Suntem egali, nu ilegali!

ACȚIUNE DE COMEMORARE REVENDICATIVĂ 

“SUNTEM EGALI, NU ILEGALI!”

English translation: PR_dec17action2015

Militând pentru drepturi locative, evenimentul din 17.12.2015 – “Suntem egali, nu ilegali!” – constă în comemorarea unor istorii de evacuări forțate, de nesiguranță locativă, de împingere spre locuire informală și precară, de discriminare și rasism instituționalizat în Cluj-Napoca. Sunt fenomene trăite de mii de persoane marginalizate de etnie romă, dar și de alte etnii, cu care romii din Pata Rât, de pe strada Stephenson, și alți cetățeni, se solidarizează prin revendicarea dreptului la locuințe adecvate și accesibile în oraș. Acțiunea trece prin locațiile centrale ale urbei unde în ultimii ani s-au derulat acțiuni publice pentru a condamna evacuarea forțată de pe strada Coastei în 17 decembrie 2010 și pentru a revendica dreptul la locuire ca un drept fundamental al omului.

banner mic mic

com presa_comemor_revend_17dec15 (1)

Suntem egali, nu ilegali!” aduce în atenția opiniei publice și a autorităților că dezvoltarea orașului nu trebuie să însemne excluderea din spațiul său a oamenilor care nu au bani să dobândească locuințe de pe piața privată. Și locatarii zonelor defavorizate aparțin acestui oraș, și ei trebuie să beneficieze de investițiile dezvoltării locale. Guvernarea centrală și locală sunt  responsabile față de violarea structurală a drepturilor civico-politice și social-economice ale oamenilor. Statul poate și trebuie să intervină în sprijinul celor care au fost împinși în sărăcie extremă, inclusiv prin asigurarea unor locuințe decente ca o formă de protecție socială.

DSCN9109

Cu această ocazie, oamenii din Pata Rât, din casele modulare, din colonia Dallas și de pe strada Cantonului, precum și de pe strada Stephenson și alți cetățeni ai Clujului se alătură mișcărilor sociale anti-austeritate, reiterând că sărăcia ucide. Ei își ridică vocea “împreună pentru dreptate” în spațiul public al Clujului, pentru recunoașterea lor ca cetățeni egali ai orașului, pentru că toți “suntem suflete, nu gunoaie” și pentru asigurarea dreptului la “locuințe sociale, fără discriminare” tuturor persoanelor marginalizate social.

DSCN9117

 

Ce comemorăm?

DSCN9132

 

DSCN9140

 

DSCN9125

DSCN9128

 

Cluj – 6 ani de activism civic pentru dreptul la locuire adecvată (2010-2015)

DE LA Împotriva ghetoizării romilor din orașul Cluj – 11.04.2010

PÂNĂ LA Suntem egali, nu ilegali! – 17.12.2015

 

Ce facem?

17.00-19.00: Traseul comemorării – Str. Memorandumului, Calea Moților, Str. Petru Maior, Piața Lucian Blaga, Str. Napoca, Piața Unirii, Bulevardul Eroilor, Piața Avram Iancu, Bulevardul 21 Decembrie 1989, Str. Dávid Ferenc, Str. Brassai Sámuel

19.00: Inaugurarea plăcii comemorative a evacuărilor forțate din oraș – Sediul tranzit.ro/cluj, Str. Brassai Sámuel nr. 5.

Organizatori: Fundația Desire pentru Deschidere și Reflecție Socială; Asociația Comunitară a Romilor din Coastei; Locatari din Dallas, strada Cantonului și strada Stephenson; Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire; Amnesty International; European Roma Rights Centre; tranzit.ro/cluj, SOS (Societate Organizată Sustenabil)

suntem egali

PAR through LERI in Cluj-Napoca (March-June 2015)

