Pata (editori: Adi Dohotaru, Hajnalka Harbula, Enikő Vincze) – format electronic

Volumul a rezultat din cercetarea ”Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Formarea socială și culturală a ‘ghetourilor țigănești’ în România în context european”cercetare sprijinită printr-un grant CNCS – UEFISCDI, PN-II-ID-PCE-2011-3-0354.

Cluj: EFES, 2016

Fragmente din Editorialul volumului 

Prin interviuri, documente, eseuri și imagini, volumul „Pata” surprinde aspecte ale formării zonei Pata Rât, spațiul precar al locuirii marginalizate din apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj, creat prin acțiuni administrative directe sau nepăsare instituțională și complicități multiple de la diverse nivele între instituții ale administrației publice, companii din industria deșeurilor și mici întreprinzători din diferite domenii.

PATA-coperta_final

 

 

CARTEA ÎN FORMAT ELECTRONIC SE POATEDESCĂRCA AICI

 PATA-web-v1

 

 

[…]  În aceeași măsură, cartea este oglindă a diverselor inițiative civice trans-etnice pentru drepturile omului și dreptate socială, precum și împotriva rasismului care urmăresc deghetoizarea și impunerea unor politici locale și centrale menite să asigure drepturile locative ale tuturor cetățenilor și în mod particular ale categoriilor marginalizate. Repetăm prin ea unul dintre mesajele acțiunilor noastre activiste comune și anume că munca oamenilor vulnerabilizați si prin împingerea lor în Pata Rât este o muncă utilă nu doar firmelor la care ei lucrează formal sau informal, ci și întregului oraș și că, și pe această bază, apartenența lor la oraș trebuie recunoscută și apreciată printre altele prin măsuri de îmbunătățire a condițiilor și siguranței lor locative.

Zona de locuire marginalizată Pata Rât din Cluj-Napoca include patru cazuri cu istorii și situații actuale diferite: colonia Dallas și colonia plasată pe rampa de gunoi, formate începând cu anii ’60-’70, dar extinse după 1990 datorită creșterii numărului persoanelor sărăcite care se stabilesc aici în căutarea unor surse de venit și a unei locuiri accesibile, dar din păcate inadecvate; colonia de pe strada Cantonului, constituită de-a lungul a două decenii în urma evacuărilor din diverse zone ale Clujului și amplasării familiilor evacuate în această zonă de către autorități, dar și ca rezultat al așezării pe această stradă a multor familii care nu găsesc resurse de trai accesibile în altă parte și/sau sunt persoane fără adăpost; colonia pe care noi am numit-o în 2010 Noul Pata Rât, terenul pe care îl ocupă fiind denumit de autorități în acea vreme „Colina Verde” și apoi strada Platanilor, formată în urma amplasării aici în decembrie 2010 de către Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca a zece case modulare și a strămutării forțate a familiilor evacuate dintr-o zonă relativ centrală a orașului, de pe strada Coastei. Cele patru zone sunt reprezentate, poate, inegal în acest volum, respectând dorințele autorilor/locatarilor de a rămâne invizibili, anonimi sau, din contra, de a fi identificabili și personal în spațiul public.

Inspirat de tradiția antropologiei angajate,[1] a sociologiei publice[2] și a cercetării acțiune,[3] volumul se bazează pe o abordare care a generat cunoaștere prin acțiune și acțiune prin cunoaștere de-a lungul mai multor ani. Acest tip de producție de cunoaștere este de fapt un proces de învățare […]: o învățare despre situația persoanelor care locuiesc în Pata Rât, despre experiențele trăite în acest spațiu, despre starea și practicile administrației locale, dar și despre noi înșine ca subiecți și actori ai cercetării și ai activismului. Procesul interacțiunii dintre cercetare și activism a rezultat în înțelegerea problemei și a cauzelor sale sistemice, precum și în conștientizarea a ceea ce este bine și ce putem să facem împreună față de ele. […]

cronologie-patarat-poster-web (1)

Autorii volumului sunt cercetători, activiști și locuitori ai zonei Pata Rât. Astfel, cartea reconstituie și întâlnirile articulate în și prin spațiul Pata Rât între persoane din sfera academică și persoane expuse unor nedreptăți locative sistematice. Aceste întâlniri sunt performative pentru că, în urma unor procese de învățare reciprocă, cercetătorii au devenit activiști pentru dreptul la locuire, iar victimele evacuărilor forțate au conștientizat că sunt subiecți activi ai rezistenței față de cele mai dramatice forme ale marginalizării sociale și că experiențele lor și cunoașterea lor despre situațiile trăite sunt indispensabile pentru rezistența politică. Împreună, ei și ele, prin întâlnirea în Pata Rât, demontează barierele dintre sfera reflexivă (privilegiată) a academicului și viața cotidiană marcată de materialitatea deprivărilor trăite. Din aceste poziționări aparent divergente se articulează scenariul împărtășit al transformării unei situații invizibile, create și ascunse de mecanismele puterii, într-o problemă articulată în termeni politici.

