la locuință socială a persoanelor marginalizate social. Propuneri pentru Strategia națională a locuirii_desire_cluj

Propunerile noastre au fost formulate pe baza acțiunilor Campaniei Căși sociale acum!, un program derulat în Cluj-Napoca cu sprijinul Human Rights Initiative.

Pe lângă aspectul de mai sus, printre recomandările noastre am menționat următoarele idei cu privire la rolul proiectelor din fonduri nerambursabile care promit să contribuie la îmbunătățirea fondului locativ din România:

Componentele de locuire ale proiectelor din fonduri europene ar trebui să se aloce nu pe bază de competiție între autoritățile administrației publice locale, ci pe baza nevoilor populației marginalizate de la nivel local, tocmai pentru a evita ca asigurarea dreptului acestora la locuință adecvată să depindă de competitivitatea autorităților.logo casi sociale color

Este crucial ca locuințele sociale construite din fonduri nerambursabile să rămână în fondul locativ public, și să nu devină proprietatea unor companii private, sau agenții privat-publice, sau organizații neguvernamentale, tocmai pentru a asigura că după finalizarea acestor proiecte, și pe termen lung, ele vor fi administrate în beneficiul persoanelor marginalizate social conform politicilor de locuire asumate politic de guvernanții aleși.  

Ȋn contextul politicilor publice și/sau cel al proiectelor din finanțări nerambursabile, incluziunea locativă trebuie să fie tratată ca un punct central și un punct de pornire al incluziunii sociale atunci când se urmărește asigurarea drepturilor constituționale ale persoanelor marginalizate social și/sau reducerea sărăciei. Alte tipuri de măsuri de protecție socială pot și trebuie să vină în sprijinul lor după ce li s-a acordat șansa să trăiască într-o locuință adecvată.