Ilustrate din Cluj – strada Cantonului

Dragi Clujeni, puțini dintre voi știți că multe persoane cu domiciliul pe strada Cantonului lucrează în parc și în jurul stadionului cu ocazia Festivalului Untold, la menținerea ordinii și în mod special la curățenie.  Pentru noi Cantonului a fost ultima destinație a unui drum lung. Autoritățile au adus oameni de peste tot din orașul Cluj, de unde s-au făcut evacuări. Ne-au dat vagoane de tren drept casă. Ne-au spus că vom sta acolo temporar. Pentru unii dintre noi asta s-a întâmplat acum 20 de ani. Dacă toate casele sau blocurile în care au stat acești oameni în anii 1990 s-ar fi renovat și s-ar fi dat înapoi în folosința lor, Cantonului nu ar fi existat. Dacă ei, sau mai târziu copiii lor ar fi primit pe parcurs locuințe sociale, nu ar fi existat această aglomerare de locuințe improvizate care este un pericol pentru  toți. Pe Cantonului nu avem condiții, nu avem canalizare, nu este curent electric, nu este apă în casă, nu este loc pentru depunerea gunoiului.  Avem copii care merg la școală, la grădiniță, și lor le e rușine de zona unde locuiesc,  dar ce să facă pleacă capul în pământ când alții fac mișto de ei. Această zonă a fost formată de autoritățile din Cluj-Napoca doar cu scopul de a-i muta pe romii din oraș la marginea orașului. Autoritățile ne spun că nu stăm legal aici, dar e legal să se formeze o colonie de romi fără condiții decente? Ioan Doghi, locatar pe str. Cantonului f.n.                                   (Grafică – Radu Gaciu)

colaj_3a_parc_untold_cantonului-page-001

De la containerele de metal ce au fost puse de către Primăria Cluj-Napoca la dispoziția persoanelor lăsate fără adăpost de pe urma evacuărilor din Calea Turzii, Casa Călăului, blocul NATO, Mănăștur, str. Byron, str. Kovari, B-dul Eroilor și alte zone, la începutul anilor 2000 s-a trecut la parteneriatul dintre primărie și organizații umanitare private. Acestea au ridicat pe str. Cantonului 50 de case de termopan de 16 mp și 7 case de lemn de 24 mp. Cele din urmă au fost chiar preluate în patrimoniul de locuințe sociale al municipiului, iar Primăria și-a asumat să asigure grupurile sociale și alte facilități pentru locatari. Primăria trebuie să pună capăt de îndată politicii sale de nepăsare, neglijare și inferiorizare a celor care trăiesc în sărăcie extremă în orașul Cluj, printre ei persoanele de pe str. Cantonului. Cei afectați de pierderea domiciliului într-o formă sau alta, printre ei fiind persoanele de pe str. Cantonului, așteaptă acum soluții concrete! Locuirea precară este motivul fundamental care determină problemele actuale și doar mutarea oamenilor în condiții adecvate în oraș reprezintă repararea greșelilor politice și începutul îmbunătățirii vieților lor.

 

“Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie!“, Fundația Desire, 2016 – Campania își propune să atragă atenția autorităților publice, companiilor și altor actori implicați, că este obligația lor să implementeze măsuri de protecție față de persoanele afectate de diverse proiecte de dezvoltare de infrastructură și de a combate rasismul de mediu care afectează sănătatea și viața persoanelor și familiilor marginalizate social, printre ele persoane și familii aparținând etniei romilor.

Ilustrate din Cluj – colonia Dallas

Dragi clujeni, Avem nevoie de lumină, avem nevoie de buletine să ne putem încadra într-un loc de muncă, să avem o stradă și un număr de stradă. E nevoie de o insfrastructură, este nevoie de îmbunătățiri în comunitate, iar pentru asta avem nevoie de schimbarea pământului din pământ industrial în pământ intravilan. Cine ne poate ajuta cu siguranță ca cetățean din județul Cluj, gândesc că este cel care ne reprezintă în fruntea primăriei. Și cred că dl. primar trebuie să găsească soluția! De asemenea, locurile de muncă  trebuie îmbunătățite pentru că oamenii muncesc în condiții foarte toxice și murdare. Având în vedere că acest loc de muncă care li s-a oferit temporar este foarte periculos deoarece le afectează mult sănătatea, nu poți să vorbești despre un viitor adevărat, ci este o promisiune temporară a celor care au vrut să scape de romii din Pata Rât. Îmbunătățirea locului de muncă înseamnă asistență socială, un salariu decent, pe perioadă nedeterminată, nu în rampe temporare, și cu sporuri de toxicitate și rușine. Mihai Gheorghe Ciorbă, pastor din Dallas, Pata Rât                           (Grafică: Radu Gaciu)

