Transformați clădirile goale în locuințe sociale!

În a treia zi a Forumului pentru Justiție Locativă din Cluj, Orașe pentru locuit, nu pentru profit9 iulie 2017, 

 

grupurile activiste din Cluj, București și Timișoara au organizat o acțiune de revendicare a transformării clădirilor goale în locuințe publice/ sociale.

 

 

Clădirea de pe str. Cantonului unde am desfășurat acțiunea, este doar un exemplu al imobilelor goale și derăpănate din oraș.  Puțin mai jos de ea se află un așezământ format din aproape 200 de spații de locuit – unele amplasate acolo cu acordul primăriei la începutul anilor 2000, altele improvizate, toate caracterizate de supraaglomerare, condiții inadecvate și nesiguranță.

Aceasta nu este singura clădire de acest fel: Clujul și alte orașe mari, dar și localități mici și medii, sunt împânzite de clădiri nefolosite, atât în proprietate privată cât și a statului. În același timp însă, autoritățile afirmă că nu au de unde furniza locuințe sociale.

În cazul clădirilor goale și terenurilor virane în proprietatea de stat în administrarea unor minsitere, administrația publică locală ar putea să solicite transferarea lor în administrarea Consiliului Local.
În cazul clădirilor goale și terenurilor virane în proprietate privată, de exemplu siturile industriale nefolosite, ar putea să recurgă la prevederea legală a exproprierii cu privire la locuințe sociale ca obiective de interes public.

 

1 MAI – O POLITICĂ ANTIRASISTĂ ȘI JUSTĂ DE LOCUIRE PUBLICĂ PENTRU LUCRĂTOARE ȘI LUCRĂTORI

PENTRU CĂ LOCUIREA ESTE O NEVOIE PRIMORDIALĂ

Statul trebuie să investească mai mult în construcția de locuințe publice, în loc să susțină profitul pieței imobiliare. Trebuie ca angajatorii, privați sau publici, să nu mai exploateze forța noastră de muncă prin salarii care sunt prea mici până și pentru acoperirea costurilor locuirii.

PENTRU CĂ LOCUIREA ESTE UN DREPT FUNDAMENTAL

Constituția trebuie să garanteze dreptul la locuire. Legislația locuinței trebuie să prevadă obligația statului de a asigura locuință tuturor cetățenilor, inclusiv celor cu venituri reduse, nu doar dreptul de a avea acces la locuință.

ROMA IN THE HOUSE! Call to Action for Anti-Racist Housing Justice 7th and 8th of April 2017

 

Locuințe nu umilințe! – acțiune de Ziua Internațională a Romilor

În contextul zilei de 8 Aprilie, Ziua Internațională a Romilor, Fundația Desire/Căși Sociale ACUM!, împreună cu Asociația E-Romnja (Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome) și Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, ne organizăm pentru a atrage atenția asupra injustiției și rasismului instituțional care afectează situația locativă a mii de familii rome plasându-le în comunități segregate fără acte de proprietate sau în locuinte improprii, izolate, în ghetouri urbane stigmatizate sau în stradă ca urmare a evacuărilor forțate.


CE FACEM?

DE CE?

Nedreptatea locativă este o realitate cotidiană în România. Evacuări, gentrificare, dislocări, chirii uriașe, supraglomerare, nesiguranță, condiții sărace de locuire sau lipsa actelor de proprietate au ajuns să facă parte din viața noastră. În centrul acestor nedreptăți este rasismul structural al statului, al societății și pieței imobiliare. Prea des, cei ce sunt afectați de această injustiție sunt persoanele de etnie romă. Însă tot ele sunt și cele ce adesea se organizează și rezistă împotriva nedreptăților locative, revendicând locuințe publice adecvate pentru toți cetățenii.

CE SOLICITĂM?

  1. Modificarea Legii locuinței și adoptarea Strategiei Naționale de Locuire.
  2. Primăriile să modifice criteriile de atribuire de locuințe sociale.
  3. Guvernul și Primăriile să aloce buget public adecvat pentru un program amplu de locuințe publice.
  4. Corelarea legislației locuirii cu cea socială și a non-discriminării, cu legislația administrației publice, dar și cea a construcțiilor și urbanismului.

Noi atragem atenția asupra nevoii de a aborda şi rezolva problemele de locuire cu care se confruntă persoanele de etnie romă aparținând clasei lucrătoare aflate în sărăcie sau chiar sub pragul de subzistență. În această categorie se află romii salariați care au venituri sub pragul de sărăcie, dar și cei care muncesc în economia informală ori cei care lucrează pentru venitul minim garantat, precum și persoanele care prestează munci în gospodărie fără a fi plătite, sau orice alte forme de munci prin care își asigură traiul de pe o zi pe alta.  Fără a neglija dificultățile locative cu care se confruntă mulți alți cetățeni ai României, atragem atenția asupra celor care, datorită poziției lor în domeniul muncii, nu au venituri prin care își pot îmbunătăți condițiile de locuire sau prin care și-ar putea asigura locuințe adecvate de pe piața privată. Problemele de locuire asupra cărora atragem atenția includ:

  • Locuirea în sărăcie caracterizată de proasta calitate a locuinței și de supra-aglomerare.
  • Locuirea informală și nesigură care se manifestată în lipsa de acte de proprietate asupra terenului și/sau clădirii, sau în lipsa de acte legale de închiriere a spațiului locativ.
  • Expunerea accentuată la riscul de evacuare forțată (evacuare dintr-un anumit spațiu de locuire fără acces la o locuință alternativă adecvată; evacuare care transformă oamenii evacuaţi în persoane fără adăpost).
  • Accesul scăzut la locuințe sociale din fondul locativ public din cauza stocului redus de locuințe publice și criteriilor de atribuire de locuințe sociale care nu facilitează accesul persoanelor marginalizate la aceste locuințe.
  • Locuirea în proximitatea unui mediu toxic (stație de epurare a apei, rampă de deșeuri, etc.).
  • Locuirea într-o zonă ghetoizată caracterizată de prezența simultană a separării spațiale de restul localității și lipsa accesului la transport public; a subdezvoltării infrastructurii locative și lipsa accesului la servicii publice; marea majoritate a populației care locuiește în zonă este de etnie romă și se confruntă cu sărăcia măsurabilă în venituri, dar și cu excluziunea socială în privința accesului la participare în procesele decizionale locale.