PAR through LERI in Cluj-Napoca (March-June 2015)

In the first part of 2015, members of Fundația Desire and of Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire – Cluj got involved on individual bases into the program Local Engagement for Roma Inclusion (LERI). Developed by the EU Agency for Fundamental Rights as “a project to investigate how the involvement of local communities in Roma integration activities can be improved” the LERI project left open the policy domains on and concrete plans through which to conduct this investigation in the 22 localities of 11 EU Member States. Consequently, this program facilitated a participatory action research (PAR) on a topic considered by the Romanian national experts (Enikő Vincze and Simona Ciotlăuș) as relevant and urgent in the city of Cluj-Napoca. Data collection was run through the means of the action of filling in and submitting social housing request files. The latter was conducted between March and July 2015 in cooperation with academic co-researchers Robert Matei and George Zamfir, and with some community co-researchers, inhabitants of the targeted areas. The efforts needed to fulfil the defined objectives during this period of time exceeded the resources provided by LERI. Through this action our research made the participatory assessment of the local manifestations of housing exclusion and of the need for housing inclusion, in particular of how local social housing policy, and other housing policy measures should respond to the needs of the impoverished citizens, predominantly ethnic Roma, living in the marginalized and segregated Pata Rât area (in particular on Cantonului street, and in the modular houses), and in another disadvantaged housing area from Cluj-Napoca (Stephenson street) endangered by the risk of eviction and demolition. Materials elaborated during the implementation of the LERI project (between March-June 2015), and as well as the materials elaborated later (in July and August 2015) but also based on its empirical results, were presented into the attention of public authorities, since they defined demands and recommendations reflecting on issues that belonged to the sphere of their accountability. These materials, written in Romanian, included the following:

situatia_locativa_Cantonului_18iunie2015

memoriu col_cereri loc soc _Cantonului_FINAL_6aug2015

catre_prefectura_fundatia_DESIRE_mart2015 – Stephenson

Situatia_locativa_Stephenson15_aprilie2015(3)

petitie prefect_stephenson_4_august

petitie_stephenson_GLM__4_august

decl_caz_forta_majora_modulare – modular houses area

decl_caz_forta_majora_baraci – modular houses area

audienta_subprefect_18_august_2015_stephenson

The opinions expressed in these materials are those of national experts and academic co-researchers from the Romanian PAR team, and do not represent FRA’s official position, or the opinion of the Consortium that runs LERI in 22 countries from Europe.

 

Cazul CANTONULUI Cluj-Napoca

Situația caracterizată de nesiguranță locativă și condiții locative precare de pe str. Cantonului f.n. din Cluj-Napoca, precum și acțiunile noastre derulate în anul 2015 cu scopul re-analizării acesteia și al identificării unor soluții adecvate prin responsabilizarea administrației publice locale, dar și intervenția în vederea susținerii dosarelor de cereri de locuințe sociale întocmite și depuse de către locatari de la această adresă, sunt descrise în aceste documente prezentate mai jos:

situatia_locativa_Cantonului_18iunie2015, 18.06.2015

memoriu col_cereri loc soc _Cantonului_FINAL_6aug2015, 07.08.2015

Memoriul colectiv din august 2015 vine în susținerea celor 95 de dosare de cereri individuale de locuințe sociale depuse de locatarii de pe str. Cantonului f.n. în lunile iunie și iulie 2015 Primăriei Municipiului Cluj-Napoca. Totodată, el completează imaginea situației locative de la acea adresă descrisă în Scrisoarea noastră anterioară din 18 iunie 2015 și reiterează sau detailează revendicările și propunerile de soluții creionate acolo.

cantonului ortofoto 2015

cantonului cluj

****

Acțiunile noastre curente continuă seria de inițiative derulate împreună cu și în sprijinul locatarilor de pe str. Cantonului f.n. începând cu 2010 (desfășurate ca parte a acțiunilor care și-au propus transpunerea pe agenda publică a problemelor locative și de segregare socio-teritorială a întregii zone Pata Rât din Cluj-Napoca), printre ele:

