Șantier în lucru pentru profit. Redezvoltare urbană în Cluj

Enikő Vincze, Hajnalka Harbula, Attila Seprődi, Péter Máthé: Şantier în lucru pentru profit : redezvoltare urbană în Cluj : zona Ploieşti- Someşului-Anton Pann-Abator-Parcul Feroviarilor, Editura Fundației Desire, Cluj, 2019

https://www.academia.edu/40528520/%C8%98ANTIER_%C3%8EN_LUCRU_PENTRU_PROFIT._Redezvoltare_urban%C4%83_%C3%AEn_Cluj._Zona_Ploie%C8%99ti-Some%C8%99ului-Anton_Pann-Abator-Parcul_Feroviarilor

Cartea deschide o nouă colecție inițiată sub egida Editurii Fundației Desire din Cluj: Studii urbane critice.

“În această carte desenăm portretul teritoriului decupat spre analiză ca un mozaic țesut din diferite materiale colectate de noi în 2018: interviuri, fotografii, documente urbanistice și administrative, identificând și actorii principali ai acestei scene, precum și perspectivele lor diferite asupra aceluiași fenomen. Am marcat componentele spațiale ale teritoriului respectiv prin trei fabrici (Flacăra, Napochim, Abator) precum și prin Parcul Feroviarilor (discutând despre ele în capitolele separate ale cărții). […] Prin istoricizare (vezi capitolul Zona înainte de 1990) și contextualizare (în capitolele Contextul redezvoltării urbane prin dezvoltare imobiliară și Transformări ale zonei după 1990), am reașezat portretul zonei în corpul urban mai amplu: tot prin intermediul unor
interviuri, fotografii și documente am identificat mai multe din condițiile locale și globale care au făcut posibil ca această redezvoltare să se întâmple tocmai așa cum se întâmplă. Perspectiva noastră teoretică ne permite să tratăm acest caz ca ilustrare a
proceselor structurale de transformare a mediului construit într-una din cele mai profitabile arene ale acumulării de capital (fiind sub influența geografiei critice și teoriilor urbane critice). Șantierul de lucru în care vă introducem prin această carte este un șantier al capitalismului, așa cum se desfășoară el aici și acum pe ruinele socialismului real, atribuind Clujului și României un anumit loc pe scena capitalismului
global.” [Fragment din Capitolul I. Introducere. Orașul ca șantier în lucru pentru profit]

“Navigând prin șantierele online și offline ale dezvoltatorilor imobiliari, am observat că exclamația “Vândut/Sold 100%” de multe ori este vociferată chiar din faza de proiect a noilor construcții, indiferent de cât de mult depășesc prețurile acestora media pe oraș de 1500 euro/ metru pătrat. Pentru a înțelege de ce este posibil acest lucru aici și acum,
trebuie să depășim perspectiva unor simple tranzacții individuale de vânzare-cumpărare și să vedem fenomenul ca un punct temporal rezultat din succesiunea a trei mari procese interdependente. [….] (1.1) Privatizarea fondului locativ și a terenurilor
publice, precum și a fabricilor aflate în proprietatea statului; (1.2) Super-comodificarea locuințelor, terenurilor și în general a spațiilor urbane; 1.3) Financializarea locuirii și a (re)dezvoltării urbane. [….] Combinația secvențială a acestor fenomene face ca România – țară semiperiferică transformată în economie de piață emergentă pe ruinele socialismului real – să fi trecut într-un alt ritm și mod decât spațiile capitalismului avansat prin diversele faze ale capitalismului … și ale financializării locuirii (financializarea prin credite imobiliare, financializarea dezvoltării imobiliare, financializarea prin instrumente care securitizează creditele imobiliare, financializarea
orașului antreprenorial). […] În orice stadiu s-ar afla, investițiile din zona studiată se simt în siguranță pentru că cel puțin de când a fost rezonificată, aria extinsă a vechiului Abator trece prin scumpire permanentă, ea fiind “îmbunătățită” atât prin demolarea clădirilor de fabrici ruinate și de rezidențiale modeste, cât și prin reamenajarea parcului și malului apropiat al Someșului. Acest lucru ne amintește încă odată, că locuința nu funcționează la fel ca alte mărfuri, căci valoarea ei de schimb depinde în mare măsură de valoarea terenului pe care ea este construită. Investitorii imobiliari încearcă, desigur, să ascundă acest fapt și să ne convingă că prețul locuinței depinde pur și simplu de dinamica dintre cerere și ofertă. Cartea noastră a demonstrat contrariul, descriind o
serie de factori istorici și contextuali, dar și actori politici, economici și culturali de azi care rescriu fața și redefinesc valoarea de schimb a zonei analizate, extrăgând profit din asta.” [Fragment din Capitolul X. Sold 100% – Postfață despre financializarea
locuirii în orașul antreprenorial]

