SESIZARE CU PRIVIRE LA EFECTECTELE DE MARGINALIZARE SOCIALĂ ALE UNEI EVACUĂRI FORŢATE POSIBILE DE PE STRADA STEPHENSON NR. 15

Fundaţia Desire, Colectiv A-Casă şi alţi activişti civici din Cluj-Napoca au urmărit în ultimele luni cu îngrijorare procesul declanşat prin somaţia din 18.10.2013 din partea Direcţiei Poliţiei Locale a Primăriei adresată locatarilor de pe strada Stephenson nr. 15 privind obligaţia lor de “a lua măsurile de desfiinţare a construcţiilor amplasate la acea adresă, acestea fiind executate fără a deţine autorizaţii de construcţie”. Drept urmare, pe urmele unei mai vechi petiții depuse de locatari Primăriei, au adresat celei din urmă, precum și Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca o scrisoare în care prezintă informații despre situațiile locative diverse de la această adresă; face trimiteri la legislația internațională privind evacuările forțate; și evaluează cazul în lumina cazului Coastei (și a hotărârii judecătorești din decembrie 2013), dar și în contextul procesului de adoptare a noii strategii de dezvoltare a Clujului unde Primăria dorea să aibă un capitol de incluziune socială.

Scrisoarea este precedată de o solicitare de informații de interes public în legătură cu referatele și hotărârile Primăriei și ale Consiliului Local care au precedat și fundamentat somația și alte acțiuni demarate de Poliția Locală pe strada Stephenson nr. 15 în ultimele luni.

sesizare primarie stephenson

Semnatarii scrisorii solicită primăriei să stopeze procedura de demolare și evacuare forțată, și să înceapă consultarea genuină a locatarilor în vederea identificării și implementării unei soluții alternative care respectă dreptul lor la locuire accesibilă și adecvată, și previne cronicizarea situației de marginalizare socială în care ele oricum se află.

 

Răspunsul Primăriei sub forma răspunsului Direcției Generale a Poliției Locale ne-a fost transmis cu Nr. 127824/488/09.04.2014

raspuns primarie politie stephenson

Mulțumind pentru acest răspuns, în 17.04.2014 printr-o adresă înregistrată la Primăria Municipiului Cluj-Napoca am solicitat clarificări la toate paragrafele răspunsului de mai sus. Am reiterat din nou: Situațiile locative precum cele de pe strada Stephenson nu trebuie și nu pot fi soluționate prin Somații de demolare emise de către Direcția Generală a Poliției Locale. În fața unor astfel de situații este nevoie de corelarea acțiunilor diverselor direcții și servicii ale Primăriei Municipiului Cluj-Napoca pentru evitarea agravării marginalizării sociale prin transformarea unor persoane care au o locuință în persoane fără adăpost.

raspuns la raspunsul politiei primariei_16 aprilie 2014

Am accentuat: Fără să contestăm dreptul la proprietate privată și respectarea acestuia, ne exprimăm opinia fermă cu privire la faptul că respectând proprietatea privată a unora, nu trebuie să neglijăm drepturile sociale, printre ele cele locative, ale persoanelor aparținând unor grupuri vulnerabile și dezavantajate. Reprezentanții municipalității au reiterat în fața multor organizații și foruri internaționale intențiile lor de a asigura condițiile necesare incluziunii sociale și locative pentru categoriile marginalizate din orașul Cluj. Ne exprimăm speranța că pe plan local, cu ocazia tuturor situațiilor de genul străzii Stephenson nr. 15, vor pune în practică această bună practică promisă. 

Într-un final, am adresat întrebarea în ceea ce privește cum înțelege Primăria evacuările forțate, despre care spune că nu le-a pus niciodată în discuție, precum și cum tratează relația dintre Somația privind demolările construcțiilor neautorizate din această zonă și evacuările forțate, din moment ce cele dintâi se vor fi pus în aplicare fără consultarea celor vizați și fără oferirea unor alternative locative, deci sunt element al procedurii evacuărilor forțate. Am arătat: În accepțiunea noastră, ideea că “nu se pune în discuție problema evacuării forțate” echivalează cu renunțarea la ideea demolării construcțiilor din această zonă care nu au autorizație de construcție. Presupunând că și Dvoastră apreciați lucrurile la fel, asta ne face să credem că ați început deja sau veți da curs în timpul cel mai scurt unor consultări adecvate cu locatarii de pe str. Stephenson nr. 15 pentru găsirea unor soluții locative adecvate pe termen scurt, mediu și lung. 

