Probleme de sănătate în Pata Rât: oboseala și lipsa de aer

În iulie 2021, #ENHOJUST a realizat o anchetă medicală în trei comunități din Pata Rât pe un eșantion de 283 persoane de peste 18 ani. În postările noastre anterioare am prezentat mai multe probleme de sănătate generate de locuirea în mediu toxic. Le puteți revedea aici: https://www.desire-ro.eu/?cat=153#dreptlalocuireadecvată

Printre întrebările privind starea de sănătate, în chestionar am inclus și întrebări legate de sentimentul de lipsă sau sete de aer, sau de oboseala inexplicabilă, sau la modurile în care li se manifestă oboseala.

La mai puțini din jumătate dintre respondenți, oboseala sau lipsa de aer apare doar după un efort intens (49.3%).

În cazul celorlalți, oboseala sau lipsa de aer apare: după câteva minute de mers pe drum drept (14.5%), după ce urcă o pantă ușoară sau dacă se grăbesc (17%), chiar dacă merg mai încet decât ceilalți oameni sau se opresc din mers foarte des (18.4%), chiar și când se îmbracă sau doar ies din casă (0.8%).

Și mai mult: 35.7% din persoanele intervievate au acuzat lipsa de aer în anul dinaintea interviului. Iar 55.7% au menționat că au simțit oboseală inexplicabilă la efort. În momentul aplicării scalei de dispnee (respirație îngreunată) respondenților, o treime au acuzat un grad semnificativ clinic, arătând existenta problemelor de sănătate a respirației.

Aceste valori sunt semnificativ mai mari decât datele raportate în studiile epidemiologice relevante (studiul BOLD), în care senzația de lipsă de aer apare la aproximativ 27% din persoanele intervievate. [1] Alte studii arată, că prezența lipsei de aer este un factor predictiv pentru mortalitatea cauzată de boli serioase ale plămânii sau inimii. [2]

[1] R. Grønseth, W. M. Vollmer, Jon A. Hardie et al. Predictors of dyspnoea prevalence: results from the BOLD study. European Respiratory Journal 2014 43: 1610-1620; DOI: 10.1183/09031936.00036813[2] Frostad A, Soyseth V, Andersen A, et al. Respiratory symptoms as predictors of all-cause mortality in an urban community: a 30-year follow-up. J Intern Med 2006; 259: 520–529.

Atenționare de poluare în Pata Rât

Măsurători recente ale noastre la casele modulare, de exemplu datele din 19.11.2021 arată o depășire a valorii medii în acea zi cu 1719% a nivelului admisibil al PM10 și cu 566% al nivelului PM2.5 în aer.

În dimineața zilei respective (pe la ora nouă), PM10 a ajuns la aproape 1000 µg / m3 (ceea ce este o concentrație enormă față de concentrația medie anuală de PM10 permisă de OMS, adică 15 µg / m3); iar PM2.5 a cunoscut o valoare de aproape 200 µg / m3 (foarte mare față de concentrațiile medii anuale de PM2.5 ce nu ar trebui să depășească 5 µg / m3).

Probleme de sănătate în Pata Rât

Poluarea se asociază cu multe simptome, nu neapărat specifice unei boli anume, precum tusea, amețelile și durerile de cap. De asemenea, expunerea prelungită la aer poluat poate duce la apariția bolilor pulmonare cronice precum astmul, bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) sau apariția alergiilor respiratorii, precum arată aceste resurse: http://www.sparetheair.com/health.cfm, https://www.aafp.org/afp/2001/0315/p1221.html, https://uk-air.defra.gov.uk/air-pollution/effects?view=short-term, https://www.cdc.gov/nchs/fastats/allergies.htm ).

Poluarea se asociază cu multe simptome, nu neapărat specifice unei boli anume, precum tusea, amețelile și durerile de cap. De asemenea, expunerea prelungită la aer poluat poate duce la apariția bolilor pulmonare cronice precum astmul, bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) sau apariția alergiilor respiratorii, precum arată aceste resurse: http://www.sparetheair.com/health.cfm, https://www.aafp.org/afp/2001/0315/p1221.html, https://uk-air.defra.gov.uk/air-pollution/effects?view=short-term, https://www.cdc.gov/nchs/fastats/allergies.htm ).

