PETIȚIE Către CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII

În data de 20.10.2016 Fundația Desire a depus prezenta PETIȚIE în atenția CNCD cu nr. înregistrare 6247 solicitând următoarele:

  • investigarea Hotărârii nr. 434/16.12.2015 a Consiliului Local al mun. Cluj-Napoca cu privire la definirea criteriilor de atribuire a locuințelor sociale (vezi Anexa 1), din punctul de vedere al (ne)respectării prevederilor Ordonanţei de Guvern nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, aprobată prin Legea 48/2002 şi modificată prin Ordonanţa de Guvern nr.77/20033, aprobată prin Legea 27/2004;
  • constatarea şi sancţionarea caracterului discriminator al acestor criterii, și în mod particular al criteriilor care elimină solicitanți de locuințe sociale aparținând unor categorii sociale marginalizate prin declararea lor ca neeligibili pe baza unor considerente ce nu sunt prevăzute ca atare în legislația locuirii; și care îi discriminează pe aceștia neoferind punctaj pentru bolile cronice cu care se confruntă sau pentru condițiile de locuire precare în locuințe neconvenționale; sau care îi discriminează indirect prin defavorizarea lor ca persoane care datorită condițiilor lor economice nu au avut șansa de a face  studii superioare punctate în mod excesiv în comparație cu alte criterii (cum ar fi numărul de copii);
  • constatarea și sancționarea faptelor de discriminare ce decurg din aplicarea acestor criterii în procesul de selecție a cererilor de locuințe sociale față de persoanele marginalizate social sau categoriilor defavorizate cu domiciliul în zone dezavantajate din punctul de vedere al locuirii, și în mod particular în zona Pata Rât și strada Cantonului din Cluj-Napoca (dar și în alte zone, cum ar fi str. Stephenson) , majoritatea de etnie romă.

petitie-cncd_locuinte-sociale_desire_cluj_oct-2016-doc

În sustinerea solicitărilor noastre am adus argumente de natură statistică, argumente generale de natură legislativă, argumente specifice de natură legală, precum și argumente prin exemple de cazuri de solicitanți care au fost afectați de tratamentul discriminator al procesului de atribuire de locuințe sociale. 

Am anexat PETIȚIEI următoarele înscrisuri:

Anexa 1 – Hotărârea nr. 434/16.12.2015 a Consiliului Local al mun. Cluj-Napoca, anexa-1_hcl-434_2015

– Anexa 2Critica punctuală a criteriilor stabilite în Anexele aferente HCL nr. 434/16.12.2015, anexa-2-_-criteriile

Anexa 3Istoric cu hotărârile de Consiliu Local al mun. Cluj-Napoca în privința atribuirii              locuințelor sociale, anexa-3_-istoric-hcl

SCRISOARE DESCHISĂ cu privire la valorificarea patrimoniului comunitar nefolosit ca instrument al creșterii stocului de locuințe sociale din fondul locativ de stat

Către:

Guvernul României

Cancelaria Primului Ministru

Participanții la conferința „Revitalizare comunitară și impact de dezvoltare economică inovatoare prin valorificarea patrimoniului comunitar nefolosit” din data de 15 aprilie 2016 (Calup, Nod makerspace, Odaia Creativă / Creative Room, Asociaţia PlusMinus, Institutul pentru Politici Publice, Fabrica de Pensule, Make a Point, Zeppelin, Asociaţia pentru Arheologie Industrială şi MKBT)

Primăria Municipiului Cluj-Napoca

scris-deschisa_guvern-all_reconvertire_locuinte

În ceea ce privește documentul rezultat al conferinței „Revitalizare comunitară și impact de dezvoltare economică inovatoare prin valorificarea patrimoniului comunitar nefolosit”, subscriem la nevoia de eficientizare a accesului la informații privind patrimoniile imobiliare ale administrațiilor publice locale și nu numai. În lumina problemelor structurale legate de locuire și locuirea socială, însă, este atât urgentă, necesară și oportună, cât și fezabilă, așa cum o demonstrează exemplele de succes din cadrul conferinței privind reconvertirea cu scopuri culturale, o politică publică similară în domeniul locuirii. în contextul ratei imense a deprivării locative severe, este imperios necesar ca eforturile de valorificare a patrimoniului construit să fie orientate în primul rând spre trecerea spațiilor de locuit în forma locuințelor sociale, iar în cazul altor spații disponibile, susținerea convertirii acestora în locuințe sociale. De asemenea, considerăm că este binevenit un mecanism operativ de expropriere pe cauză de utilitate publică a proiectelor imobiliare abandonate în sensul transformării acestora în locuințe sociale – o politică temporară pentru a nu încuraja viitoare inițieri și abandonări de asemenea proiecte; cât și a altor forme de patrimoniu construit. Alte proceduri de creștere a stocului de locuințe sociale ar duce și ele în direcția aceasta, de exemplu trecerea unui procent din apartamentele realizate de dezvoltatorii imobiliari privați în acest stoc. Toate aceste proceduri, împreună cu un program susținut de construcție ar crea un fond de locuințe din fondul locativ public pe măsura nevoilor, și astfel ar putea funcționa ca instrument al reducerii sărăciei și al îmbunătățirii calității vieții acordând o deosebită atenție si asupra procedurilor de atribuire de locuințe sociale care să faciliteze accesul persoanelor marginalizate la ele.