Petiția Împotriva ghetoizării romilor din orașul Cluj, 11.04.2010

PROPUNERE PENTRU ÎNCHEIEREA UNUI PROTOCOL CU PRIVIRE LA SITUAŢIA LOCUIRII ÎNTRE REPREZENTANŢI AI ROMILOR ŞI PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA, 24.05.2010

REFERAT DE CONSTATARE CU PRIVIRE LA SITUAŢIA LOCUIRII A COMUNITĂŢILOR DE ROMI DIN ZONA PATA RÂT, MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA, 20.09.2010

SESIZARE privind posibila evacuare de pe strada Cantonului, 06.06.2011

Petitie privind posibila evacuare forţată a peste 120 de familii de pe strada Cantonului din Cluj, 16.06.2011

Drumul nostru, încotro? Film documentar, aprilie 2010

****

 Romii care trăiesc pe str. Cantonului f.n. sunt în marea lor majoritate, precum spun ei, „romi românizaţi” cu predecesori care pe vremea socialismului au avut locuri de muncă și locuințe sociale în orașul Cluj. Foarte puține persoane se auto-identifică sau sunt identificați de ceilalți drept romi corturari. Colonia de pe strada Cantonului, precum îi spun oamenii, a început să se formeze după anul 2000, în perioada în care evacuările din imobile retrocedate sau din locuințe sociale sau din cămine muncitorești privatizate sau din beciurile unor blocuri au început să se intensifice în Cluj-Napoca. Acestea au însemnat de fapt evacuări forțate în măsura în care au transformat oamenii sărăciți în persoane fără adăpost. Strada Cantonului f.n. a devenit în ultimul deceniu un spațiu către care foarte multe persoane de etnie romă devenite persoane fără adăpost au fost direcționate sau au fost relocate direct de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Condițiile precare de trai, gradul de izolare a zonei, precum și stigmatizarea puternică ale acestuia conduc la perpetuarea inter-generațională a marginalizării sociale, precum și la acumularea dezavantajelor în toate domeniile vieții. Ancheta UNDP-UBB din 2012 a identificat pe strada Cantonului f.n. din Cluj-Napoca 111 de gospodării, respectiv 399 de persoane în gospodăriile cercetate, dintre care 182 de copii și adolescenți sub 18 ani, dintre care 157 copii sub 14 ani. În acel an 100 de familii au declarat că înainte de a fi mutați pe str. Cantonului au locuit în municipiul Cluj-Napoca. Cercetarea ROMEDIN din 2014 (detalii aici, și aici) arată că în anul școlar 2014/2015 de pe str. Cantonului 107 copii sunt înscriși la școală. Peste 56% dintre cei școlarizați cu domiciliul pe această stradă sunt înscriși în școala specială, în vasta majoritate a cazurilor din considerente familiale economice, respectiv din cauza neputinței sistemului de învățământ clujean de a susține participarea lor școlară în alte unități de învățământ, mai ales în școli mixte din punct de vedere etnic și social. Dintre copiii școlarizați cu domiciliul pe strada Cantonului, 34 sunt înscriși în Școala Gimnazială Traian Dârjan, 4 la ciclul preliceal al Liceului de Arte Plastice Romulus Ladea, 4 copii se regăsesc în Școala Gimnazială Ion Agârbiceanu, câte 1 copil la Liceul Tehnic Ana Aslan, Școala Gimnazială Nicolae Iorga, Liceul Teoretic Lucian Blaga, respectiv 2 copii frecventează Liceul Tehnologic Special Samus. În ceea ce privește distribuția copiilor școlarizați în unitățile învățământului de masă pe cicluri, ea arată astfel: 10 copii în clasa pregătitoare, 24 copii în clasele I-IV, 11 copii în clasele V-VIII și 2 copii la liceu. Alte detalii se pot citi aici situatia_locativa_Cantonului_18iunie2015.