Punct de vedere asupra proiectului de HCL „Procedura de achiziție de pe piața liberă a unor imobile de locuințe cu destinația de locuințe sociale”, supus consultării publice de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca [Enikő Vincze și George Zamfir]

CUPRINS

Rezumat

I. Locuințele sociale și dreptul la locuire

II. Recunoașterea nevoii acute de locuințe sociale în Cluj-Napoca

III. Inițiative anterioare ale Primăriei Municipiului Cluj-Napoca în vederea creșterii stocului de locuințe sociale și nevoia ca informațiile cu privire la bunurile imobiliare publice să devină accesibile pentru toți

IV. Argumentul principal utilizat în Referat în favoarea achiziției de locuințe de pe piață și opinia noastră despre el

V. Propunerile noastre cu privire la creșterea fondului de locuințe sociale

VI. Aspecte la care documentele supuse consultării publice nu se referă, dar ele ar trebui clarificate și făcute publice ANEXĂ. De ce avem nevoie de locuințe sociale publice?

ANEXĂ. De ce avem nevoie de locuințe sociale publice ?

Rezumat

Locuirea este o nevoie primordială și un drept fundamental al omului. De aceea, asigurarea în fapt a accesului la locuință adecvată trebuie definită la intersecția prevederilor din legea locuinței, legislația socială, legea anti-discriminare, precum și din Constituția României și din Carta Socială Europeană.

Recunoașterea de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca a nevoii de creștere a fondului de locuințe sociale este absolut binevenită, atât din punctul de vedere al persoanelor marginalizate, cât și al celor mulți afectați de criza locuirii (discrepanța mare între venituri și costurile locuirii în acest oraș). Estimarea nevoii de locuințe sociale publice trebuie să se facă printr-o metodologie complexă, nu doar pe baza cererilor de locuințe sociale din ultimii ani. Creșterea fondului de locuințe sociale ar trebui abordată în cadrul unei Strategii locale pe locuire. Aceasta va trebui să răspundă la multiplele manifestări ale crizei locuirii (dezvoltare spațială inegală, lipsa de locuințe publice, dezvoltare imobiliară pentru profit, evacuări forțate, persoane fără adăpost, zone urbane marginale, chirii mari, etc). Și ar trebui să devină parte dintr-o dezvoltare urbană de care beneficiază toți locuitorii orașului, nu doar cei înstăriți, și nici un caz doar cei care fac profit de pe urma ei.

Atât timp cât contribuie la creșterea fondului de locuințe sociale publice, considerăm că achiziția de pe piață a unor imobile de locuințe cu destinația de locuințe sociale este o modalitate contextual acceptabilă. Însă nu aceasta ar trebuie să fie singurul și nici măcar cel mai important instrument al creșterii fondului de locuințe sociale; este nevoie de multe alte proceduri mai puțin costisitoare, și care nu intră în logica tranzacțiilor imobiliare, dintre care primăria a utilizat deja câteva în ultimul deceniu.

Locuințele sociale din clădiri colective de locuințe publice nu sunt cauză de stigmatizare dacă respectă standarde de calitate, sunt conectate la oraș, nu sunt în zone subdezvoltate din punct de vedere infrastructural, sunt construite în varii tipologii arhitecturale, și dacă sunt accesibile unor categorii sociale diverse îndreptățite pe baza venitului lor la locuință socială și/sau dacă persoanele cu venituri mici care le locuiesc beneficiază de protecție socială adecvată.Invocareascopului de a evita segregarea socială și stigmatizarea nu poate fi argument împotriva construirii de clădiri colective de locuințe sociale. Ele pot fi spații ale colectivelor de chiriași care pot deveni buni administratori ai imobilelor și colaborează cu primăria în administrarea lor, fiind totodată unități de auto-organizare ce apără drepturile chiriașilor.  Creșterea numărului de locuințe sociale trebuie să meargă mână în mână cu modificarea criteriilor de atribuire de locuințe sociale în municipiu. Din felul în care se pune problema locuințelor sociale în acest Referat, reiese că se caută soluții pentru creșterea numărului de locuințe sociale având în vedere situația categoriilor cele mai dezavantajate sau marginalizate social. Dacă într-adevăr se urmărește acest scop, atunci nu se poate ca această abordare să nu se continue și în stabilirea criteriilor de atribuire de locuințe sociale, ceea ce impune modificarea sistemului local de criterii actual. De asemenea, în completarea acestei măsuri, este nevoie urgentă și de măsuri de prevenire a evacuărilor de pe urma cărora nu li se oferă locuințe alternative adecvate celor evacuați.