Volumul reconstituie traseele autorilor parcurse către momentul și locul întâlnirii lor, care la rândul ei produce noi subiecți, solidarități și dileme. Din această întâlnire se naște nu doar o reflecție asupra experiențelor trăite, ci și o acțiune civică pentru dreptate socială ale cărei practici și semnificații se creează împreună, inclusiv prin depășirea unor momente tensionate. Cartea este argument în favoarea unei politici a cunoașterii care asumă responsabilități sociale și valorizează atât cunoașterea cotidiană articulată prin experiențe trăite, cât și reflecția conceptuală asupra acestora. Pe lângă valoarea sa descriptivă, mozaicul narațiunilor auto-reflexive surprinse sub forma unor interviuri și câteva eseuri devine încă un locus al transformării experiențelor personale în teme publice. Volumul este  unul dintre instrumentele  continuării acțiunii de solidarizare pentru tematizarea politică a deprivărilor locative și al unei schimbări sociale efective în favoarea depășirii stării caracterizate de deposedare materială și stigmatizare culturală cu care se confruntă locuitorii zonei Pata Rât (dar și alte persoane, familii și comunități aflate în situații similare).

[1] Kirsch, Stuart: Experiments in Engaged Anthropology. In Collaborative anthropologies, 2010, Vol. 3: 69-80.

[2] Burawoy, Michael: For Public Sociology. 2014 Presidential Address. In American Sociological Review, 2005, Vol. 70 (February: 4-28).

[3] Cunningham, Joseph: Methodological implications of Marxian praxis in action research. In Action Research, 2016. Doi: 10.1177/1476750316645846.

Foundation Desire – viewed at the end of 2015

The document presents the organizational model of our foundation, the types of activities it conducted since its establishment in 1996, and some of its results up to 2015.

activities DESIRE_2015_eng

According to its critical standpoint, Foundation Desire is a civil society organization that seeks to identify the structural causes of inequalities and marginalization and to raise awareness about their effects on people; to highlight how different forms of exploitation and systems of inferiorization interact in the creation of subalterns; to transform knowledge produced by research into actions; to support categories living under extreme poverty in their claims for social justice; to demand from the state authorities at different levels to assume their public responsibilities towards citizens in what regards the assurance of their socio-economic rights.

Fundația Desire – văzută la finalul anului 2015

Documentul prezintă modelul organizațional al fundației noastre, tipurile de activități derulate de la înființarea ei în anul 1996, și câteva din rezultatele sale până și inclusiv în 2015.

activitati ro DESIRE_2015

Datorită poziționării sale critice, Fundația Desire este o organizație a societății civile care caută: să identifice cauzele structurale ale inegalităților și marginalizării și să crească nivelul de conștientizare în privința efectelor acestora asupra indivizilor; să scoată la lumină cum diferite forme de exploatare și sisteme de inferiorizare interacționază în crearea de subiecți subordonați; să transforme cunoașterea produsă de cercetare în acțiuni; să susțină categorii care trăiesc în sărăcie extremă în revendicările lor privind dreptatea socială; să le solicite autorităților de stat de la diverse nivele să își asume responsabilitățile publice față de cetățeni în privința asigurării drepturilor socio-economice.

Faces and Causes of Roma Marginalization in Local Context, E-book

This new e-book edited by Julia Szalai and Violetta Zentai has been published by CEU CPS.

http://cps.ceu.hu/sites/default/files/publications/cps-book-faces-and-causes-2014.pdf

The book resulted from the contextual inquiry about Roma marginalization conducted in three countries. Foundation Desire acted as implementing partner from Romania. The Center for Policy Studies at the Central European University (Budapest, Hungary) led the research initiative with contributions from experts of the UNDP Bratislava Regional Center. Two thematic programs of the Open Society Foundations—the Roma Initiatives Office and the Making the Most of EU Funds for Roma program—have provided support and funding.