Toate persoanele intervievate în ancheta medicală ENHOJUST au prezentat simptome care pot fi asociate expunerii îndelungate la aer poluat. De la rinita cronică și conjunctivită și alte manifestări alergice, în 23% din cazuri.  Alți 37% dintre respondenți au afirmat ca au simptome cronice ale unor boli pulmonare – de la infecții acute ale căilor aeriene superioare foarte frecvente (20% din răspunsuri) și până la simptome ale unor boli respiratorii cronice precum astmul sau BPOC (17% din respondenți). 39% dintre respondenți au acuzat simptome nespecifice, asociate cu expunerea la aer poluat, precum amețeli sau cefalee.

Toate aceste procente sunt semnificativ mai mari în cazul respondenților decât cele din studiile efectuate pe populatia generală. Urmează să le comparăm cu grupuri control din zone cu alt specific al poluării.

Despre sănătatea copiilor din Pata Rât

În iulie 2021, #ENHOJUST a realizat o anchetă medicală în trei comunități din Pata Rât pe un eșantion de 283 persoane, toate peste 18 ani.

Ancheta gospodăriilor realizată în 2012 de către UNDP și UBB a identificat un număr de persoane de peste 18 ani după cum urmează: 216 pe Cantonului (din totalul de 398), 98 la casele modulare (din totalul de 189) și 169 în Dallas (din totalul de 320), deci un total de 483 de persoane peste 18 ani. În 2012, adăugându-se și cele 248 de persoane care locuiau chiar în proximitatea rampei, în Pata Rât în total s-au identificat 1449 de persoane (dintre care 590 de persoane peste 18 ani).

Aceste comunități au istorii diferite ale locuirii în Pata Rât și sunt la distanțe diferite de rampele de deșeuri. Cine dorește, poate să (re)citească despre aceste istorii în volumul Pata, din 2016, accesibil în variantă digitală aici: https://www.desire-ro.eu/?p=3637

Pe întregul eșantion ENHOJUST, 48% dintre respondenți au declarat că locuiesc în zonă de peste 20 de ani (Dallas există din anii 1970, iar Cantonului de la finalul anilor 1990), în timp ce durata locuirii acolo a peste 45% dintre respondenți este între 10-20 ani (aici se includ și locuitorii din casele modulare). În momentul anchetei noastre, precum am arătat în postarea noastră despre speranța de viață (puteți vedea și aici: https://www.desire-ro.eu/?p=3977), în cele trei comunități erau în total doar 15 persoane peste 65 de ani.

Pe eșantionul de 283 de respondenți de peste 18 ani, la întrebarea dacă cel puțin unul din copiii lor au fost la medic în ultimul an pentru o problemă de sănătate, 83% au răspuns afirmativ.

Speranța de viață

După postările noastre anterioare cu date rezultate din măsurătorile poluării aerului cu pulberii PM2.5 și PM10, precum și cu Hidrogen sulfurat la casele modulare din Pata Rât, dorim să reflectăm acum asupra efectelor locuirii în mediu toxic asupra sănătății oamenilor.

În iulie 2021, #ENHOJUST a realizat o anchetă medicală în trei comunități din Pata Rât pe un eșantion de 283 persoane de peste 18 ani. În eșantion am inclus toate persoanele de peste 65 de ani pe care le-am găsit în acel moment în aceste comunități: de pe Cantonului 5 persoane, de la modulare 4 persoane, din Dallas 6 persoane.

Reamintim, că o anchetă mai veche, realizată în 2012 de către UNDP și UBB a identificat următorul număr de persoane peste 65 de ani din cele trei comunități: pe str. Cantonului 8, la modulare 3, iar în Dallas 2.

Dacă ne uităm la datele privind populația din Cluj-Napoca, putem nota: conform INS, în 2021 în Cluj-Napoca din totalul de 327927 locuitori, 273698 de persoane erau peste 18 ani. Raportat la această sumă, 59081 de persoane, adică 21% au fost de peste 65 de ani.

Comparativ, în Pata Rât, din totalul persoanelor de peste 18 ani din eșantionul ENHOJUST (283) care locuiesc pe Cantonului, la modulare și în Dallas, doar un număr de 15 persoane au fost peste 65 de ani, adică un procent de 5.3 %.