In the first part of 2015, members of Fundația Desire and of Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire – Cluj got involved on individual bases into the program Local Engagement for Roma Inclusion (LERI). Developed by the EU Agency for Fundamental Rights as “a project to investigate how the involvement of local communities in Roma integration activities can be improved” the LERI project left open the policy domains on and concrete plans through which to conduct this investigation in the 22 localities of 11 EU Member States. Consequently, this program facilitated a participatory action research (PAR) on a topic considered by the Romanian national experts (Enikő Vincze and Simona Ciotlăuș) as relevant and urgent in the city of Cluj-Napoca. Data collection was run through the means of the action of filling in and submitting social housing request files. The latter was conducted between March and July 2015 in cooperation with academic co-researchers Robert Matei and George Zamfir, and with some community co-researchers, inhabitants of the targeted areas. The efforts needed to fulfil the defined objectives during this period of time exceeded the resources provided by LERI. Through this action our research made the participatory assessment of the local manifestations of housing exclusion and of the need for housing inclusion, in particular of how local social housing policy, and other housing policy measures should respond to the needs of the impoverished citizens, predominantly ethnic Roma, living in the marginalized and segregated Pata Rât area (in particular on Cantonului street, and in the modular houses), and in another disadvantaged housing area from Cluj-Napoca (Stephenson street) endangered by the risk of eviction and demolition. Materials elaborated during the implementation of the LERI project (between March-June 2015), and as well as the materials elaborated later (in July and August 2015) but also based on its empirical results, were presented into the attention of public authorities, since they defined demands and recommendations reflecting on issues that belonged to the sphere of their accountability. These materials, written in Romanian, included the following:

situatia_locativa_Cantonului_18iunie2015

memoriu col_cereri loc soc _Cantonului_FINAL_6aug2015

catre_prefectura_fundatia_DESIRE_mart2015 – Stephenson

Situatia_locativa_Stephenson15_aprilie2015(3)

petitie prefect_stephenson_4_august

petitie_stephenson_GLM__4_august

decl_caz_forta_majora_modulare – modular houses area

decl_caz_forta_majora_baraci – modular houses area

audienta_subprefect_18_august_2015_stephenson

The opinions expressed in these materials are those of national experts and academic co-researchers from the Romanian PAR team, and do not represent FRA’s official position, or the opinion of the Consortium that runs LERI in 22 countries from Europe.

 

Cazul CANTONULUI Cluj-Napoca

Situația caracterizată de nesiguranță locativă și condiții locative precare de pe str. Cantonului f.n. din Cluj-Napoca, precum și acțiunile noastre derulate în anul 2015 cu scopul re-analizării acesteia și al identificării unor soluții adecvate prin responsabilizarea administrației publice locale, dar și intervenția în vederea susținerii dosarelor de cereri de locuințe sociale întocmite și depuse de către locatari de la această adresă, sunt descrise în aceste documente prezentate mai jos:

situatia_locativa_Cantonului_18iunie2015, 18.06.2015

memoriu col_cereri loc soc _Cantonului_FINAL_6aug2015, 07.08.2015

Memoriul colectiv din august 2015 vine în susținerea celor 95 de dosare de cereri individuale de locuințe sociale depuse de locatarii de pe str. Cantonului f.n. în lunile iunie și iulie 2015 Primăriei Municipiului Cluj-Napoca. Totodată, el completează imaginea situației locative de la acea adresă descrisă în Scrisoarea noastră anterioară din 18 iunie 2015 și reiterează sau detailează revendicările și propunerile de soluții creionate acolo.

cantonului ortofoto 2015

cantonului cluj

****

Acțiunile noastre curente continuă seria de inițiative derulate împreună cu și în sprijinul locatarilor de pe str. Cantonului f.n. începând cu 2010 (desfășurate ca parte a acțiunilor care și-au propus transpunerea pe agenda publică a problemelor locative și de segregare socio-teritorială a întregii zone Pata Rât din Cluj-Napoca), printre ele:

Petiția Împotriva ghetoizării romilor din orașul Cluj, 11.04.2010

PROPUNERE PENTRU ÎNCHEIEREA UNUI PROTOCOL CU PRIVIRE LA SITUAŢIA LOCUIRII ÎNTRE REPREZENTANŢI AI ROMILOR ŞI PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA, 24.05.2010

REFERAT DE CONSTATARE CU PRIVIRE LA SITUAŢIA LOCUIRII A COMUNITĂŢILOR DE ROMI DIN ZONA PATA RÂT, MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA, 20.09.2010

SESIZARE privind posibila evacuare de pe strada Cantonului, 06.06.2011

Petitie privind posibila evacuare forţată a peste 120 de familii de pe strada Cantonului din Cluj, 16.06.2011