Publicații ale Blocului pentru Locuire, martie-aprilie 2019

“Pata Cluj Roma Inclusion”

The author, Enikő Vincze was invited to make a presentation with this title at the 7th Dialogue of the Council of Europe with Roma and Traveller Civil Society, “Protecting family life by securing housing and preventing evictions” Strasbourg, 11-12 April 2019 – Working group 2: Housing and Cities in a time of change: are we focusing on People? The overall objective of the working group is to explore and develop concepts for analysing institutional and organisational change and dynamics in affordable housing provision. Government policies, management reforms and rapidly changing social and economic contexts have placed new expectations on social and public landlords. In addition, policies encouraging partnering with the private sector and/or direct private market provision of social/public housing have blurred the lines between public and private housing activities

Introduction

While discussing about the “Pata Cluj” project from Romania,[1] as a contribution to the organizers’ aim “to explore concepts for analysing institutional and organisational change and dynamics in affordable housing provision” I am proposing to make use of two concepts:

(1) externalization of the accountability of public authorities in what regards housing provision for low income people;

(2) rescaling the solution of territorial desegregation from the level of the city to the level of metropolitan area.

But before discussing about how “Pata Cluj” project contributed to the trend of externalization and rescaling housing provisions, I would like to critically address two interrelated issues:

  • On the one hand: the phenomena mentioned in the description of this working group, i.e. “government policies, management reforms and rapidly changing social and economic context” – I am going to talk briefly about them under the heading of changing housing politics under the conditions of post-socialist capitalism;
  • On the other hand: the formation of the deprived housing area from Cluj-Napoca, Romania, called Pata Rât, as a local manifestation of the general phenomenon of housing crises, which is exactly the area on which the “Pata Cluj” project focused on between October 2014 and April 2017. 

At the end of my presentation, I will read the “Statement on Pata Rât” of the movement Căși sociale ACUM!/ Social housing NOW! from Cluj-Napoca.

My presentation might bring three contributions/ recommendations to the discussions of this meeting of the CoE on housing, which are the following:

  • A need for mainstreaming the “housing policies for Roma”, since the major manifestations of housing crises that affect impoverished ethnic Roma are part of a larger systemic problem that needs to be solved by the means of changing housing politics altogether.
  • A need to address the responsibilities of the EU, and in particular of the EC on the domain of housing, and formulate demands in what regards the need to modify some major aspects of the compulsory economic policies (such as the competition rule, and the fiscal surveillance of the countries), so that member states could invest public money into public housing.

A need to address all the housing issues faced by impoverished ethnic Roma people as a whole, i.e. when looking for measures to legally recognize informal settlements, to provide measures for social protection, measures for legally forbidding forced evictions and also compulsory measures for providing public social housing as alternative housing solutions. The demand for security of tenure should be applied in the case of several types of tenure.


[1] The references made to the project are inspired by a study made by Foundation Desire as member of the consortium of the RELOCAL research project with the financial support of Horizon 2020: Bădiță C and Vincze E (2019) The Pata Cluj Project. Residential Desegregation of the Landfill Area of Cluj-Napoca, Romania. RELOCAL Case Study N° 25/33. Joensuu:
University of Eastern Finland.

Enikő Vincze: Nu piaţa, ci locuinţele publice sunt soluţie la criza locuirii

Interviu cu activista şi cercetătoara din Cluj Napoca despre ”festivalul” recent al mişcării pentru dreptul la oraş şi la locuinţă, despre tendinţele globale curente în politica locuirii, despre istoria mişcării din România, în BARICADA. PORTAL PENTRU CRITICĂ SOCIALĂ, 9 aprilie 2019