📢

Oamenii din Pata Rât locuiesc în condiții inadecvate în proximitatea rampelor de deșeuri, și majoritatea dintre ei (de pe Cantonului și de la modulare lucrând în salubritate, iar din Dallas chiar pe rampe) au locuri de muncă care le uzează sănătatea. Numărul foarte redus al persoanelor de peste 65 de ani din cele 3 comunități (un număr de doar 15 persoane identificate în 2021) ne face să susținem, că speranța de viață în aceste comunități este mult mai redusă decât media pe România, care în 2019 era de 78 de ani (la rândul său cu vreo 6 ani mai redusă decât media în statele membre ale UE).

Valorile hidrogenului sulfurat

Am studiat legislația din România. Standardele naționale de stat în vigoare din 1987 (shorturl.at/muLRV) spun : în cazul unei expuneri îndelungate,

concentrația medie maximă admisă la 24 de ore a substanței Hidrogen sulfurat (H2S) în aer este de 0.008 mg/ m3 ~ 0.006 ppm.

Hidrogenul sulfurat este un gaz incolor, inflamabil, cu un miros caracteristic de ouă stricate. Acest acid se regăsește în natură în regiunile de gaze naturale sau petrol. De asemenea, el se crează prin putrefacția substanțelor organice, de exemplu a gunoaielor de pe rampele de deșeuri, dar și în stațiile de epurare a apei.Măsurătorile noastre de la casele modulare din Pata Rât Cluj-Napoca arată concentrația H2S în unitatea de măsură numită “ppm”, adică “părți per million”. Degajarea gazului H2S este direct proporțională cu temperatura aerului, care favorizează putrefacția și fermentarea gunoiului.

Astfel constatăm cele reflectate în infografic: adică valori de H2S în Pata Rât ce depășesc cu foarte mult limita legală și pun în pericol siguranța oamenilor care locuiesc în zonă.

Poluarea și Covid-19

S-a observat o corelație pozitivă între răspândirea virusului Sars-Cov-2 și poluarea aerului. Particulele atmosferice (PM) crează un mediu potrivit pentru transportarea virusului la distanțe mai mari decât cele ale contactului apropiat. Mai mult, PM induce inflamație în celulele pulmonare și expunerea la PM ar putea crește susceptibilitatea și severitatea simptomelor pacientului COVID-19. – articol din International Journal for Public Health, iunie 2020.#A positive correlation has been observed between the spread of the virus and air pollution, one of the greatest challenges of our millennium. COVID-19 could have an air transmission and atmospheric particulate matter (PM) could create a suitable environment for transporting the virus at greater distances than those considered for close contact. Moreover, PM induces inflammation in lung cells, and exposure to PM could increase the susceptibility and severity of the COVID-19 patient symptoms. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7345938/

Despre poluarea cu particule în suspensie

Din iulie 2020 măsurăm poluarea aerului cu PM2.5 și PM10 la casele modulare din Pata Rât cu aparatura Strop De Aer . Rezultatele măsurătorilor noastre se pot urmări aici. https://cluj-napoca.aqi.eco/ro/cluj-napoca-4/annual_stats

Știați că?!“Praful fin şi particulele în suspensie PM10 şi PM2.5 agravează bolile aparatului respirator, cum sunt astmul sau bronşita, formând depuneri la nivelul părţii superioare a aparatului respirator (cavitatea nazală, faringele şi laringele), respectiv în trahee şi bronhii, provocând diverse tipuri de iritaţii ce includ inflamaţii şi uscarea nasului, gâtului, precum şi tuse, tuse şuierătoare, dispnee şi scăderea funcţiei pulmonare. Gravitatea afecțiunilor este cu atât mai mare cu cât particulele conțin și substanțe acide (cum sunt dioxidul de sulf, oxidul de azot, etc.) sau substanțe chimice, toxice, respectiv cancerigene. Inflamațiile se pot extinde astfel și în zona inferioară a plămânilor, având efecte directe asupra circulației sangvine și asupra capacității sângelui de a se coagula.” (http://www.systemlife.ro/un_risc_pentru_sanatate.php)

În plus, în Pata Rât, precum arată măsurătorile noastre cu senzorul URADMonitor privind poluarea aerului cu Hidrogen Sulfurat, marea concentrație a PM10 și PM2.5 se amestecă cu H2S, formând un amestex toxic foarte periculos de particule cu praf și substanțe chimice.