****

În 18.06.2015 am adresat o Scrisoare către PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA (În atenția Domnului Primar Emil Boc, Doamnei Vice-primar Anna Horváth, Domnului Director al Direcției de Asistență Socială și Medicală, Aurel Mocan, Conducerii Poliției Locale a Municipiului Cluj-Napoca), precum și către Compania Națională de Căi Ferate S.A. București – Sucursala Centrul Regional CF Cluj, Revizoratul Regional de Siguranța Circulației (În atenția Domnului director Dumitru Mateaș, și Domnului Șef serviciu Ing. Gabriel Pascu) – DESCRIEREA SITUAŢIEI DE NESIGURANŢĂ LOCATIVĂ A PERSOANELOR CARE LOCUIESC PE STR. CANTONULUI F.N., ȘI CÂTEVA PROPUNERI PRELIMINARE PRIVIND SOLUȚIONAREA ACESTEIA. 

situatia_locativa_Cantonului_18iunie2015

Analiza din această Scrisoare se bazează pe informațiile cuprinse în cele două Sentințe judecătorești (Ordonanța președințială din 19.09.2011 cu nr. 14011/2011, respectiv Sentința civilă din 18.04.2012 cu nr. 8608/2012) emise de Judecătoria Cluj de pe urma procesului pierdut de către Compania Națională de Căi Ferate SA București – Sucursala Regională CF Cluj în calitate de reclamant față de 360 de persoane de pe str. Cantonului f.n. implicate în proces de către CFR în calitate de pârât; pe rezultatele unor cercetări mai vechi derulate (și) pe str. Cantonului f.n.[1] cu privire la formarea unor zone de locuire defavorizate și impactul segregării rezidențiale asupra accesibilității educației școlare, a locurilor de muncă decente sau altor resurse ale orașului; precum și pe cunoașterea situației locative de pe str. Cantonului f.n. rezultată din acțiunile recente întreprinse de noi prin programul LERI[2] împreună cu familiile de la această adresă în vederea întocmirii și depunerii unor dosare pentru locuințe socială la Primăria Municipiului Cluj-Napoca.

[1] FEMROM 2009-2010, SPAREX 2011-2013, UNDP 2012, ROMEDIN 2014.

[2] Local Engagement for Roma Inclusion, program derulat în 22 de țări sub egida European Union Agency for Fundamental Rights, 2015.

Cuprinsul documentului

(1) Privire de ansamblu asupra situației de marginalizare socială pe str. Cantonului

(2) Constituirea străzii Cantonului f.n. ca zonă locativă dezavantajată și responsabilitățile Primăriei Municipiului Cluj-Napoca în acest proces

(3) Agravarea nesiguranței locative între 2009-2012 pe strada Cantonului

(4) Nesiguranța locativă azi (iunie 2015) și întrebări urgente de clarificat     

(5) Direcțiile de acțiune ale proiectului LERI cu privire la str. Cantonului f.n.

(6) Propuneri privind asigurarea accesului la locuință socială ca instrument al prevenirii marginalizării  și transformării oamenilor în persoane fără adăpost

6.1. Recunoașterea beneficiilor sociale ca o formă de venit

6.2. Punctajul acordat pentru cazurile de forță majoră din procedura de atribuire a locuințelor sociale, având în vedere faptul că multe persoane cu domiciliul pe str. Cantonului f.n. au fost evacuate de mai multe ori de-a lungul vieții lor

6.3. Aplicarea prevederilor din domeniul incluziunii sociale în alocarea locuințelor sociale

(7) Nevoia prevenirii evacuărilor forțate

****

În 17.07.2015 am susținut Marșul de solidaritate al romilor “Orașul pentru oameni, nu pentru profit“, la care au participat mai multe zeci de persoane și de pe strada Cantonului. Marșul a pornit din Pata Rât Cluj-Napoca ca un marș împotriva rasismului și împotriva nedreptăților locative suferite de oamenii deposedați de drepturile lor sociale și economice. El a fost dedicat victimelor evacuărilor forțate. Cu ocazia acestui eveniment organizatorii au elaborat publicat și diseminat în limbile română și engleză Scrisoarea deschisă adresată autorităților publice locale, naționale și europene.