Roma marginalization and local under-development

The contextual research on “Faces and Causes of Roma Marginalization in Local Settings” identified a series of intersecting factors in Romanian localities that (re)produce the ethno-spatial segregation or separation of Roma. These sometimes are interwoven with economic deprivation or extreme poverty. By analyzing data collected in 25 settlements (placed in five of the eight Romanian development regions) our aim was to offer insights into the ways advanced marginality created economically deprived and excluded (Romani) communities at local level.

roma-marginalization-Romania-local-contexts (2)

As post-socialist Romania aligned to the current global trends of neoliberalism, inclusion and exclusion (of Roma) reflect a new societal order also manifested in spatial (urban) arrangements. This order privileges the winners of the privatization and marketization of public goods, and it is inclusive for people, places, and societal areas that might be better included into the political economy of capitalism (as a labour force, as geographical zones worthy of investment, as domains which deserve development – all of these as sources of profit). But it is exclusive towards those who were rendered “surplus” and “needless” from the point of view of those in power and of the capital, or who became so vulnerable that their labour rights could be exploited due to their socio-spatial position, wedged in between the borders of legality and human dignity.

Un manual de proiecte (nefinanțate) pentru incluziunea socio-teritorială a comunităților marginalizate de romi

În luna februarie și martie 2014, Fundația Desire a fost anunțată de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile că proiectele sale depuse spre finanțare în vara anului 2013 în cadrul primei runde de competiție pentru fonduri norvegiene, gestionate sub umbrela “Fondul ONG în România” nu au întrunit punctajele necesare spre a fi finanțate. Considerăm că în pofida acestui eșec tehnic (sau politic), sau mai ales datorită acestuia, ele sunt de interes nu doar pentru noi, ci pentru mulți alții, de aceea am decis să facem publice propunerile noastre de proiecte care NU au fost finanțate de Fondul ONG în România. Fundația Desire se va implica în continuare în demersurile pentru incluziunea socio-teritorială a comunităților marginalizate de romi din Pata Rât/Cluj-Napoca și din România. 

proiecte fundatia Desire nefinantate Fondul ONG 2013_2014

Mesajele primite după 6-7 luni de așteptare, conțineau îndemnul de a ne îmbunătăți cererea de finanțare și de a aplica la următoarea rundă a competiției, fără posibilitatea de a cere reevaluarea. Fundația Desire nu va mai aplica la alte runde de aplicații anunțate de aceste fonduri. Ca semn al respectului de sine: nu dorim să ne vedem ca pe un ring de box intrând în noi și noi runde până la epuizarea totală de pe urma scrierii proiectelor ca acte tehnice care înlocuiesc acțiunile social-politice efective. Dar și ca semn de protest: nu dorim să îmbunătățim statistica organizației care administrează aceste fonduri și se mândrește cu numărul mare de aplicații la această competiție, și nu dorim să contribuim la transformarea societății civile instituționalizate într-un teren de luptă pentru a-și exercita dreptul de a presta servicii în locul autorităților publice. Problemele identificate de noi sunt mult prea grave, iar abordările propuse sunt mult prea serioase și importante pentru a ne lăsa umiliți și desconsiderați de tehnocrația și politica selecției de proiecte câștigătoare.

Dorim pe această cale să facem publice proiectele în cauză elaborate de Fundația Desire în parteneriat cu mai multe organizații și instituții, prezentând pe scurt expertiza, problematica și obiectivele, și un pic mai detailat activitățile propuse. Înainte de toate, trebuie să accentuăm faptul că – adaptându-ne la logica anunțului de proiecte – am descompus un program integrat în mai multe componente, știind că, desigur, sunt încă multe alte elemente ale problemei la care nu am răspuns prin cele trei propuneri de proiecte. În fiecare aplicație am accentuat: Cele trei proiecte legate între ele prin modul de abordare a excluziunii și incluziunii sociale, vor acționa ca un program integrat de măsuri. Împreună, dar prin diverse instrumente, ele contribuie la crearea unor condiții socio-umane și instituționale necesare pentru realizarea dezideratului comun de a transforma Clujul într-un oraș incluziv în care fiecare cetățean, indiferent de etnia, genul, vârsta și statutul său social, poate avea acces la bunuri și servicii de calitate, poate trăi o viață demnă și poate participa la guvernarea democratică a urbei.

