MEMORIU privind interzicerea evacuărilor forțate și asigurarea drepturilor locative

MEMORIUL către autoritățile publice centrale și locale privind interzicerea evacuărilor forțate și asigurarea drepturilor locative este parte a manifestărilor din decembrie 2014 prin care comemorăm 4 ani de la evacuarea a 350 de persoane de pe strada Coastei din orașul Cluj.

Memoriul poate fi semnat aici:  http://www.petitieonline.com/signatures/memoriu_ctre_autoritile_publice_privind_drepturile_locative/

memoriu_locuire_Cluj_dec2014

Memoriul este susținut de participanți ai evenimentelor din 15 și 18 decembrie 2014 derulate la Casa Tranzit (https://www.facebook.com/events/321596328024277/?ref_dashboard_filter=calendar), respectiv la tranzit.ro/cluj (https://www.facebook.com/events/531084183694696/?ref_dashboard_filter=upcoming).

Romanian Roma – 4 Years Fighting for Justice, but Not Giving Up:

https://www.youtube.com/watch?v=-Ahd19rRAng  

Continue reading

Orașul Cluj – oraș fără excluziune socio-teritorială

Prezentare făcută în cadrul Dezbaterii “Desegregarea teritorială la Pata Rât și mecanismele instituționale incluzive“, văzută în contextul propunerii strategice “Cluj 2020 – oraș incluziv elaborată de Grupul Incluziune Socială în procesul de planificare strategică a municipiului Cluj-Napoca pentru perioada 2014-2020. Dezbaterea a fost organizată de către Ministrul pentru Dialog Social, în parteneriat cu organizațiile neguvernamentale și prefectura județului Cluj, la Cluj-Napoca în 20 iunie 2014.

Cluj oras fara excluz socio-terit_EV_20iun2014

Sharing the message of the Common Front for Housing Rights to Citizens’ Pact and Transeuropa Caravans

This is the message of the Common Front for Housing Rights (Romania) collaboratively produced by colleagues from Bucharest and Cluj at the end of April 2014, sent to and through the “Transeuropa Caravans: connecting alternative local voices”

 

FCDL Romania_housing justice

Marginalizarea socio-teritorială a comunităților de romi din România. Studii de caz

Fundația Desire pregătește spre publicare volumul colectiv MARGINALIZAREA SOCIO-TERITORIALĂ A COMUNITĂȚILOR DE ROMI DIN ROMÂNIA. Studii de caz în județele Alba, Arad, Călărași, Dolj și Iași, editori: Enikő Vincze și Iulia-Elena Hossu. Volumul va fi publicat la editura EFES din Cluj-Napoca.

Volumul a rezultat din faza doi a investigației coordonate în România de către Fundația Desire, participantă la cercetarea contextuală “FACES AND CAUSES OF ROMA MARGINALIZATION. Tools and methods for evaluation and data collection. Contextual inquiry to the UNDP/World Bank/EC Regional Roma Survey 2011, focusing on Hungary, Romania, Serbia. A joint initiative of the United Nations Development Programme (UNDP), the Open Society Foundation’s Roma Initiatives Office (RIO) and the Making the Most of EU Funds for Roma Inclusion program, and the Central European University/Center for Policy Studies (CEU CPS).”

Apariția volumului la EFES financiar a fost susținută din regia cercetării cu tematică similară, “Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Constituirea socială și culturală a ‘ghetourilor țigănești’ din România în context European” (proiect finanțat de CNCS – UEFISCDI, PN-II-ID-PCE-2011-3-0354), pusă la dispoziția echipei de cercetare SPAREX de către Universitatea Babeș-Bolyai.

Roma marginalization and local under-development

The contextual research on “Faces and Causes of Roma Marginalization in Local Settings” identified a series of intersecting factors in Romanian localities that (re)produce the ethno-spatial segregation or separation of Roma. These sometimes are interwoven with economic deprivation or extreme poverty. By analyzing data collected in 25 settlements (placed in five of the eight Romanian development regions) our aim was to offer insights into the ways advanced marginality created economically deprived and excluded (Romani) communities at local level.

roma-marginalization-Romania-local-contexts (2)

As post-socialist Romania aligned to the current global trends of neoliberalism, inclusion and exclusion (of Roma) reflect a new societal order also manifested in spatial (urban) arrangements. This order privileges the winners of the privatization and marketization of public goods, and it is inclusive for people, places, and societal areas that might be better included into the political economy of capitalism (as a labour force, as geographical zones worthy of investment, as domains which deserve development – all of these as sources of profit). But it is exclusive towards those who were rendered “surplus” and “needless” from the point of view of those in power and of the capital, or who became so vulnerable that their labour rights could be exploited due to their socio-spatial position, wedged in between the borders of legality and human dignity.