****

În 07.08.2015, am adresat MEMORIUL COLECTIV CU PRIVIRE LA DOSARELE DE CERERI DE LOCUINȚĂ SOCIALĂ DEPUSE DE LOCATARI DE PE STR. CANTONULUI F.N. CLUJ-NAPOCA  către PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA (În atenția Domnului Primar Emil Boc, Doamnei Vice-primar Anna Horváth, Domnului Director al Direcției de Asistență Socială și Medicală, Aurel Mocan, Conducerii Poliției Locale a Municipiului Cluj-Napoca, Conducerii Direcției Patrimoniul Municipiului și Evidența Proprietății, și Comisia de specialitate de atribuire a locuințelor sociale a Consiliului Local).

memoriu col_cereri loc soc _Cantonului_FINAL_6aug2015

Memoriul se bazează pe acțiunea derulată de noi în lunile iunie și iulie 2015, prin care am dorit să venim în sprijinul locatarilor de la această adresă în vederea întocmirii și depunerii dosarelor de cereri de locuințe sociale. Oamenii au înțeles că prin depunerea acestor cereri își exercită dreptul:

– de a-și prezenta situația locativă nesigură și precară autorităților publice locale, situație despre care acestea au cunoștință (mai ales că au contribuit la crearea ei), dar față de care de un deceniu și jumătate au avut cel mult o politică a tăcerii și a neglijării;

– de a-și exprima nevoile locative prin utilizarea mijloacelor existente ale politicilor publice (precum depunerea de cereri de locuințe sociale);

– de a revendica soluții acceptabile de locuire pentru ei și familiile lor în condițiile în care situația lor a rămas nesigură și precară precum a fost de-a lungul celor 15 ani de când stau pe str. Cantonului, ba chiar s-a agravat de-a lungul trecerii anilor;

– de a impune modificări în punctajul atribuirii de locuințe sociale în așa fel încât acesta să răspundă situației și nevoilor categoriilor marginalizate din moment ce, conform legislației românești, locuințele sociale sunt o formă a protecției sociale;

– de a solicita împreună, dincolo de aplicațiile individuale, Primăriei Municipiului Cluj-Napoca un plan de măsuri prin care acesta în următorii cinci ani își asumă să răspundă nevoilor locative ale locatarilor de pe str. Cantonului f.n, unul dintre zonele de locuire cele mai dezavantajate și neglijate ale orașului Cluj.

Cuprinsul documentului

1. Despre contextul întocmirii și depunerii cererilor de locuințe sociale pentru locatari de pe str. Cantonului f.n.

2. Procesul de întocmire a dosarelor de locuințe sociale pentru locatari de pe str. Cantonului f.n.

3. Punctele cruciale ale cererilor de locuințe sociale depuse de locatari de pe str. Cantonului f.n.

4. Legislația care susține sprijinirea solicitanților de locuințe sociale de pe str. Cantonului

5. Continuarea acțiunilor pentru drepturi locative prin Grupul de lucru pentru incluziune locativă

Cazul STEPHENSON Cluj-Napoca

Scrisorile noastre recente privind situația locativă de pe str. Stephenson nr. 15 – Situatia_locativa_Stephenson15_aprilie2015(3)petitie prefect_stephenson_4_augustpetitie_stephenson_GLM__4_augustaudienta_subprefect_18_august_2015_stephenson – continuă acțiuni anterioare demarate cu scopul de a contribui la găsirea unor soluții pentru locatarii de la acea adresă care să includă măsuri de prevenire a evacuării forțate și de garantare a siguranței locative.