Intenții ale Fundației Desire în 2014

Încă din 2008, începând cu programe de cercetare și continuând cu acțiuni activiste, activitățile Fundației Desire s-au axat în mod predominant asupra problematicii excluziunii sociale a romilor din România, a comunităților marginalizate din Pata Rât/Cluj-Napoca, și apoi asupra evacuării forțate de pe strada Coastei/Cluj-Napoca și asupra revendicărilor privind desegregarea socio-teritorială a zonei Pata Rât.

fundatia_Desire_2014

Fundația se va implica în continuare în demersurile pentru incluziunea socio-teritorială a comunităților marginalizate de romi din Pata Rât/Cluj-Napoca și din România. Dedicată fiind dezvoltării incluzive, coezive și sustenabile care garantează realizarea acestui obiectiv, Fundația Desire își propune să monitorizeze și să evalueze prin metode care asigură participarea comunităților: (1) modul în care Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca vor adopta în Strategia de Dezvoltare a Clujului 2014-2020 propunerile privind Planul integrat pentru incluziunea socio-teritorială a comunităților marginalizate din zona Pata Rât, precum și propunerile privind Mecanismele și instrumentele instituționale incluzive și participative; (2)  impactul implementării politicilor definite în Strategie asupra comunităților marginalizate de romi din Pata Rât; (3) rezultatele și  impactul proiectelor publice și private derulate în Cluj-Napoca în ceea ce privește desegregarea socio-teritorială a zonei Pata Rât. Mai mult decât atât, Fundația Desire va continua să capaciteze și sprijine oamenii din zona Pata Rât în efortul lor de a participa la viața orașului ca egali ai celorlalți cetățeni ai urbei.

Dincolo de orașul Cluj, Fundatia Desire va continua: (1) să participe la demersurile activiste derulate de organizații internaționale împotriva evacuărilor forțate și segregării rezidențiale; (2) să se implice în cercetări trans-naționale cu impact asupra îmbunătățirii instrumentelor de evaluare și monitorizare a politicilor publice  pe plan local care au de a face cu incluziunea/excluziunea socio-teritorială a romilor marginalizați; (3) să colaboreze cu alte inițiative din România care promovează și susțin drepturile locative ale tuturor și în particular ale categoriilor sociale marginalizate și dezavantajate.

 

Intentions of Desire Foundation for 2014

Since 2008, starting with research programs and continuing with activist actions, the activities of Foundation Desiré predominantly focused on the issue of Roma social exclusion in Romania, on the marginalized communities from Pata Rât/Cluj-Napoca, and afterwards on the forced evictions affecting families from Coastei street/Cluj-Napoca and on claims regarding the socio-territorial desegregation of the Pata Rât area.

desire_foundation_2014doc

In 2014, our Foundation will continue its involvement into enhancing the socio-territorial inclusion of marginalized Roma communities from Pata Rât/Cluj-Napoca and from Romania. Besides continuing to empower and support people living in the Pata Rât area in their effort to participate in the city’s life as equals with other citizens, by methods ensuring the participation of communities on these activities, Foundation Desiré aims at the assessment and monitoring of: (1) the way in which the City Hall and the Local Council of Cluj-Napoca will include into the 2014-2020 Development strategy of the city the proposals regarding the Integrated plan for the socio-territorial inclusion of marginalized communities from Pata Rât, and also the proposals concerning the creation and functioning of Inclusive and participative institutional mechanisms and instruments; (2) the impact of the implementation of policies defined in the Strategy on marginalized Roma communities from Pata Rât; (3) the impact and results of public and private projects carried on in Cluj-Napoca targeting the socio-territorial desegregation of the Pata Rât area.

Beyond the city of Cluj, Foundation Desiré will continue: (1) to participate on activist actions run by international organizations against forced evictions and socio-territorial segregation; (2) to be involved into trans-national research activities with impact on the improvement of instruments for assessing and monitoring local public policies that concern the socio-territorial inclusion/exclusion of marginalized Roma; (3) to collaborate with other initiatives from Romania that promote and sustain the housing rights of all, and in particular of marginalized and disadvantaged social categories