Solidaritate anti-rasistă prin lupta pentru locuire publică, 8 aprilie 2019

Azi, 8 Aprilie 2019, Căși sociale ACUM! urează multă putere romilor care își sărbătoresc ziua internațională. Ne exprimăm solidaritatea cu lupta lor pentru recunoaștere culturală, dreptate socială, capacitare economică și participare politică. Internaționalismul mișcării romilor continuă să ne inspire. Rasismul împotriva romilor continuă să ne revolte. Nedreptatea și inumanitatea sistemului care forțează oamenii să locuiască în nesiguranță și condiții inadecvate ce pun în pericol demnitatea și viața lor, ne face să vrem să participăm la lupta globală anticapitalistă.Am fost, suntem și vom continua să fim alături lângă cei și cele care trebuie să își revendice existența, căci existența lor este contestată cultural și/sau este pusă în pericol din punct de vedere social și material.Echipa mișcării noastre este una în care persoane de etnie romă, română și maghiară – respectând dreptul tuturor la autodefinire etno-culturală și lingvistică -, se regăsesc dincolo de granițele construite de politicile identitare naționaliste în jurul unei cauze socio-economice, cum este locuirea. Luptând pentru dreptul și accesul efectiv la locuire adecvată pentru toți, ne mobilizăm împotriva unei dezvoltări urbane puse în slujba celor bogați, care îi deposedează pe cei cu resurse reduse de drepturi și de resursele materiale necesare unui trai adecvat. Luptând pentru o politică justă de locuire, ne solidarizăm împotriva rasismului care împinge oamenii sărăciți prin exploatarea muncii lor la marginile poluate ale orașelor, unde nu doar demnitatea umană ci și viața le este pusă în pericol. Revendicăm locuințe publice ca soluție la criza locuirii. Pentru că locuințele publice sunt locuințe adecvate ce trebuie și pot fi oferite ca alternative persoanelor evacuate. Pentru că locuințele publice contribuie la capacitarea financiară a oamenilor prin faptul că ele nu împovărează locatarii cu costurile locuirii. Pentru că locuințele publice sunt imobile scoase din logica pieței și a goanei după profit. Pentru că ele sunt instrumente prin care locuința se transformă din marfă și obiect al investiției financiare în drept și în căminul care satisface nevoia socială de locuire. Lupta pentru o politică justă de locuire trebuie să fie și o luptă antirasistă, precum lupta antirasistă trebuie să fie și o luptă pentru o societate fără exploatare în care toată lumea se poate bucura de siguranța căminului său.

APEL CĂTRE PRESĂ: un nou caz de evacuare – încă un caz al încălcării legii și demnității umane în Cluj-Napoca, 2 aprilie 2019