The country reports presented as chapters in this volume are based on the much longer, English language final reports drafted for Phase 2 on Hungary, Romania, and Serbia. These reports are available upon request from the local organizations that implemented the research in the three target countries. The report on Romania (refering to 25 localities where we have conducted the Phase 2 research) is available in Romanian in a book published at EFES Cluj-Napoca (online accesibility: http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/volum-marginalizare-romi-studii-de-caz_EFES-Desire-iunie2o14.pdf).

 

Volumul “Marginalizarea socio-teritorială a comunităților de romi din România”

Începând din decembrie 2012, Fundația Desire pentru Deschidere și Reflecție Socială din Cluj, împreună cu Centrul de Cercetare pentru Studii Economice și Regionale al Academiei Maghiare de Științe, și cu Facultatea de Filosofie a Universității Belgrad, a fost partener instituțional la cercetarea „Faces and Causes of the Roma Marginalization in Local Settings. Contextual inquiry to the UNDP/World Bank/EC Regional Roma Survey 2011, focusing on Hungary, Romania, Serbia.”  Primele două faze ale acestei inițiative comune a United Nations Development Programme (UNDP), Open Society Foundation’s Roma Initiatives Office (RIO), programul OSI Making the Most of EU Funds for Roma Inclusion, și Central European University/Center for Policy Studies (CEU CPS) s-a derulat în România, Serbia și Ungaria între decembrie 2012 – iunie 2013. Ele au fost finanțate de United Nations Development Programme.

Analiza materialului empiric generat prin această cercetare contextuală efectuată în 25 localități din România a fost publicată la Editura EFES în iunie 2014 în volumul MARGINALIZAREA SOCIO-TERITORIALĂ A COMUNITĂȚILOR DE ROMI DIN ROMÂNIA. Studii de caz în județele Alba, Arad, Călărași, Dolj și Iași. Editori Enikő VINCZE și Iulia-Elena HOSSU.  Autori: Cătălin Dîrțu, Adrian-Nicolae Furtună, Margareta Herțanu, Iulia-Elena Hossu, Andrei Tudor MihaiL, Elena Mihalache, Rafaela Maria Muraru, Florina Pop, Mihaela Preda, Elena Trifan, Daniel TUDORA, Enikő Vincze. Varianta on-line a volumului este accesibilă aici:

Marginalizarea socio-teritoriala romi Romania_2014

Investigația contextuală a continuat între iulie 2013 și iunie 2014 cu o a treia fază, constând dintr-un studiu calitativ derulat în câte trei localități din fiecare țară participantă cu privire la rolul relațiilor interetnice în (re)producerea marginalizării sociale. Ea a fost finanțată de Open Society Foundations.

Sharing the message of the Common Front for Housing Rights to Citizens’ Pact and Transeuropa Caravans

This is the message of the Common Front for Housing Rights (Romania) collaboratively produced by colleagues from Bucharest and Cluj at the end of April 2014, sent to and through the “Transeuropa Caravans: connecting alternative local voices”

 

FCDL Romania_housing justice

Marginalizarea socio-teritorială a comunităților de romi din România. Studii de caz

Fundația Desire pregătește spre publicare volumul colectiv MARGINALIZAREA SOCIO-TERITORIALĂ A COMUNITĂȚILOR DE ROMI DIN ROMÂNIA. Studii de caz în județele Alba, Arad, Călărași, Dolj și Iași, editori: Enikő Vincze și Iulia-Elena Hossu. Volumul va fi publicat la editura EFES din Cluj-Napoca.

Volumul a rezultat din faza doi a investigației coordonate în România de către Fundația Desire, participantă la cercetarea contextuală “FACES AND CAUSES OF ROMA MARGINALIZATION. Tools and methods for evaluation and data collection. Contextual inquiry to the UNDP/World Bank/EC Regional Roma Survey 2011, focusing on Hungary, Romania, Serbia. A joint initiative of the United Nations Development Programme (UNDP), the Open Society Foundation’s Roma Initiatives Office (RIO) and the Making the Most of EU Funds for Roma Inclusion program, and the Central European University/Center for Policy Studies (CEU CPS).”

Apariția volumului la EFES financiar a fost susținută din regia cercetării cu tematică similară, “Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Constituirea socială și culturală a ‘ghetourilor țigănești’ din România în context European” (proiect finanțat de CNCS – UEFISCDI, PN-II-ID-PCE-2011-3-0354), pusă la dispoziția echipei de cercetare SPAREX de către Universitatea Babeș-Bolyai.