Expoziția Unde au dispărut copiii de pe canapea?

Asociația Comunitară a Romilor de pe Coastei și Fundația Desire, laolaltă cu activiști de la Căși sociale ACUM!, în 17.12.2021 au comemorat pentru a 11-a oară evacuarea forțată a 350 de persoane rome de pe str. Coastei.

În acest an, în cadrul evenimentelor de comemorare am realizat și expoziția “Unde au dispărut copiii de pe canapea?” , în colaborare cu artiști și arhitecți din oraș. Textele planșelor se pot citi și aici: https://casisocialeacum.ro/archives/6626/unde-au-disparut-copiii-de-pe-canapea/

Expoziția se încadrează printre activitățile proiectului ACRC “Încălcarea dreptului de a locui într-un mediu sănătos și lupta romilor din Pata Rât pentru dreptate locativă”, ea fiind realizată din contribuția financiară la bugetul proiectului asigurată de partenerul de proiect, Fundația Desire. Proiectul este derulat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Evenimentul nu a fost anunțat în prealabil, și, datorită restricțiilor privind adunările publice, nu a urmărit mobilizarea unei participări fizice masive. Însă el a avut un foarte mare succes în presă și în social media. Alături de echipa care a realizat expoziția, au fost prezente și participante la Atelierul de educație pentru drepturile omului, derulate în cadrul proiectului Asociației Comunitare a Romilor din Coastei.


Atelierul de educație pentru drepturile omului

Începând cu 1 iulie 2021, Asociația Comunitară a Romilor din Coastei derulează proiectul „Încălcarea dreptului de a locui într-un mediu sănătos și lupta romilor din Pata Rât pentru dreptate locativă”, în parteneriat cu Fundaţia Desire. Proiectul este derulat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

În cadrul acestui proiect, Fundația Desire este parteneră fără buget, asigurând, însă, contribuția financiară proprie la bugetul întregului proiect conform cerințelor finanțatorului. Din partea Fundației Desire, sub formă de muncă voluntară (1) se asigură co-organizarea și derularea Atelierului de educație pentru drepturile omului, (2) se aduce contribuție la două expoziții realizate cu ocazia unor evenimente importante pentru comunitatea romă din Cluj, și (3) se acordă consultanță pentru activitatea de culegere de informații despre starea de sănătate a locuitorilor din Pata Rât. Aceste informații se vor utiliza în vederea realizării unor materiale de conștientizare cu privire la ce înseamnă violarea dreptului de a locui într-un mediu sănătos. Cele din urmă vor fi publicate într-o carte, și folosite în vederea transmiterii unei petiții către CNCD pe tema discriminării multiple a romilor datorită locuirii în mediul toxic din Pata Rât.

În ceea ce privește Atelierul de activism pentru drepturile omului (coordonat de Enikő Vincze din partea Fundației Desire), aceasta și-a propus crearea unei ocazii cu care tineri și tinere cu domiciliul în Pata Rât s-au întâlnit cu studenți din Cluj pentru a discuta despre drepturile omului și în mod particular despre drepturile locative, de a-și împărtăși experiențele de locuire în orașul Cluj și cum acestea reflectă încălcări ale acestor drepturi, precum și de a pregăti împreună o acțiune pentru comemorarea zilei de 17 decembrie 2010, zi declarată de mișcarea Căși sociale ACUM! drept Ziua împotriva evacuărilor de pretutindeni. La atelier s-au înscris 10 persoane cu domiciliul în Pata Rât și 10 studenți din Cluj.

Prima întâlnire din seria de trei din cadrul acestui atelier a avut loc pe 24.11.2021, online. Pentru a se cunoaște reciproc, la început participanții au formulat idei despre ce au ei în comun și ce i-ar putea lega într-o acțiune comună, au discutat despre ce anume sunt drepturile omului precum și istoria și principiile acestora, și au (re)văzut exemple în care drepturile omului sunt reglementate prin legislație la nivel mondial, la nivelul Uniunii Europene și în România. Prezentăm mai jos câteva din impresiile participantelor:   

  • “Primul atelier a fost o oportunitate de a pune în perspectivă și reflecta. A fost un moment în care am putut să mă uit înapoi la oportunitățile pe care le-am avut de-a lungul timpului, oportunități pe care nu le-am apreciat îndeajuns sau deloc, considerându-le firești și cuvenite, sau pe care le-am ignorat cu cinism. Am auzit povești legate de tratamentul pe care unii participanți la atelier l-au îndurat din partea celor din jur de-a lungul timpului și asta, din nou, m-a întristat.”
  • “Am învăț lucruri noi și am cunoscut și oameni noi și asta mă făcut să mă simt minunat mă bucur că fac parte din acest grup și cel mai mult mi-a plăcut când am văzut că avem lucruri în comun și cu cei din afara comunității în care stau.” 
  • “Eu am rămas profund impresionată de solidaritatea arătată de către tinerii studenți pentru tineri din Pata Rât și m-am bucurat să văd interesul lor față de aceste teme importante cum ar fi evacuările, diferențele sociale și încălcarea drepturilor omului în diverse forme. Cred că, deși suntem diferiți, ne asemănăm în multe aspecte, și cu toții ne dorim ca drepturile tuturor oamenilor indiferent de etnie să fie respectate, mai ales cum e acest drept de a locui decen într-un mediu sănătos.”
  • “La primul atelier am discutat informații despre drepturile omului și din punct de vedere istoric, și din punct de vedere legal. Am vorbit despre drepturi care ne-au fost încălcate unora dintre noi, despre faptul că legile nu sunt suficiente pentru a garanta drepturi elementare, ne-am pus de acord că trebuie să luptăm împreună pentru drepturi. Mi-a plăcut că am dedicat mult timp pentru a ne cunoaște între noi, pentru a ne descoperi împreună ca grup și pentru a ne stabili niște scopuri comune.”
  • “M-am simțit bine în prezența mai multe persoane, cu toate că am avut emoții. Mă bucur să fac parte din acest grup, sunt bucuroasă că o să învăț lucruri noi.”

