Atelierele “Locuința – drept sau marfă? Ce e de făcut?”: #3 Gentrificarea

Joi, 25 mai, de la ora 18, are loc al treilea atelier din seria “Locuința – drept sau marfă. Ce e de făcut?”, la tranzit.ro/cluj.
Aducem treptat discuția despre transformările locative din Cluj în prezent, accentuând caracteristicile locale ale procesului de gentrificare.

Debutăm cu o introducere în dezbaterea generală despre gentrificare, continuând cu descrierea apariției noului val de locuințe proprietate privată din oraș. Dezvoltarea noilor ansambluri rezidențiale în zonele periferice și centrale este prima temă a dezbaterii, care cuprinde și exemple de mari proiecte imobiliare în asociere cu Consiliul Local, rămase nefinalizate. Concomitent, se efectuează dislocarea masivă a populațiilor deposedate atât de locuri de muncă, în urma privatizărilor industriale, cât și de locuire. Dislocarea a afectat atât persoane evacuate din locuințe retrocedate, cât și din locuințe din fondul locativ de stat degradate sau din locuințe neconvenționale, în special în zonele vizate de regenerare urbană. După 2005, în Cluj se construiesc locuințe ANL din bugetul central și locuințe sociale din bugetul local. Însă accesul la locuire publică este supus unei politici elitiste de selecție prin aplicarea treptată de criterii restrictive față de clasa lucrătoare cu venituri reduse și locuri de muncă nesigure.
 
”Dacă nu îți permiți să stai în Cluj…!”, subliniază o nouă ordine socială în care cetățenia este echivalată direct cu valoarea percepută a aportului economic adus în oraș. Gentrificarea devine politica centrală a administrației locale, noul imaginar social urban – susținut prin politici locative, culturale și economice – disociindu-se astfel de existența claselor deposedate.
*

On Thursday, May 25th at 6 PM we are holding the third workshop from the series “Housing – right or commodity. What is to be done?” at tranzit.ro/cluj.

We gradually advance the discussion on housing transformation in Cluj into the present, emphasizing the local characteristics of gentrification.

 The workshop starts with an introduction of the general debate on gentrification, and continues by describing the occurrence of the new wave of private housing in the city. Peripheral and central real estate development constitutes the first theme of debate, which also comprises examples of unfinished large scale residential development in association with the Local Council. Concurrently, massive dislocations of populations dispossessed of jobs, following the industrial privatization, as well as of housing, are taking place. Displacement affected people evicted from either restituted housing, deteriorated state housing stock, or unconventional housing, particularly in areas targeted by urban renewal policies. After 2005, housing financed from the National Housing Agency and social housing financed by the local administration has been constructed. However, access to public housing is subjected to an elitist selection policy through the institution of gradually tougher criteria restrictive to the working class with low income and unstable employment.

 “If you can’t afford to live in Cluj…!” underlines the new social order where citizenship is directly equated with the perceived value of its urban economic input. Gentrification becomes the central policy of the local administration, and the new urban social imaginary – supported through housing, cultural, and economic policy – dissociates itself from the existence of the dispossessed classes.

Forum for housing justice – 28.04-01.05.2017

The second edition of the Forum for Housing Justice, initiated by the Social housing NOW! Campaign and The Common Front for Housing Rights, organized within the program “Strengthening the Housing Justice Coalition in Romania through reframing the political claims for public/social housing” brought together groups and organizations from Romania that advocate for housing and labour rights.

On the occasion of the forum we proposed:

– to discuss some cases / types of housing problems encountered by these groups, analyzed and challenged through collective actions;

– to rethink “housing justice” and “the right to housing”. How do we understand these causes and how do we create consciousness around them?

– to strengthen the cohesion of the connections between the groups; to identify common principles on which we can act effectively at local and national level; to relate to the initiatives through which other different social and political actors respond to the problems in this field;

– and last but not least, to discuss the potential of a critical movement around housing, anti-capitalist, based on radical feminist, anti-racist and horizontal solidarity.

Participant organizations: Desire Foundation/ Social Housing NOW! (Fundatia Desire/ Căși Sociale ACUM!) – Cluj, Common Front for the Right to Housing (Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire) – București, Right to the City Group (Grupul Dreptul la oraș) – Timișoara, Association for the Rights of Roma Women ERomnja (Asociația pnetru Drepturile Femeilor Rome ERomnja) , Association Quantic – București, Mahala – Militant Workers Community (Mahala – Comunitatea Muncitorilor Militanți) – București, Servici’ ușor/ Association Connect (Servici’ ușor/ Asociația Connect) – București.

The Forum took place in Bucharest at Macaz Bar Teatru Coop. 

