Protest față de declarațiile naționaliste, sexiste, rasiste și clasiste ale președintelui României

Fundația Desire susține demersurile inițiate de organizația din București FILIA. Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de Gen față de declarațiile rasiste, sexiste, clasiste și naționaliste ale președintelui României Traian Băsecu. Vezi Comunicatul de presă din 19.06.2013. În acest context am participat la flashmobul protestatar din Cluj din 20.06.2013.

http://ziuadecj.realitatea.net/eveniment/protest-la-cluj-impotriva-lui-basescu-e-sexist-video–113288.html

Faces and Causes of Roma marginalization. Tools and methods for evaluation and data collection

Contextual inquiry to the UNDP/World Bank/EC Regional Roma Survey 2011, focusing on Hungary, Romania, Serbia. A joint initiative of the United Nations Development Programme (UNDP), the Open Society Foundation’s Roma Initiatives Office (RIO) and the Making the Most of EU Funds for Roma Inclusion program, and the Central European University/Center for Policy Studies (CEU CPS).

https://cps.ceu.hu/research/roma-marginalization

The research was conducted between December 2012  and June 2013 in Hungary, Romania and Serbia. It was coordinated by the Research Centre for Economic and Regional Studies of the Hungarian Academy of Sciences and the Centre for Policy Research at the Central European University. It was supported by United Nations Development Program, Bratislava. Foundation Desire acted in this research as the Romanian partner coordinating the investigations conducted in five counties (Alba, Arad, Călărași, Dolj and Iași), in a total of 25 localities (5 small cities and 20 communes). The country report will be made public after the publication of the final report by UNDP.

Faces and Causes of Roma marginalization_project brief_2013

The research team from Romania was composed of: Cătălin Dîrțu, Ramona Făcăleț, Adrian-Nicolae Furtună, Margareta Hertțanu, Iulia Hossu, Elena Mihalache, Rafaela Maria Muraru, Florina Pop, Mihaela Preda, Daniel Tudora, Andrei Mihail Tudor at the level of 25 localities, and Nicolae Arsene, Violeta Dumitru, Victor Făcăleț, Marcela Șerban and Alina Tuța at the level of five county centers, coordinated by Enikő Vincze.

Based on the long version of the final Romanian report accomplished  in June 2013, a scholarly article with the title Mapping Roma Marginalization in Local Contexts was published in the Special issue of Studia UBB Sociologia (Volume 58 (LVIII) 2013, December, Issue 2), pp. 111-155, alongside with the first results of the SPAREX researchon the Spatialization and racialization of social exclusion.

 

Phase 2 of the contextual research is continued with Phase 3 aiming to explore the dynamics of inter-ethnic relations at local level in the social, economic, political, and cultural domains explaining the faces of Roma exclusion and the potential pathways to inclusion. The contextual research as a whole is expected to be finalized by April 2014.  Foundation Desire acts as main coordinator of Phase 3.

The Romanian team composed by Cătălin Dîrțu,  Adrian-Nicolae Furtună, Bogdan Herțanu, Rafaela Maria Muraru, Florina Pop, Mihaela Preda, and Enikő Vincze (coordinator) is conducting in-depth research in the cities of Aiud (Alba county) and Calafat (Dolj county), and in the commune Lungani (Iași county).

Comunități marginalizate de romi și abordarea integrată a dezvoltării socio-teritoriale

15.06.2013.

Propuneri către Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Fondurilor Europene,  Agenția Națională pentru Romi, Punctul Național de Contact pentru Implementarea Strategiei pentru Romi 

privind corelarea politicilor dedicate incluziunii sociale a romilor cu politicile mainstream de incluziune socială și cu planul de utilizare a fondurilor europene în perioada 2014-2020

desire text_Ro gov 2013 iunie

“Documentul Consultativ pentru dezvoltarea Acordului de Parteneriat între România și Uniunea Europeană pentru 2014-2020” (Consultative document in order to develop The Partnership Agreement for Romania 2014‐2020) – trimis recent (în 31.05.2013) de Ministerul Fondurilor Europene către Comisia Europeană –, recunoaște că una dintre problemele dezvoltării social-economice din România este existența unor mari disparități teritoriale. Pornind de la acest text – în contextul revizuirii Strategiei Naționale privind Incluziunea Socială a Romilor (2012-2020), a elaborării Strategiei Naționale pentru Incluziune Socială și Reducerea Sărăciei (2014-2020), precum și a definitivării Acordului de Parteneriat între România și Uniunea Europeană cu privire la utilizarea fondurilor europene în perioada 2014-2020 – în cele ce urmează vă prezentăm recomandarea noastră cu privire la nevoia corelării acestor politici. Corelarea propusă se poate fundamenta pe abordarea integrată a dezvoltării socio-teritoriale ca instrument al incluziunii și coeziunii sociale. Propunerea formulată aici necesită nu doar coordonarea programelor operaționale, ci și crearea unor unități inter-ministeriale (cu unități deconcentrate în teritoriu) capabile să pună în practică această abordare în politici și programe multi-sectoriale concrete, și/sau să capaciteze autoritățile locale cu acest scop.