Imaginați-vă Clujul – o privire dinspre rampa de deșeuri

Platformele de stocare temporară a deșeurilor deschise în Pata Rât în octombrie 2015 se numesc stații de transfer. rampa-stocare-temporara

Asta în ideea că atunci când sistemul de management integrat al deșeurilor se va deschide, deșeurile neselectate se vor transfera acolo. Doar că nimeni nu știe nici acum când anume se va deschide SMID-ul, și, culmea, aceste platforme de stocare au fost autorizate încă de anul trecut ca și stații de transfer, scăpând astfel, conform autorităților de mediu, și de obligația de a fi situate la minim 1000 de metri de la zonele locuite. Mai observăm că, trecând la schimbările preconizate de o vreme (extinderea rampei cu o bandă de selectare a deșeurilor), la începutul lunii octombrie RADP a sistat accesul muncitorilor pe acest sit, spunând că nu va mai permite accesul lor până la punerea în funcțiune a acestei noi tehnologii, respectiv a preconizat că în momentul punerii sale în funcțiune va angaja, probabil, circa 30 de persoane pentru muncile respective.

Imaginați-vă Clujul sub un astfel de morman de gunoaie, precum este cel din rampa de deșeuri din Pata Rât! Imaginați-vă cum ar arăta orașul dacă persoanele care lucrează pentru companiile de la salubritate, pentru RADP și pentru alte firme de selectarea deșeurilor nu ar munci pe salarii mizere, adesea informal și în condiții nesigure.

Colaj de Radu Gaciu în campania Fundației Desire, Consultați-ne.#Romiinusuntgunoaie

colaj-5

Despre sărăcie de ziua internațională a eradicării sale [Enikő Vincze]

Discuție despre caracteristicile și cauzele sărăciei în România capitalistă în condițiile în care atracția țării noastre în relație cu capitalul sau angajatorii constă în forța de muncă ieftină, sau salarii mici. Exemple oferite de comunicatul sindicatului Cartel Alfa cu ocazia Zilei Internaționale de Combatere a Sărăciei (“unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient, cu toate că lucrează cu normă întreagă, și o mare parte din sărăcia bazată pe venit este persistentă, trei sferturi dintre persoanele sărace aflându-se în această situație de cel puțin trei ani”).

 

De ce susține legislația muncii angajatorii în defavoarea angajaților, drepturile acestora fiind minimalizate? Ce înseamnă “Pachetul anti-sărăcie” al guvernului technocrat de dreapta în condițiile în care statul nu ia decizii politice adecvate și nu susține financiar măsuri de redistribuire capabile să reducă inegalitățile sociale?

Pe lângă salariile mici care perpetuează sărăcia în mod sistemic, nevoia de a cheltui peste 40% din venituri pe asigurarea unei locuințe de pe piața privată este și ea un factor al menținerii sale (vezi Rata costurilor suplimentare pentru locuințe în funcție de regimul de ocupare a locuințelor, adică procentul populației care cheltuie peste 40% din venituri pe costurile cu locuința, http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Housing_cost_overburden_rate_by_tenure_status,_2014_(%25_of_population)_YB16.png: în România, în cazul gospodăriilor care închiriază de pe piața privată sau au locuință în proprietate privată prin credit bancar, peste 31% din populație cheltuie mai mult de 40% pe locuință). În timp ce populația trăiește în sărăcie datorită acestui fapt, afacerile imobiliar-bancare aduc profit foarte mare companiilor private, stare de fapt susținută de politica locuirii susținută de stat.

Inițiativa cetățenească pentru o politică justă de locuire socială a Fundației Desire susținută în cadrul campaniei Căși sociale acum! își propune să pună presiune asupra administrației publice locale din Cluj de a crește stocul de locuințe sociale și de a modifica criteriile de atribuire de locuințe sociale din fondul locativ de stat astfel încât și persoanele marginalizate să aibă acces la ele.