stephenson cluj

****

Cu un an și jumătate în urmă, în primăvara lui 2014, ne-am adresat autorităților publice locale cu această scrisoare: sesizare-primarie-stephenson_2014. Reacționam pe atunci la procesul declanşat prin somaţia din 18.10.2013 din partea Direcţiei Poliţiei Locale a Primăriei adresată locatarilor de pe strada Stephenson nr. 15 privind obligaţia lor de “a lua măsurile de desfiinţare a construcţiilor amplasate la acea adresă, acestea fiind executate fără a deţine autorizaţii de construcţie”. Drept urmare, pe urmele unei mai vechi petiții depuse de locatari Primăriei, am adresat celei din urmă, precum și Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca o scrisoare în care prezintam informații despre situațiile locative de la această adresă; am făcut trimiteri la legislația internațională privind evacuările forțate; și am evaluat cazul Stephenson în lumina cazului Coastei (și a hotărârii judecătorești din decembrie 2013), dar și în contextul procesului de adoptare a noii strategii de dezvoltare a Clujului unde Primăria dorea să aibă un capitol de incluziune socială. Semnatarii scrisorii au solicitat primăriei să stopeze procedura de demolare și evacuare forțată, și să înceapă consultarea locatarilor în vederea identificării și implementării unei soluții alternative care respectă dreptul lor la locuire accesibilă și adecvată, și previne cronicizarea situației de marginalizare socială în care ele oricum se află. Scrisoarea se poate citi aici, sesizare-primarie-stephenson_2014, iar relatarea întregului proces de comunicare cu autoritățile locale de-a lungul anului 2014 se regăsește aici: SESIZARE CU PRIVIRE LA EFECTECTELE DE MARGINALIZARE SOCIALĂ ALE UNEI EVACUĂRI FORŢATE  POSIBILE DE PE STRADA STEPHENSON NR. 15

****

 În aprilie 2014, am susținut:

DSCN8694acțiunea Asociației Comunitare a Romilor din Coastei organizată cu ocazia Zilei Internaționale a Romilor “Activismul rom din Cluj – drepturi locative pentru toți” (8 aprilie),

flashmob locuinte nu umilinte_1

 

 

 

precum și                                             acțiunea Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire, “Locuințe nu umilințe” (10 aprilie), la care au participat și mulți locatari de pe str. Stephenson nr. 15.

****

În condițiile în care situația nesiguranței locative a locatarilor de pe str. Stephenson s-a reagravat de pe urma unei hotărâri judecătorești în favoarea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, în anul 2015 am reluat susținerea familiilor de la această adresă. Am derulat o serie de demersuri (întâlniri cu reprezentanți ai Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, ai Instituției Prefectului Județului Cluj, ai Grupului de Lucru Mixt de pe lângă Prefectură, ai Agenției Naționale pentru Romi – Biroul Nord-Vest; și scrisori informative adresate acestor instituții), cu ocazia cărora am formulat următoarele posibile soluții privind situația de nesiguranță locativă de la acea adresă:

– atribuire de locuințe sociale persoanelor care au depus cereri în acest sens atât în 2014, cât și în 2015;

– legalizarea construcțiilor informale de pe lângă casa principală de pe str. Stephenson nr. 15 și reamenajarea acestora;

– extinderea pe verticală a casei principale de pe str. Stephenson nr. 15 astfel încât aceasta să asigure locuințe pentru familiile care stau acum, în lipsa altor alternative locative, în locuințele informale aflate sub riscul demolării;

– prevenirea oricărei demolări în măsura în care aceasta ar conduce la transformarea familiilor inclusiv cu copii mici și copii cu handicap, în persoane fără adăpost.

Analizele și propunerile noastre au fost elaborate în următoarele documente adresate autorităților administrației publice locale și județene, ele fiind prezentate și cu ocazia întâlnirilor cu acestea:

catre_prefectura_fundatia_DESIRE_mart2015

Situatia_locativa_Stephenson15_aprilie2015(3)

În lumina celor de mai sus, în lunile mai-iunie 2015 eram în așteptarea continuării acestor demersuri și găsirii unor soluții adecvate din punctul de vedere al asigurării accesului la locuință adecvată și sigură a persoanelor și familiilor de pe str. Stephenson nr. 15. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat, în schimb însă familiile în cauză au primit în iulie 2015 următoarele înștiințări:

– Scrisoarea 257383/488 din 08.07.2015 eliberată de către Biroul Juridic al Primăriei, adresată către șapte persoane (I.F. și fii ei), pe baza Sentinței civile nr.5173/2014 din Dosarul 25071/211/2012, care obligă persoanele la “desființarea lucrărilor executate nelegal”.