În solidaritate cu persoanele de pe str. Vlad Țepeș, dar și cu alte persoane din Cluj aflate sub risc de evacuare sau deja evacuate fără să li se fi oferit o locuință alternativă adecvată, mișcarea Căși sociale ACUM! cheamă presa locală la reprezentarea cu respect, susținere și demnitate a acestor cauze. Marți, 2 aprilie 2019, ora 10.00: evacuare de pe str. Vlad Țepeș nr 7 efectuată cu executor judecătoresc în beneficiul Eparhiei Reformate din Ardeal. Vor fi scoși în stradă aproximativ 25 de persoane, dintre care 10 minori, 3 persoane cu handicap și o persoană operată pe inimă. Imobilul din care se va face evacuarea a fost retrocedat Bisericii Reformate din Someșeni printr-o hotărâre judecătorească în 2013. Unde este spiritul milei și ajutorului creștinesc?Nu a aflat Primăria Municipiului Cluj-Napoca despre acest caz de evacuare? Nu a știut primăria despre situația persoanelor marginalizate social cu domiciliul la această adresă? Nu își îndeplinește primăria obligațiile sociale față de cetățeni? Marți, 2 aprilie 2019, ora 14.00: la ședința Consiliului Local se vor repartiza 2 locuințe sociale printre cei aproape 400 de solicitanți care au depus cereri în 2018!Unde este legalitatea respectată de autoritățile administrației publice locale?Oamenii de pe strada Vlad Țepeș și-au depus dosare de locuință socială de peste 10 ani, dar au avut întotdeauna doar punctaje mici care nu le-a dat nicio șansă să li se repartizeze locuințe. Una dintre familiile ce vor fi evacuate a fost declarată neeligibilă! În alte orașe, locuitorii din retrocedate sunt trecuți pe liste speciale, nu sunt dați la o parte!Legea pentru prevenirea și combaterea marginalizării sociale (116/2002) prevede obligația consiliilor locale de a asigura locuință persoanelor marginalizate social, iar Legea asistenței sociale (292/2011) extinde sfera persoanelor față de care statul trebuie să asigure acest drept, încadrând asigurarea de locuință adecvată printre măsurile pentru combaterea sărăciei.Legea privind protecția și promovarea drepturilor copilului (272/2004) spune: în cazul în care părinții sau persoanele care au, potrivit legii, obligația de a întreține copilul nu pot asigura, din motive independente de voința lor, satisfacerea nevoilor minime de locuință, hrană, îmbrăcăminte și educație ale copilului, statul, prin autoritățile publice competente, este obligat să asigure acestora sprijin corespunzător, sub formă de prestații financiare, prestații în natură, precum și sub formă de servicii, în condițiile legii.Ca parte a setului de măsuri multidimensionale ce definesc incluziunea socială, Legea privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (448/2006) afirmă că persoanelor cu dizabilități trebuie să li se asigure dreptul la locuință adecvată, alături de alte drepturi. Chemăm jurnaliștii din Cluj să întrebe împreună cu noi de la Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, cum își îndeplinesc obligațiile sociale față de cetățeni definite în legislația națională? Cum respectă primăria și consiliul local tratele internaționale și europene cu privire la asigurarea dreptului la locuință și interzicerea evacuărilor forțate, adică a evacuărilor care nu oferă celor evacuați locuințe alternative adecvate? Cum justifică administrația publică nerespectarea prevederilor internaționale privind asigurarea drepturilor economice și sociale? Haideți cu noi marți la ora 10 la evacuare, și fiți alături de noi în aceași zi la ședința consiliului local unde se vor repartiza 2 locuințe sociale printre cei aproape 400 de solicitanți care și-au depus cereri în anul 2018. Clujul nu are nevoie doar de Aqua Park, parcări și transport în comun. Clujul are nevoie și de locuințe publice sociale. Nu toți clujenii își permit să cumpere locuințele foarte scumpe construite de dezvoltatorii imobiliari. Haideți cu toții la ședința publică să întrebăm ce face primăria și consiliul local pentru oameni? Pentru că ce face pentru profit – vedem clar!Promovați Ghidul pentru prevenirea evacuărilor forțate și responsabilizarea autorităților publice în vederea alocării unei locuințe adecvate persoanelor evacuate, realizat de Blocul pentru Locuirehttp://casisocialeacum.ro/archives/3567/ghid-pentru-prevenirea-evacuarilor/Promovați Manifestul european pentru locuire publică lansat în Cluj-Napoca în 29.03.2019 de către European Action Coalition for the Right to Housing and to…: http://casisocialeacum.ro/archives/3586/european-manifesto-for-public-housing/Căși sociale ACUM! Social housing NOW

https://casisocialeacum.ro/

Pentru a afla despre acțiunile și publicațiile după februarie 2019 ale Căși sociale ACUM!, mergi aici:
https://casisocialeacum.ro/ , și aici:
https://www.facebook.com/CasiSocialeACUM/

Martie 2019

Cărămida #7
https://casisocialeacum.ro/caramida-nr7/

Evenimentul de 8 martie: Ea luptă pentru tine –
https://casisocialeacum.ro/archives/3491/ea-lupta-pentru-tine-2/

Apel către candidatele și candidații la alegerile europarlamentare –
https://casisocialeacum.ro/archives/3348/apel-europarlamentare/

Traducerea în limba română a broșurii Coaliției Europene de Acțiune pentru Dreptul la Locuire și la Oraș –
https://casisocialeacum.ro/archives/3561/brosura-actiunii-europene/

Evenimentul din 29 martie: Manifestul European pentru Locuințe Publice –
https://casisocialeacum.ro/archives/3586/european-manifesto-for-public-housing/

European manifesto for public housing, 29 March 2019, Cluj

În 29 martie 2019, prin acțiunea “Solidaritate cu Berlin – Manifestul european pentru locuire publică” milităm pentru o politică justă și antirasistă de locuire, care răspunde la nevoia de locuire a oamenilor, și nu slujește interesele corporațiilor imobiliar-bancare ce folosesc locuirea ca sursă de profit. Acțiunea din Cluj a fost organizată de membri ai European Action Coalition For The Right To Housing And to The City, împreună cu Blocul pentru Locuire din România. Filmări de Pati Murg. Film realizat de Căși sociale ACUM!/ Social housing NOW!.

Through the action from 29 March 2089, “Solidarity with Berlin – European Manifesto for Public Housing” we militate for a just and anti-racist housing politics that responds to peoples’ needs, and does not serve the interests of real estate and financial corporations that use housing as a source of profit. The action was organized in Cluj-Napoca by the European Action Coalition For The Right To Housing And to The City, together with Blocul pentru Locuire/ Block for Housing from Romania. Camera: Pati Murg. Film made by Căși sociale ACUM!/ Social housing NOW.