Mesaje de solidaritate – Niccolo Milanese (European Alternatives)

Declarații cu ocazia vizitei în Pata Rât a unor activiști din Europa de Sud Est veniți în orașul Cluj în 26 septembrie 2016 pentru cel de al III-lea Forum Activist : Economii politice ale exploatării ecologice.

proiect_patarat-4-10-of-57

Foto, camera și montaj: Radu Gaciu

Interviu realizat de Ioan Doghi

 

 

 

 

Ioan Doghi cu Niccolo Milanese (European Alternatives) – “Mi se pare suspect să se vină cu o soluție care implică mutarea oamenilor și mai departe de oraș”.

 

Ilustrate din Cluj – zona caselor modulare

Dragi Clujeni, Vă scriu această scrisoare din Pata Rât, din zona caselor modulare, unde ne-a mutat forțat primăria în decemrbie 2010. Este foarte urât aici unde locuim. În stânga-dreapta, dealuri, în față-spate, dealuri. Suntem rupți de societate. Rampele sunt mult mai aproape de noi decât au fost înainte de închiderea rampei vechi de deșeuri. Nu le pasă autorităților. Mă întreb, de ce nu fac o stație de tranzit în Andrei Mureșanu, de exemplu. Pentru că acolo locuiesc majoritari (români bogați), iar în Pata Rât s-a putut pentru că acolo locuiesc romii săraci?  Aceste aspecte dor foarte tare. Este atâta nedreptate. N-ai cum să le simți altfel, numai dacă le trăiești zi de zi. Linda Greta, Asociația Romilor de pe Coastei                                                                                        (Grafică – Radu Gaciu)

colaj-5

Zona unde au fost amplasate casele modulare în 2010 de către administrația publică locală și unde au fost mutați forțat în decembrie 2010 persoanele evacuate de pe strada Coastei este definită ca zonă de locuit. Primăria a transformat această fostă zonă industrială în zonă de locuit atunci când pregătea, conform declarațiilor sale din martie-aprilie 2010, “soluționarea problemei locative a romilor de pe Coastei, Cantonului și Pata Rât.” Dar acest fapt nu a contat atunci când, spre toamna anului 2015, noile rampe de stocare temporară a deșeurilor au fost autorizate la o distanță de 300, respectiv 800 de metri de acest teritoriu de către toate instituțiile implicate. Aceste decizii în lanț sunt manifestări ale rasismului de mediu: ele reflectă ideea că zona de locuire unde stau persoane de etnie romă este tratată inegal și nedrept în fața legii, sau că, în ochii celor care iau aceste decizii, romii nu sunt oameni.

 

“Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie!“, Fundația Desire, 2016 – Campania își propune să atragă atenția autorităților publice, companiilor și altor actori implicați, că este obligația lor să implementeze măsuri de protecție față de persoanele afectate de diverse proiecte de dezvoltare de infrastructură și de a combate rasismul de mediu care afectează sănătatea și viața persoanelor și familiilor marginalizate social, printre ele persoane și familii aparținând etniei romilor.

Rutele evacuărilor spre strada Cantonului (1996-2016)

Babi, Gelu, Ionică, Katalin, Leontina, Ligia și Sandu azi locuiesc pe strada Cantonului fără număr alături de alte circa 700 de persoane. Ei/ele a fost împinse înspre această periferie din apropierea rampei de gunoi Pata Rât prin valurile succesive ale evacuărilor întâmplate în orașul Cluj de la mijlocul anilor 1990. Aceste dislocări au afectat oameni sărăciți, trecuți printr-un proces de precarizare atât în ceea ce privește munca cât și locuirea lor. Politica de locuire în general marcată de privatizare, comodificare, financializare și reducerea drastică a stocului de locuințe sociale, precum și politicile locale de atribuire a locuințelor sociale au deposedat persoanele cele mai sărace de dreptul lor la locuință adecvată.

Filmele au fost realizate în cadrul campaniei Căși sociale acum!, cu sprijinul Human Rights Initiative în perioada iulie-septembrie 2016. Echipa de producție și post-producție include protaginiștii filmelor, precum și pe Simona Ciotlăuș, Szilárd Miklós și Enikő Vincze.

Mesaje de solidaritate – Besjan Pesha (Nisma Thurje, Tirana)

Declarații cu ocazia vizitei în Pata Rât a unor activiști din Europa de Sud Est veniți în orașul Cluj în 26 septembrie 2016 pentru cel de al III-lea Forum Activist : Economii politice ale exploatării ecologice. Interviu realizat de Ioan Doghi.

Foto, camera și montaj: Radu Gaciu

proiect_patarat-4-4-of-57

 

 

 

 

 

 

 

 

Harta interactivă Ruta evacuărilor spre strada Cantonului (1996-2016), work in progress

Hartă realizată de Anti-Eviction Mapping Project, Erin McElroy

Pe baza documentării realizate de echipa Campaniei Căsi sociale acum!

http://antievictionmapd.maps.arcgis.com/apps/MapJournal/index.html?appid=94df7dbac98649ff97e3e5729dd2be3e