colaj2fata

Muncitorii de pe platformele pentru stocarea temporară a deșeurilor din Pata Rât sunt în mare măsură muncitorii care au lucrat și pe vechea rampă de deșeuri a orașului începând cu sfârșitul anilor 1960. Ei au asigurat de patru decenii selectarea deșeurilor în condiții de muncă de mare toxicitate, fără protecție și fără să li recunoscută valoarea muncii lor. O parte dintre muncitori sunt angajați acum cu contract de muncă pe rampa temporară RADP. Dar munca lor este încadrată ca muncă desfășurată in condiții normale și nu primesc sporuri care le-ar asigura salarii mai mari. Muncitorii de pe rampă locuiesc în mare parte în colonia Dallas, pe terenul aflat în proprietatea Fundației Pro Rroma, organizația care a sprijinit locatarii în efortul lor de a îmbunătăți condițiile de trai din colonie. Însă, neavând sprijin din partea autorităților, Pro Rroma nu a putut autoriza locuințele pe care le-a construit pe acest teren, astfel oamenii nu se pot conecta la utilități și nu pot avea acte de identitate cu domiciliu. Dacă aceste locuințe s-ar autoriza, ei ar putea deveni chiriași, iar când vor avea șansa să primească locuință socială altundeva în oraș, s-ar putea muta de aici.

 

“Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie!“, Fundația Desire, 2016 – Campania își propune să atragă atenția autorităților publice, companiilor și altor actori implicați, că este obligația lor să implementeze măsuri de protecție față de persoanele afectate de diverse proiecte de dezvoltare de infrastructură și de a combate rasismul de mediu care afectează sănătatea și viața persoanelor și familiilor marginalizate social, printre ele persoane și familii aparținând etniei romilor.

Ilustrate din Cluj – zona caselor modulare

Dragi Clujeni, Vă scriu această scrisoare din Pata Rât, din zona caselor modulare, unde ne-a mutat forțat primăria în decemrbie 2010. Este foarte urât aici unde locuim. În stânga-dreapta, dealuri, în față-spate, dealuri. Suntem rupți de societate. Rampele sunt mult mai aproape de noi decât au fost înainte de închiderea rampei vechi de deșeuri. Nu le pasă autorităților. Mă întreb, de ce nu fac o stație de tranzit în Andrei Mureșanu, de exemplu. Pentru că acolo locuiesc majoritari (români bogați), iar în Pata Rât s-a putut pentru că acolo locuiesc romii săraci?  Aceste aspecte dor foarte tare. Este atâta nedreptate. N-ai cum să le simți altfel, numai dacă le trăiești zi de zi. Linda Greta, Asociația Romilor de pe Coastei                                                                                        (Grafică – Radu Gaciu)

colaj-5

Zona unde au fost amplasate casele modulare în 2010 de către administrația publică locală și unde au fost mutați forțat în decembrie 2010 persoanele evacuate de pe strada Coastei este definită ca zonă de locuit. Primăria a transformat această fostă zonă industrială în zonă de locuit atunci când pregătea, conform declarațiilor sale din martie-aprilie 2010, “soluționarea problemei locative a romilor de pe Coastei, Cantonului și Pata Rât.” Dar acest fapt nu a contat atunci când, spre toamna anului 2015, noile rampe de stocare temporară a deșeurilor au fost autorizate la o distanță de 300, respectiv 800 de metri de acest teritoriu de către toate instituțiile implicate. Aceste decizii în lanț sunt manifestări ale rasismului de mediu: ele reflectă ideea că zona de locuire unde stau persoane de etnie romă este tratată inegal și nedrept în fața legii, sau că, în ochii celor care iau aceste decizii, romii nu sunt oameni.

 

“Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie!“, Fundația Desire, 2016 – Campania își propune să atragă atenția autorităților publice, companiilor și altor actori implicați, că este obligația lor să implementeze măsuri de protecție față de persoanele afectate de diverse proiecte de dezvoltare de infrastructură și de a combate rasismul de mediu care afectează sănătatea și viața persoanelor și familiilor marginalizate social, printre ele persoane și familii aparținând etniei romilor.