– Scrisoarea 265058/488/14.07.2015 eliberată de către Serviciul Control Urbanism și Disciplină în Constructii și Biroul Juridic, adresată persoanelor de mai sus, dar cât și spre știința “tuturor locatarilor imobilului de la adresa Stephenson nr. 15 Cluj-Napoca”, care, pe lângă anunțul de mai sus, afirmă că “în perioada 2007-2015 persoanele au fost înștiințate să întreprindă măsurile necesare pentru intrarea în legalitate”, și că “până la data prezentă nu s-a întreprins nici un demers în realizarea celor solicitate”.

În contextul imediat al riscului de demolări și evacuări întrevăzute de către direcții ale Primăriei Municipiului Cluj-Napoca cu termen până la 26.08.2015, în 4 august ne-am adresat Instituției Prefectului Județului Cluj și Grupului de Lucru Mixt pe lângă Prefectură pentru a iniția o întâlnire între reprezentanți ai Primăriei (in special ai Cabinetului Primarului și Vice-primarului, Direcției de Patrimoniu, Direcției de Asistență Socială și Medicală, Poliției Locale, Serviciului de Control Urbanism), precum și ai SC Transilvania Construcții, și delegați din partea locatarilor de pe str. Stephenson nr. 15. Așteptarea noastră este ca instituțiile în cauză să ofere lămuriri locatarilor cu privire la statutul juridic al imobilului și al terenului din vecinătatea acestuia, precum și cu privire la planurile lor din această zonă, astfel încât împreună să decidă asupra evitării demolărilor și evacuărilor locuințelor informale, dar și asupra începerii procesului de legalizare ale acestora.

petitie prefect_stephenson_4_august

petitie_stephenson_GLM__4_august

Prin re-contactarea Direcției de Asistență Socială și Medicală a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, și prin înscrierea în audiență la Cabinetul vice-primarului, la conducerea Direcției de patrimoniu și a Poliției locale, am reiterat inclusiv nevoia ca administrația publică locală să pună în practică față de astfel de cazuri de posibile demolări și evacuări care transformă locatarii în persoane fără adăpost, proceduri prin care să coordoneze acțiunile juridice și urbanistice cu cele social-umane, respectând astfel drepturile cetățenești ale tuturor.

Deoarece în urma audiențelor locatarii nu au primit nici o încurajare cu privire la solicitările lor, ne-am adresat în continuare Instituției Prefectului, în mod particular domnului sub-prefect, cu solicitarea de a demara, conform atribuțiilor sale, controlul modului în care Primăria și Consiliul Local și-au îndeplinit obligațiile ce le revin în lumina legislației din domeniul social, precum și al “Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor între 2012-2020”.

audienta_subprefect_18_august_2015_stephenson

 

Cazul zonei CASELOR MODULARE din Pata Rât

Harta Cluj Napoca_color-page-001

Declarațiile din iulie 2015 ale solicitanților de locuințe sociale, locatari ai zonei caselor modulare din Pata Rât Cluj-Napoca au reiterat nedreptatea suferită din cauza evacuării forțate de pe fosta strada Coastei, precum și revendicarea lor de a li se acorda posibilitatea reîntoarcerii în oraș, printre altele prin asigurarea accesului la locuințe din fondul de stat:  decl_caz_forta_majora_modularedecl_caz_forta_majora_baraci

***

Familiile de pe fosta strada Coastei au devenit în mod forțat locatari ai zonei Pata Rât în urma implementării unui plan bine pus la punct al Primăriei Cluj-Napoca. Acesta a început să devină public la sfârşitul lunii martie 2010, când viceprimarul de atunci al municipiului, domnul Attila László a declarat presei că “pentru a găsi o soluţie pentru cei circa 1500 de romi care locuiesc pe strada Cantonului şi Coastei, precum şi în Pata Rât, liderii administraţiei locale iau în calcul zona din aproprierea rampei de gunoi de la Pata Rât” (http://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/primaria-muta-romii-de-la-pata-rat-cu-o-parcela-mai-incolo-77329/).