Drumul nostru, încotro? Film documentar, aprilie 2010

****

 Romii care trăiesc pe str. Cantonului f.n. sunt în marea lor majoritate, precum spun ei, „romi românizaţi” cu predecesori care pe vremea socialismului au avut locuri de muncă și locuințe sociale în orașul Cluj. Foarte puține persoane se auto-identifică sau sunt identificați de ceilalți drept romi corturari. Colonia de pe strada Cantonului, precum îi spun oamenii, a început să se formeze după anul 2000, în perioada în care evacuările din imobile retrocedate sau din locuințe sociale sau din cămine muncitorești privatizate sau din beciurile unor blocuri au început să se intensifice în Cluj-Napoca. Acestea au însemnat de fapt evacuări forțate în măsura în care au transformat oamenii sărăciți în persoane fără adăpost. Strada Cantonului f.n. a devenit în ultimul deceniu un spațiu către care foarte multe persoane de etnie romă devenite persoane fără adăpost au fost direcționate sau au fost relocate direct de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Condițiile precare de trai, gradul de izolare a zonei, precum și stigmatizarea puternică ale acestuia conduc la perpetuarea inter-generațională a marginalizării sociale, precum și la acumularea dezavantajelor în toate domeniile vieții. Ancheta UNDP-UBB din 2012 a identificat pe strada Cantonului f.n. din Cluj-Napoca 111 de gospodării, respectiv 399 de persoane în gospodăriile cercetate, dintre care 182 de copii și adolescenți sub 18 ani, dintre care 157 copii sub 14 ani. În acel an 100 de familii au declarat că înainte de a fi mutați pe str. Cantonului au locuit în municipiul Cluj-Napoca. Cercetarea ROMEDIN din 2014 (detalii aici, și aici) arată că în anul școlar 2014/2015 de pe str. Cantonului 107 copii sunt înscriși la școală. Peste 56% dintre cei școlarizați cu domiciliul pe această stradă sunt înscriși în școala specială, în vasta majoritate a cazurilor din considerente familiale economice, respectiv din cauza neputinței sistemului de învățământ clujean de a susține participarea lor școlară în alte unități de învățământ, mai ales în școli mixte din punct de vedere etnic și social. Dintre copiii școlarizați cu domiciliul pe strada Cantonului, 34 sunt înscriși în Școala Gimnazială Traian Dârjan, 4 la ciclul preliceal al Liceului de Arte Plastice Romulus Ladea, 4 copii se regăsesc în Școala Gimnazială Ion Agârbiceanu, câte 1 copil la Liceul Tehnic Ana Aslan, Școala Gimnazială Nicolae Iorga, Liceul Teoretic Lucian Blaga, respectiv 2 copii frecventează Liceul Tehnologic Special Samus. În ceea ce privește distribuția copiilor școlarizați în unitățile învățământului de masă pe cicluri, ea arată astfel: 10 copii în clasa pregătitoare, 24 copii în clasele I-IV, 11 copii în clasele V-VIII și 2 copii la liceu. Alte detalii se pot citi aici situatia_locativa_Cantonului_18iunie2015.

****

În 18.06.2015 am adresat o Scrisoare către PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA (În atenția Domnului Primar Emil Boc, Doamnei Vice-primar Anna Horváth, Domnului Director al Direcției de Asistență Socială și Medicală, Aurel Mocan, Conducerii Poliției Locale a Municipiului Cluj-Napoca), precum și către Compania Națională de Căi Ferate S.A. București – Sucursala Centrul Regional CF Cluj, Revizoratul Regional de Siguranța Circulației (În atenția Domnului director Dumitru Mateaș, și Domnului Șef serviciu Ing. Gabriel Pascu) – DESCRIEREA SITUAŢIEI DE NESIGURANŢĂ LOCATIVĂ A PERSOANELOR CARE LOCUIESC PE STR. CANTONULUI F.N., ȘI CÂTEVA PROPUNERI PRELIMINARE PRIVIND SOLUȚIONAREA ACESTEIA. 

situatia_locativa_Cantonului_18iunie2015

Analiza din această Scrisoare se bazează pe informațiile cuprinse în cele două Sentințe judecătorești (Ordonanța președințială din 19.09.2011 cu nr. 14011/2011, respectiv Sentința civilă din 18.04.2012 cu nr. 8608/2012) emise de Judecătoria Cluj de pe urma procesului pierdut de către Compania Națională de Căi Ferate SA București – Sucursala Regională CF Cluj în calitate de reclamant față de 360 de persoane de pe str. Cantonului f.n. implicate în proces de către CFR în calitate de pârât; pe rezultatele unor cercetări mai vechi derulate (și) pe str. Cantonului f.n.[1] cu privire la formarea unor zone de locuire defavorizate și impactul segregării rezidențiale asupra accesibilității educației școlare, a locurilor de muncă decente sau altor resurse ale orașului; precum și pe cunoașterea situației locative de pe str. Cantonului f.n. rezultată din acțiunile recente întreprinse de noi prin programul LERI[2] împreună cu familiile de la această adresă în vederea întocmirii și depunerii unor dosare pentru locuințe socială la Primăria Municipiului Cluj-Napoca.