Un manual de proiecte (nefinanțate) pentru incluziunea socio-teritorială a comunităților marginalizate de romi

În luna februarie și martie 2014, Fundația Desire a fost anunțată de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile că proiectele sale depuse spre finanțare în vara anului 2013 în cadrul primei runde de competiție pentru fonduri norvegiene, gestionate sub umbrela “Fondul ONG în România” nu au întrunit punctajele necesare spre a fi finanțate. Considerăm că în pofida acestui eșec tehnic (sau politic), sau mai ales datorită acestuia, ele sunt de interes nu doar pentru noi, ci pentru mulți alții, de aceea am decis să facem publice propunerile noastre de proiecte care NU au fost finanțate de Fondul ONG în România. Fundația Desire se va implica în continuare în demersurile pentru incluziunea socio-teritorială a comunităților marginalizate de romi din Pata Rât/Cluj-Napoca și din România. 

proiecte fundatia Desire nefinantate Fondul ONG 2013_2014

Mesajele primite după 6-7 luni de așteptare, conțineau îndemnul de a ne îmbunătăți cererea de finanțare și de a aplica la următoarea rundă a competiției, fără posibilitatea de a cere reevaluarea. Fundația Desire nu va mai aplica la alte runde de aplicații anunțate de aceste fonduri. Ca semn al respectului de sine: nu dorim să ne vedem ca pe un ring de box intrând în noi și noi runde până la epuizarea totală de pe urma scrierii proiectelor ca acte tehnice care înlocuiesc acțiunile social-politice efective. Dar și ca semn de protest: nu dorim să îmbunătățim statistica organizației care administrează aceste fonduri și se mândrește cu numărul mare de aplicații la această competiție, și nu dorim să contribuim la transformarea societății civile instituționalizate într-un teren de luptă pentru a-și exercita dreptul de a presta servicii în locul autorităților publice. Problemele identificate de noi sunt mult prea grave, iar abordările propuse sunt mult prea serioase și importante pentru a ne lăsa umiliți și desconsiderați de tehnocrația și politica selecției de proiecte câștigătoare.

Dorim pe această cale să facem publice proiectele în cauză elaborate de Fundația Desire în parteneriat cu mai multe organizații și instituții, prezentând pe scurt expertiza, problematica și obiectivele, și un pic mai detailat activitățile propuse. Înainte de toate, trebuie să accentuăm faptul că – adaptându-ne la logica anunțului de proiecte – am descompus un program integrat în mai multe componente, știind că, desigur, sunt încă multe alte elemente ale problemei la care nu am răspuns prin cele trei propuneri de proiecte. În fiecare aplicație am accentuat: Cele trei proiecte legate între ele prin modul de abordare a excluziunii și incluziunii sociale, vor acționa ca un program integrat de măsuri. Împreună, dar prin diverse instrumente, ele contribuie la crearea unor condiții socio-umane și instituționale necesare pentru realizarea dezideratului comun de a transforma Clujul într-un oraș incluziv în care fiecare cetățean, indiferent de etnia, genul, vârsta și statutul său social, poate avea acces la bunuri și servicii de calitate, poate trăi o viață demnă și poate participa la guvernarea democratică a urbei.

CLUJ 2020 – ORAȘ INCLUZIV

În perioada septembrie 2013 – februarie 2014, un grup de cercetători, activiști și reprezentanți ai instituțiilor publice au participat, în regim pro bono, la procesul de planificare strategică a municipiului Cluj-Napoca, elaborând documentul CLUJ 2020 – ORAȘ INCLUZIV: “INCLUZIUNEA SOCIALĂ – direcție strategică de dezvoltare pentru municipiul Cluj-Napoca 2020”

Grupul de Lucru îi include pe: Adorjáni Júlia, Ciornei Carmen, Hetea Cristian, Hetea Estera, Moisă Florin (coordonator), Pop Florina, Popescu Livia, Raț Cristina, Rebeleanu Adina, Roșca Mihai, Tonk Gabriella, Vincze Enikő (coordonator), iar în calitate de consultanți pe: Berszán Lídia, Lakatos Marius, Pantea Maria, Roth Maria, Rusu Dan.

 

Clujul_incluziv_13_febr2014_FINAL

CLUJ – ORAS INCLUZIV (propunere pentru Strategia Cluj 2020)

REPUBLISHED

În perioada septembrie-decembrie 2013 un grup de universitari, cercetători, analiști politici și funcționari publici, membrii ai unor organizații neguvernamentale, printre ei și ai Fundației Desire, în cadrul procesului de  construire a strategiei de dezvoltare a orașului Cluj de după 2014, au colaborat în vederea elaborării propunerii privind dezideratul incluziunii sociale.

În momentul de față propunerea este făcută publică în trei variante:

– un Document consultativ cu privire la “INCLUZIUNEA SOCIALĂ – direcție strategică de dezvoltare pentru municipiul Cluj-Napoca 2020” Doc_cons_incluziune_15oct

– o prezentare sintetică a direcțiilor strategice și a programelor operaționale propuse flyer incluziune color_16dec

– sumarul propunerii CLUJ – ORAȘ INCLUZIV flyer alb negru incluziune 16 dec 2013

 

– NEW: Sinergii în planificarea strategică a orașului 

http://cmpg.ro/wp-content/uploads/2014/02/scrisoare-deschisa_planificare-strag-cluj.pdf, including the revised proposal inlc soc cluj2020_20ian

 

 

“PATA CLUJ-NAPOCA RÂT”. ROMA SOCIO-TERRITORIAL SEGREGATION AND GHETTOIZATION. LOCAL ACTIVIST PERSPECTIVES. 2010-2014

A (self)-reflexive account – through documents and pictures –  on the visions, aims and actions of anti-segregation activism in the city of Cluj-Napoca since 2010. This is based on the interconnectedness between (1) learning about the production of social exclusion and marginalization, (2) building up solidarities across ethnic groups and people occupying different positions in hierarchies of power, and (3) participating on the empowerment of the disadvantaged.

antisegregation_activism_Cluj_3