În Referatul Direcţiei Patrimoniului Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu Nr. 64778/451.1 din 25.03.2010 se arată „argumentele” în vederea „reamplasării persoanelor” din aceste zone, cum ar fi  nivelul de insalubritate foarte ridicat şi multe reclamaţii ale cetăţenilor din zonă. Pe baza acestui Referat, Hotărârea nr. 127 din 30.03.2010 a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca a aprobat efectuarea unor demersuri necesare identificării de terenuri în Zona Pata Rât “în scopul mutării persoanelor care locuiesc ilegal pe str Cantonului şi str. Coastei”. Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca nr. 197 din 11.05.2010 s-au demarat procedurile schimbului de teren între Primărie şi S.C. Strict Press S.R.L., pe baza căruia societatea din urmă a obţinut 300 mp pe strada Nădăşel în schimbul unui teren de 3000 mp în zona Pata Rât. În 17 decembrie 2010 Primăria Municipiului Cluj-Napoca a evacuat circa 300 de persoane de pe strada Coastei și i-a relocat în casele modulare construite în zona Pata Rât. Persoanele de pe strada Cantonului f.n, din Dallas și de pe rampă de gunoi a orașului au rămas în spațiile lor locative anterioare. “Soluția” găsită de primărie nu a rezolvat nimic din gravitatea segregării și marginalizării socio-teritoriale a zonei, din contra a acutizat acest fenomen și impactul său asupra celor peste 1500 de persoane care azi locuiesc în zona Pata Rât, printre ele mulți evacuați, persoane fără adăpost, oameni împinși la periferie.

****

Dealul din Pata Rât, locul de amplasament al caselor modulare, este la o distanţă de 200 de metri de stația de deșeuri chimicale a Fabricii de medicamente Terapia, precum și la o distanță de 800 de metri de rampa de gunoi a orașului. afis carte postala 2014

Casele modulare sunt așezate în două şiruri paralele, fiecare şir este compus din câte 5 module (A1 – A5, şi B1 – B5) şi fiecare modul are 4 camere, un hol de intrare comun şi o baie comună. Cele 10 case modulare din zona Pata Rât sunt constituite dintr-un total de 40 de apartamente (fiecare însemnând câte o cameră de 16 metri pătrați, sau în unele cazuri de 18 metri pătraţi), şi de 10 băi (fiecare sub 6 metri pătraţi). Spaţiul locativ total al acestor case modulare este de 720 mp camere de locuit şi 60 mp baie. Pe baza documentării situației în ianuarie și februarie 2011 membri ai Grupului de Lucru al Organizațiilor Civice, împreună cu reprezentanți ai European Roma Rights Centre (pregătind doarul procesului împotriva Primăriei Cluj-Napoca) au constatat următoarele:

    “în aceste case modulare au fost mutate 241 de persoane (132 adulţi, şi 109 copii sub         18  ani). Dintre ele 185 de persoane (94 copii şi 91 adulţi) au fost trecute de către               primărie pe contractele de închiriere ale apartamentelor. Iar 56 de persoane (dintre             care 15  copii şi 41 adulţi) au fost mutate din locuinţele lor de pe strada Coastei în plină       iarnă fără să li se distribuie locuinţă nouă, şi astfel ele nu sunt trecute pe contractele           caselor modulare, dar li s-a sugerat de către primărie să se mute în apartamentele de         acolo distribuite rudelor lor. Împărţind totalul spaţiului locativ la numărul de persoane           care  trăiesc acolo, este uşor de estimat că, în medie, unei persoane i-au revinit 2,98         mp  de cameră şi 0,24 mp de baie. Dar în cazul a mai mult decât jumătate dintre                 apartamente (cazurile în care într-o cameră  stau 6 sau mai multe persoane), spaţiul          care îi revine unei persoane este şi mai mic decât 2,98 mp. În cel mai fericit caz, la o          baie de  sub 6 mp aspiră 11 locatari. Numărul persoanelor care împart aceeaşi baie            este între 11- 20 persoane în trei dintre locuinţele  modulare, între 21-30 în cinci l                locuinţe, dar ajunge la peste 30 de persoane în celelalte două locuinţe, în cazul extrem      aceeaşi baie fiind destinată pentru 37 de persoane.”