[1] FEMROM 2009-2010, SPAREX 2011-2013, UNDP 2012, ROMEDIN 2014.

[2] Local Engagement for Roma Inclusion, program derulat în 22 de țări sub egida European Union Agency for Fundamental Rights, 2015.

Cuprinsul documentului

(1) Privire de ansamblu asupra situației de marginalizare socială pe str. Cantonului

(2) Constituirea străzii Cantonului f.n. ca zonă locativă dezavantajată și responsabilitățile Primăriei Municipiului Cluj-Napoca în acest proces

(3) Agravarea nesiguranței locative între 2009-2012 pe strada Cantonului

(4) Nesiguranța locativă azi (iunie 2015) și întrebări urgente de clarificat     

(5) Direcțiile de acțiune ale proiectului LERI cu privire la str. Cantonului f.n.

(6) Propuneri privind asigurarea accesului la locuință socială ca instrument al prevenirii marginalizării  și transformării oamenilor în persoane fără adăpost

6.1. Recunoașterea beneficiilor sociale ca o formă de venit

6.2. Punctajul acordat pentru cazurile de forță majoră din procedura de atribuire a locuințelor sociale, având în vedere faptul că multe persoane cu domiciliul pe str. Cantonului f.n. au fost evacuate de mai multe ori de-a lungul vieții lor

6.3. Aplicarea prevederilor din domeniul incluziunii sociale în alocarea locuințelor sociale

(7) Nevoia prevenirii evacuărilor forțate

****

În 17.07.2015 am susținut Marșul de solidaritate al romilor “Orașul pentru oameni, nu pentru profit“, la care au participat mai multe zeci de persoane și de pe strada Cantonului. Marșul a pornit din Pata Rât Cluj-Napoca ca un marș împotriva rasismului și împotriva nedreptăților locative suferite de oamenii deposedați de drepturile lor sociale și economice. El a fost dedicat victimelor evacuărilor forțate. Cu ocazia acestui eveniment organizatorii au elaborat publicat și diseminat în limbile română și engleză Scrisoarea deschisă adresată autorităților publice locale, naționale și europene.

****

În 07.08.2015, am adresat MEMORIUL COLECTIV CU PRIVIRE LA DOSARELE DE CERERI DE LOCUINȚĂ SOCIALĂ DEPUSE DE LOCATARI DE PE STR. CANTONULUI F.N. CLUJ-NAPOCA  către PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA (În atenția Domnului Primar Emil Boc, Doamnei Vice-primar Anna Horváth, Domnului Director al Direcției de Asistență Socială și Medicală, Aurel Mocan, Conducerii Poliției Locale a Municipiului Cluj-Napoca, Conducerii Direcției Patrimoniul Municipiului și Evidența Proprietății, și Comisia de specialitate de atribuire a locuințelor sociale a Consiliului Local).

memoriu col_cereri loc soc _Cantonului_FINAL_6aug2015

Memoriul se bazează pe acțiunea derulată de noi în lunile iunie și iulie 2015, prin care am dorit să venim în sprijinul locatarilor de la această adresă în vederea întocmirii și depunerii dosarelor de cereri de locuințe sociale. Oamenii au înțeles că prin depunerea acestor cereri își exercită dreptul:

– de a-și prezenta situația locativă nesigură și precară autorităților publice locale, situație despre care acestea au cunoștință (mai ales că au contribuit la crearea ei), dar față de care de un deceniu și jumătate au avut cel mult o politică a tăcerii și a neglijării;

– de a-și exprima nevoile locative prin utilizarea mijloacelor existente ale politicilor publice (precum depunerea de cereri de locuințe sociale);

– de a revendica soluții acceptabile de locuire pentru ei și familiile lor în condițiile în care situația lor a rămas nesigură și precară precum a fost de-a lungul celor 15 ani de când stau pe str. Cantonului, ba chiar s-a agravat de-a lungul trecerii anilor;

– de a impune modificări în punctajul atribuirii de locuințe sociale în așa fel încât acesta să răspundă situației și nevoilor categoriilor marginalizate din moment ce, conform legislației românești, locuințele sociale sunt o formă a protecției sociale;

– de a solicita împreună, dincolo de aplicațiile individuale, Primăriei Municipiului Cluj-Napoca un plan de măsuri prin care acesta în următorii cinci ani își asumă să răspundă nevoilor locative ale locatarilor de pe str. Cantonului f.n, unul dintre zonele de locuire cele mai dezavantajate și neglijate ale orașului Cluj.