⛔

Stop #rasismuldemediu

Poluarea cu PM2.5 și PM10 – statistici anuale, comparativ cu media recomandată de OMS

Toată lumea știe bine:

Pata Rât din Cluj-Napoca include nu doar teritoriile industriale ale rampelor, ci și arii rezidențiale formate în mod explicit sau implicit de primăria municipiului prin măsurile sale de relocare post-evacuări, ori tolerate de către aceasta ca o modalitate de a contribui la asigurarea forței de muncă ieftine în activitatea de selectare a deșeurilor. Totuși:

Când se vorbește de poluarea mediului din Pata Rât foarte puțini vor să recunoască că acest lucru înseamnă pericol mare pentru cei care locuiesc acolo.

Jos #rasismuldemediu. #ENHOJUST reamintește: Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit noi praguri recomandate cu privire la nivelurile de poluare, care ar trebui utilizate ca instrumente de referință de către factorii de decizie din întreaga lume.

Liniile directoare actualizate afirmă: concentrațiile medii anuale de PM2.5 nu trebuie să depășească 5 µg / m3, în timp ce expunerile medii pe 24 de ore nu trebuie să depășească 15 µg / m3 mai mult de 3-4 zile pe an.

Liniile directoare actualizate afirmă: concentrațiile medii anuale de PM10 nu trebuie să depășească 15 µg / m3, în timp ce expunerile medii pe 24 de ore nu trebuie să depășească 45 µg / m3 mai mult de 35 zile pe an (UE).

În ultimile 12 luni, media anuală cu poluare PM10 în Pata Rât a fost de 60 µg / m3, iar cea cu poluare PM2.5 a fost de 31 µg / m3.

Oamenii care locuiesc în apropierea rampelor de deșeuri, în ultimele 12 luni au fost expuși prea multe zile la poluarea cu particulele în suspensie peste media admisă de OMS: timp de 88 zile în cazul PM10, și timp de 80 de zile cu PM2.5.

Particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât, pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări (conform https://www.calitateaer.ro).

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.

Expunerea pe termen lung chiar și la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

Valorile H2S – Cluj-Napoca și Pata Rât

Știați că

Hidrogenul sulfurat (H2S) este un acid care se regăsește în natură în regiunile de gaze naturale sau petrol. De asemenea, el se crează prin putrefacția substanțelor organice, de exemplu a gunoaielor. Deci, ocurența H2S în mediul depozitelor de deșeuri este evidentă. Acest acid se mai produce și în stațiile de epurare a apei. Drept urmare, persoanele care locuiesc în apropierea unor astfel de situri, sunt expuse efectului otrăvitor și caustic al hidrogenului sulfurat. H2S are miros neplăcut de ouă clocite și este inflamabil. Ajungând în organismul omului, împiedică lipirea oxigenului de celulele sanguine, cauzând astfel privarea de oxigen. El se amestecă cu apa din plămâni formând un acid slab.

Hidrogenul sulfurat nu se acumulează în organism, dar expunerea repetată / prelungită la niveluri moderate poate provoca tensiune arterială scăzută, dureri de cap, pierderea poftei de mâncare și pierderea în greutate, dar și leziuni ale sistemului nervos.

Expunerea prelungită la niveluri scăzute poate provoca erupții cutanate dureroase și ochi iritați.

Expunerea la niveluri ridicate de H2S provoacă paralizie respiratorie, convulsii, comă, leziuni cerebrale și cardiace, chiar moarte.

Graficele de mai jos arată că nivelul H2S este de 2-3 ori mai mare în Pata Rât (în apropierea rampelor de deșeuri unde locuiesc circa 1500 de persoane) decât media din Cluj-Napoca.

Măsurătorile sunt făcute în cadrul proiectului #ENHOJUST. Le facem cu senzorul uRADMonitor SMOGGIE-GAS H2S (rezoluția de 1 ppb, min value 0 ppm, max value 2 ppm): în Pata Rât, la casele modulare construite de primăria Cluj-Napoca în 2010 pentru romii evacuați de pe strada Coastei la o distanță de 800 metri de la rampa veche, pe atunci funcțională, și la aceeași distanță de rampa RADP deschisă în 2015; în oraș în apropiere de Baza Sportivă Gheorgheni de pe str. Alexandru Vaida Voevod.