Acest text [desire text_Ro gov 2013 iunie] a fost înmânat ministerelor de resort în contextul lansării raportului organizației Amnesty International despre trei cazuri de evacuare forțată în România (Cluj, Baia Mare și Piatra Neamț),

house of cards bucharest june 18

respectiv în cadrul campaniei acestei organizatii pentru interzicerea legislativă a evacuărilor forțate în România.

Ziua mondială a mediului – performance în Cluj [iunie 2013]

performance_ziua mediului cluj 5 iun 2013

În spectacolul stradal din 5 iunie 2013, derulat în cadrul manifestației inițiate de mai multe organizații civice și în Cluj cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, au apărut 5 personaje. Un personaj se numește STATUL și este un stat arbitru neoliberal între jucători economici puternici, de regulă corporații. Cele două personaje care stau pe celelalte două se denumesc CERERE și OFERTĂ. Ele se așează pe două personaje denumite COSTURI SOCIALE (Pata Rât, Roșia Montană, Bârlad etc.) și COSTURI DE MEDIU (Bârlad, Roșia Montană, Pata Rât etc.). Cele două personaje stau în genunchi, aplecate, au o cagulă pe față, pentru că sunt lipsite de relief. Cei doi sunt Omul fără însușiri ai lui Robert Musil, lipsiți de reacție, într-o criză profundă, acceptând apăsarea pentru că nu știu de unde vine. La finalul performance-ului, cei doi oameni de afaceri aruncă gunoiul peste personajul denumit COSTURI DE MEDIU și scot banii din buzunarul personajului denumit COSTURI SOCIALE. Pleacă cu profitul. Filmarea și montajul îi aparțin lui Tibor Schneider. Actorii implicați sunt Elena și Claudia Greta, Bela Anton Novak mutați de primărie la Pata Rât, și Radu Gaciu & Adi Dohotaru (care a oferit conceptul pentru performance). De asemenea, Enikő Vincze s-a ocupat de organizarea performance-ului.

Detalii despre metoda antropologiei performative găsiți aici .

Declarația „OPRIȚI rasismul de mediu” a lui Enikő Vincze de Ziua Mondială a Mediului poate fi găsită aici

Opriți rasismul de mediu! [Mesaj cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, 5 iunie 2013]

Cu acest mesaj participăm la acțiunea ZIUA MONDIALĂ A MEDIULUI – CLUJ, România pentru viață și natură, 5 iunie 2013 

OPRITI RASISMUL DE MEDIU!

Cele mai multe rampe de gunoi din România nu sunt conforme din punct de vedere ecologic. Ele acționează atât ca bombe ecologice, cât și ca bombe sociale. În pofida aderării la legislația europeană în domeniu, în viața noastră de zi cu zi observăm funcționarea vechiului sistem de colectare, stocare și prelucrare care rezultă în soluții toxice de gestionare a deșeurilor. Mai mult decât atât, în România autoritățile publice, și/sau companiile industriei deșeurilor nu au luat nicio măsură de protecție a oamenilor care lucrează informal pe rampele de gunoi, astfel încât aceștia continuă să asigure selectarea deșeurilor în condiții absolut precare care le periclitează viața și sănătatea. Cazul din PataRâtul Clujului este bine-cunoscut în acest sens. Până când rampa veche va mai funcționa, este nevoie urgentă de implicarea autorităților în vederea îmbunătățirii condițiilor de trai și de muncă de pe lângă rampa de gunoi. În măsura în care rampa veche se va închide, autoritățile și companiile vor trebui să își asume responsabilități în ceea ce privește destinul acestor oameni, de exemplu, prin oferirea unor locuri de muncă decente în procesul de ecologizare și mai încolo, la noua rampă ecologică. Este timpul ca guvernul României și autoritățile locale să implementeze programe de dezvoltare socio-teritorială care nu doar că nu mai contribuie la formarea zonelor de locuire defavorizate în medii poluate (stații de epurare a apei, rampe de gunoi, stații de deșeuri chimicale și industriale etc.), ci își propun să remedieze cât mai repede posibil consecințele sociale ale marginalizării populației sărace în astfel de spații, eliminând într-un final acest fenomen (re)produs nu doar prin mecanisme economice și politice, ci și prin concepțiile și practicile rasismului de mediu.

 

Mai multe despre temă:

  • Rampa de gunoi și rasismul de mediu 

http://pages.ubbcluj.ro/scoaladoctorala/files/2013/04/rampa-si-rasism-de-mediu_EV_23apr20131.pdf

  • Spațializarea excluziunii sociale 

http://sparex-ro.eu/wp-content/uploads/spatializarea-excluziunii_prezentare-EV_confTallos-Compatibility-Mode.pdf

  • Acțiuni pentru desegregarea teritorială a zonei rampei de gunoi din Cluj 

http://www.gloc.ro/

  • Integrated housing program for marginalized communities. Recommendations to Romanian public authorities 

http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/desire-text_Ro-gov-2013-january.pdf

  • Propunere către primăria Cluj-Napoca. Bugetarea proiectelor locale de incluziune și coeziune socio-teritorială  

http://www.desire-ro.eu/?p=490