Cuprinsul documentului

1. Despre contextul întocmirii și depunerii cererilor de locuințe sociale pentru locatari de pe str. Cantonului f.n.

2. Procesul de întocmire a dosarelor de locuințe sociale pentru locatari de pe str. Cantonului f.n.

3. Punctele cruciale ale cererilor de locuințe sociale depuse de locatari de pe str. Cantonului f.n.

4. Legislația care susține sprijinirea solicitanților de locuințe sociale de pe str. Cantonului

5. Continuarea acțiunilor pentru drepturi locative prin Grupul de lucru pentru incluziune locativă

Cazul STEPHENSON Cluj-Napoca

Scrisorile noastre recente privind situația locativă de pe str. Stephenson nr. 15 – Situatia_locativa_Stephenson15_aprilie2015(3)petitie prefect_stephenson_4_augustpetitie_stephenson_GLM__4_augustaudienta_subprefect_18_august_2015_stephenson – continuă acțiuni anterioare demarate cu scopul de a contribui la găsirea unor soluții pentru locatarii de la acea adresă care să includă măsuri de prevenire a evacuării forțate și de garantare a siguranței locative.

stephenson cluj

****

Cu un an și jumătate în urmă, în primăvara lui 2014, ne-am adresat autorităților publice locale cu această scrisoare: sesizare-primarie-stephenson_2014. Reacționam pe atunci la procesul declanşat prin somaţia din 18.10.2013 din partea Direcţiei Poliţiei Locale a Primăriei adresată locatarilor de pe strada Stephenson nr. 15 privind obligaţia lor de “a lua măsurile de desfiinţare a construcţiilor amplasate la acea adresă, acestea fiind executate fără a deţine autorizaţii de construcţie”. Drept urmare, pe urmele unei mai vechi petiții depuse de locatari Primăriei, am adresat celei din urmă, precum și Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca o scrisoare în care prezintam informații despre situațiile locative de la această adresă; am făcut trimiteri la legislația internațională privind evacuările forțate; și am evaluat cazul Stephenson în lumina cazului Coastei (și a hotărârii judecătorești din decembrie 2013), dar și în contextul procesului de adoptare a noii strategii de dezvoltare a Clujului unde Primăria dorea să aibă un capitol de incluziune socială. Semnatarii scrisorii au solicitat primăriei să stopeze procedura de demolare și evacuare forțată, și să înceapă consultarea locatarilor în vederea identificării și implementării unei soluții alternative care respectă dreptul lor la locuire accesibilă și adecvată, și previne cronicizarea situației de marginalizare socială în care ele oricum se află. Scrisoarea se poate citi aici, sesizare-primarie-stephenson_2014, iar relatarea întregului proces de comunicare cu autoritățile locale de-a lungul anului 2014 se regăsește aici: SESIZARE CU PRIVIRE LA EFECTECTELE DE MARGINALIZARE SOCIALĂ ALE UNEI EVACUĂRI FORŢATE  POSIBILE DE PE STRADA STEPHENSON NR. 15

****

 În aprilie 2014, am susținut:

DSCN8694acțiunea Asociației Comunitare a Romilor din Coastei organizată cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor “Activismul rom din Cluj – drepturi locative pentru toți” (8 aprilie),

flashmob locuinte nu umilinte_1

 

 

 

precum și                                             acțiunea Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire, “Locuințe nu umilințe” (10 aprilie), la care au participat și mulți locatari de pe str. Stephenson nr. 15.