POLITICĂ ANTIRASISTĂ ȘI JUSTĂ DE LOCUIRE PUBLICĂ. Argumente și principii pentru schimbarea legislativă și instituțională în domeniul locuirii [Enikő Vincze, Simona Ciotlăuș, George Zamfir]

În 2 mai 2017, echipa Fundației Desire/ Căși sociale ACUM!, împreună cu activiști din București din jurul Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire și Asociația femeilor rome ERomnja, după acțiunea lor din 7 aprilie 2017 Locuințe nu umilințe!, au fost invitați la o discuție cu membrii ai unor comisii parlamentare relevante pentru tema locuirii.

Pornind de la analiza și propunerile din documentul,

Desire locuire publica_mai2017 (1)

elaborat de către Fundația Desire în cadrul programului “Întărirea coaliției pentru locuire din România prin reformularea revendicărilor față de locuirea publică” și dezbăbut mai întâi la Forumul pentru Justiție Locativă (28 aprilie – 1 mai 2017) discuția s-a finalizat cu definirea a trei potențiale acțiuni:

  1. Integrarea propunerilor noastre, de către parlamentarii care susțin acest demers, în propuneri de amendamente la Legea locuinței și la Normele metodologice de aplicare a legii locuinței ce urmează să fie dezbătute în comisii și apoi în plenul Parlamentului.
  2. Obținerea unor informații despre intențiile Guvernului României în ce privește Strategia Națională a Locuirii elaborată în 2016 pe baza raportului Băncii Mondiale Locuirea în România (2015).
  3. Interpelarea primăriilor din localitățile unde am desfășurat acțiunea din 7 aprilie în legătură cu cele mai critice probleme ale locuirii pe plan local pe care ar trebui/putea rezolva local în cadrele legislative existente.

Documentul elaborează argumente politice și statistice pentru recunoașterea locuirii ca nevoie primordială și drept fundamental. El arată că politica locuirii din ultimele aproape trei decenii a fost parte integrantă a factorilor care au creat diferențele și au exacerbat inegalitățile economice între clasele sociale din România, precum și între grupurile de venituri din cadrul clasei lucrătoare. Pe această bază, documentul demonstrează de ce este nevoie de o politică justă și antirasistă de locuire publică, definind principiile ce ar trebui să fundamenteze schimbarea legislativă și instituțională cu acest scop. Politica locuirii publice trebuie să își asume ACUM rolul de a reduce inegalitățile de clasă printr-un set de măsuri guvernamentale care pot îmbunătăți situația economică a celor peste 25% de cetățeni români împinși în sărăcie atât prin veniturile lor foarte reduse, cât și prin forțarea lor de a a locui în condiții sărace și nesigure lezându-le demnitatea umană și punându-le viața în pericol.

  • Introducere: prioritizarea locuirii publice
  • Argumente politice: locuirea ca nevoie primordială și drept fundamenta
  • Argumente statistice: inegalități de clasă manifestate în accesul inegal la locuință adecvată
  • Inegalități de clasă create prin politicile de locuire după 1990
  • Principiile schimbării legislative și instituționale care să susțină politica justă și antirasistă de locuire publică
  • Amendamente urgente la Legea locuinței 114/1996 și Normelor metodologice privind aplicarea Legii locuinței

În ce privește relația între muncă și locuire, observăm: prevalența sărăciei în rândurile populației, și mai ales în rândurile clasei lucrătoare pauperizate se datorează în primul rând veniturilor reduse pe care le plătesc angajatorii, faptului că ei sunt acea forță de muncă ieftină despre care se afirmă că este avantajul competitiv al României. Dar această sărăcie se adâncește și datorită costurilor foarte mari ale locuinței (procurării sale, prin chirie, prin cumpărare, dar și mentenanței sale, inclusiv a utilităților ale căror prețuri s-au liberalizat și au crescut mult și ele în ultimii ani). 

1 MAI – O POLITICĂ ANTIRASISTĂ ȘI JUSTĂ DE LOCUIRE PUBLICĂ PENTRU LUCRĂTOARE ȘI LUCRĂTORI

PENTRU CĂ LOCUIREA ESTE O NEVOIE PRIMORDIALĂ

Statul trebuie să investească mai mult în construcția de locuințe publice, în loc să susțină profitul pieței imobiliare. Trebuie ca angajatorii, privați sau publici, să nu mai exploateze forța noastră de muncă prin salarii care sunt prea mici până și pentru acoperirea costurilor locuirii.

PENTRU CĂ LOCUIREA ESTE UN DREPT FUNDAMENTAL

Constituția trebuie să garanteze dreptul la locuire. Legislația locuinței trebuie să prevadă obligația statului de a asigura locuință tuturor cetățenilor, inclusiv celor cu venituri reduse, nu doar dreptul de a avea acces la locuință.