Documentarea cazului a fost transpusă și într-o Petiție adresată Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, care – după analiza acestuia conform procedurii sale, ce a inclus și o deplasare pe teren – a fost soluționată în favoarea reclamanților. Prin Hotărârea sa din 15.11.2011 (H441_15.11.2011_CNCD_Pata rat) CNCD a constatat: evacuarea de pe strada Coastei, precum și relocarea și izolarea famililor în apropierea gropii de gunoi și a stației de deșeuri chimicale a orașului este un tratament discriminatoriu față de persoanele de etnie romă potrivit articolelor 2, 10, 13 și 15  al OG 137/2000 privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare.

****

O serie de acțiuni protestare și de inițiative de recomandări de politici publice au fost concepute și derulate între ianuarie 2011 și iulie 2015 împreună cu persoanele evacuate de pe fosta strada Coastei, dar și cu participarea locatarilor din alte zone din Cluj-Napoca caracterizate de nesiguranță locativă, care s-au bucurat de participarea și sprijinul Amnesty International (http://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/FINAL-JAN-2013-OPEN-LETTER-Ro-government.pdf, 2013) și European Roma Rights Centre încă de la începuturi (ERRC Letter_Forced Eviction_Romania, 2011) printre ele:

Sunt rom și vreau să trăiesc în demnitate – ianuarie 2011, https://www.youtube.com/watch?v=yx3UOQkskgg&feature=youtu.be

Ziua Mondială a Locuirii, octombrie 2011 

ziua mondiala a locurii

 

Marș pentru dreptate socială, decembrie 2011

march for social justice_december 2011

                      

Pata Rât – romi împinși la margini, decembrie 2012

patarat2o12-city-hall-walls

 

https://www.youtube.com/watch?v=2kWwVhJdZSs&feature=youtu.be

 

 

 

 

Scoateți-ne din Pata Rât, decembrie 2013  

scoateti_ne-din-PR-17dec2013 

ziua-mediului-2013_perf1 

Opriți rasismul de mediu! – Ziua Mondială a Mediului, 5 iunie 2013

 

 

Drepturi locative pentru toți, 8 aprilie 2014, Ziua Internațională a Romilor

DSCN8694

Mesajul Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire către “Transeuropa Caravans: connecting alternative local voices”, aprilie 2014

Comemorarea a 4 ani de la evacuările forțate de pe strada Coastei, “Romanian Roma – 4 Years Fighting for Justice, but Not Giving Up”, decembrie 2014https://www.youtube.com/watch?v=-Ahd19rRAng, și MEMORIU către autoritățile publice centrale și locale privind interzicerea evacuărilor forțate și asigurarea drepturilor locative

Marșul de solidaritate al romilor “Orașul pentru oameni, nu pentru profit”, 17 iulie 2015, și scrisoarea deschisă Scrisoare deschisă către autoritățile publice locale, județene, naționale și europene formulată cu ocazia acestuia.  

IMG_8117

 

10404111_10153527410129553_4670103842989469554_n

***

În luna iulie 2015 locatarii caselor modulare au întocmit și depus 35 de dosare de cereri de locuințe sociale, pentru a reitera încă odată faptul că după patru ani și jumătate persoanele evacuate de pe strada Coastei în decembrie 2010 încă sunt nevoiți să locuiască în zona segregată și poluată a zonei Pata Rât și își revendică drepturile locative printre altele prin asigurarea accesului la locuințe din fondul locativ de stat. În susținerea acestor cereri am depus declarațiile de mai jos:

decl_caz_forta_majora_modulare

decl_caz_forta_majora_baraci