****

În condițiile în care situația nesiguranței locative a locatarilor de pe str. Stephenson s-a reagravat de pe urma unei hotărâri judecătorești în favoarea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, în anul 2015 am reluat susținerea familiilor de la această adresă. Am derulat o serie de demersuri (întâlniri cu reprezentanți ai Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, ai Instituției Prefectului Județului Cluj, ai Grupului de Lucru Mixt de pe lângă Prefectură, ai Agenției Naționale pentru Romi – Biroul Nord-Vest; și scrisori informative adresate acestor instituții), cu ocazia cărora am formulat următoarele posibile soluții privind situația de nesiguranță locativă de la acea adresă:

– atribuire de locuințe sociale persoanelor care au depus cereri în acest sens atât în 2014, cât și în 2015;

– legalizarea construcțiilor informale de pe lângă casa principală de pe str. Stephenson nr. 15 și reamenajarea acestora;

– extinderea pe verticală a casei principale de pe str. Stephenson nr. 15 astfel încât aceasta să asigure locuințe pentru familiile care stau acum, în lipsa altor alternative locative, în locuințele informale aflate sub riscul demolării;

– prevenirea oricărei demolări în măsura în care aceasta ar conduce la transformarea familiilor inclusiv cu copii mici și copii cu handicap, în persoane fără adăpost.

Analizele și propunerile noastre au fost elaborate în următoarele documente adresate autorităților administrației publice locale și județene, ele fiind prezentate și cu ocazia întâlnirilor cu acestea:

catre_prefectura_fundatia_DESIRE_mart2015

Situatia_locativa_Stephenson15_aprilie2015(3)

În lumina celor de mai sus, în lunile mai-iunie 2015 eram în așteptarea continuării acestor demersuri și găsirii unor soluții adecvate din punctul de vedere al asigurării accesului la locuință adecvată și sigură a persoanelor și familiilor de pe str. Stephenson nr. 15. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat, în schimb însă familiile în cauză au primit în iulie 2015 următoarele înștiințări:

– Scrisoarea 257383/488 din 08.07.2015 eliberată de către Biroul Juridic al Primăriei, adresată către șapte persoane (I.F. și fii ei), pe baza Sentinței civile nr.5173/2014 din Dosarul 25071/211/2012, care obligă persoanele la “desființarea lucrărilor executate nelegal”.

– Scrisoarea 265058/488/14.07.2015 eliberată de către Serviciul Control Urbanism și Disciplină în Constructii și Biroul Juridic, adresată persoanelor de mai sus, dar cât și spre știința “tuturor locatarilor imobilului de la adresa Stephenson nr. 15 Cluj-Napoca”, care, pe lângă anunțul de mai sus, afirmă că “în perioada 2007-2015 persoanele au fost înștiințate să întreprindă măsurile necesare pentru intrarea în legalitate”, și că “până la data prezentă nu s-a întreprins nici un demers în realizarea celor solicitate”.

În contextul imediat al riscului de demolări și evacuări întrevăzute de către direcții ale Primăriei Municipiului Cluj-Napoca cu termen până la 26.08.2015, în 4 august ne-am adresat Instituției Prefectului Județului Cluj și Grupului de Lucru Mixt pe lângă Prefectură pentru a iniția o întâlnire între reprezentanți ai Primăriei (in special ai Cabinetului Primarului și Vice-primarului, Direcției de Patrimoniu, Direcției de Asistență Socială și Medicală, Poliției Locale, Serviciului de Control Urbanism), precum și ai SC Transilvania Construcții, și delegați din partea locatarilor de pe str. Stephenson nr. 15. Așteptarea noastră este ca instituțiile în cauză să ofere lămuriri locatarilor cu privire la statutul juridic al imobilului și al terenului din vecinătatea acestuia, precum și cu privire la planurile lor din această zonă, astfel încât împreună să decidă asupra evitării demolărilor și evacuărilor locuințelor informale, dar și asupra începerii procesului de legalizare ale acestora.

petitie prefect_stephenson_4_august

petitie_stephenson_GLM__4_august

Prin re-contactarea Direcției de Asistență Socială și Medicală a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, și prin înscrierea în audiență la Cabinetul vice-primarului, la conducerea Direcției de patrimoniu și a Poliției locale, am reiterat inclusiv nevoia ca administrația publică locală să pună în practică față de astfel de cazuri de posibile demolări și evacuări care transformă locatarii în persoane fără adăpost, proceduri prin care să coordoneze acțiunile juridice și urbanistice cu cele social-umane, respectând astfel drepturile cetățenești ale tuturor.

Deoarece în urma audiențelor locatarii nu au primit nici o încurajare cu privire la solicitările lor, ne-am adresat în continuare Instituției Prefectului, în mod particular domnului sub-prefect, cu solicitarea de a demara, conform atribuțiilor sale, controlul modului în care Primăria și Consiliul Local și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în lumina legislației din domeniul social, precum și al “Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor între 2012-2020”.

audienta_subprefect_18_august_2015_stephenson