La a doua întâlnire a atelierului, cea care s-a realizat fizic pe 09.12.2021, într-o primă parte am discutat despre dreptul la locuire și cum este el reglementat la nivel internațional și local, iar în cea de a doua parte despre exemplul din Cluj-Napoca al mișcării pentru dreptate locativă. Avem câteva impresii formulate din partea participantelor și de pe urma acestui atelier:

  • “A fost o zi interesantă. Am discutat despre legislația internațională și națională privind locuirea, despre care nu știam prea multe. Mi s-a confirmat că există o lege cu privire la dreptul la locuință al persoanelor  cu dizabilități. Am urmărit videoclipuri care arată acțiuni stradale ale Căși sociale ACUM! din anii trecuți, și asta a creat o atmosferă bună, militantă. A fost o experiență bună.”
  • “La a doua întâlnire am vorbit despre legile pe care le încalcă statul român în cazul evacuărilor forțate, dar şi despre modalitățile prin care autorităţile se eschivează şi aruncă vina dintr-o parte în alta. Apoi am urmărit filmări de la acțiuni din 17 decembrie din alți ani. Asta ne-a insuflat pasiune.”
  • “A fost frumos să ne vedem fizic, ne-a fost mai uşor să ne cunoaştem așa, am povestit mai mult între noi. Am învățat despre legi despre care nu știam. Acum știu la ce să mă refer când vreau să îmi apăr drepturile pe care le am ca om și persoană.”
  • “Îmi face plăcere să fiu la aceste întâlniri, discutăm lucrurile în așa fel încât să le înțeleagă toată lumea, este foarte interesant să întâlnim oameni diverși. Am acumulat multe cunoștințe.”  
  • “Ce am înțeles de la întâlnire, m-a făcut să conștientizez câteva detalii despre ce se întâmplă în Cluj. Am auzit despre marea evacuare din 2010 la un an după ce am ajuns aici ca studentă, dar nu știam despre de unde s-a făcut evacuarea, și nu știam nici despre acțiunile care au avut loc în Cluj. Discuțiile m-au făcut să contemplez, și mă ajută să nu mai fiu ignorantă. Am rămas impresionată de poveștile Lindei și Ritei.”

La a treia întâlnire din 13.12.2021, desfasurata online, am discutat despre violarea dreptului la locuire, importanța garantării în mod efectiv al acestui drept din punctul de vedere al asigurării altor drepturi ale omului. Doi invitați speciali din București ne-au onorat cu participarea lor la această întâlnire: Georgiana Lipcan de la organizația ERomnja și Eugen Ghiță de la organizația RomaJust. Mai jos, câteva idei din partea acestora și din partea organizatoarei atelierului.

  • “Mesajul meu către participante ar fi acela de a le îndemna să chestioneze și să acționeze asupra lucrurilor care se întâmplă în jurul lor. Este important să chestionăm sexismul, și să înțelegem lupta feministă, să chestionăm rasismul și să înțelegem lupta anti-rasistă, să chestionăm clasismul și să înțelegem lupta anti-clasistă, dar cred că este necesar să chestionăm toate acestea și să vedem legăturile dintre ele pentru a înțelege de ce acele persoane cu multiple identități sau identități intersecționale sunt mereu împinse de cele mai multe ori în afara orașelor, la marginea societăților într-un cerc vicios din care este foarte greu să ieși fără sprijin. Totodată cred că este important ca solidaritatea să fie principiul după care să ne ghidăm în luptele noastre.” (Georgiana Lipcan, ERomnja).
  • “Activismul juridic în favoarea categoriilor dezavantajate nu este o poveste de succes continuu. Chiar și în cazurile în care am avut victorii în procesele în instanță împotriva primăriilor care evacuează și stabilesc criterii discriminatorii de atribuire a locuințelor sociale (de ex. În Eforie, sau în Focșani), la un moment judecătorii s-au întors împotriva noastră, nemaivorbind despre faptul că aceste procese se derulează timp de mai mulți ani, sau despre cum primăriile, după ce pierd un caz în instanță, introduc de exemplu noi criterii discriminatorii ca să excludă romii evacuați de la accesul la locuițe sociale. Totuși, este important ca aceste cazuri să fie câștigate chiar dacă durează 10 ani, pentru că pot să funcționeze mai departe ca referințe pentru alte cazuri din alte localități. Pentru activiști, aceste procese și victoriile parțiale sunt importante și pentru că pot fi încurajatoare, ele pot însemna o recunoaștere a luptei lor, atât din partea comunităților cât și din partea instituțiilor de la nivel local, național, sau internațional. Activiștii pentru dreptate locativă sunt actori foarte importanți și pentru că ei pot să documenteze cazurile din punct de vedere social, și să vină astfel în sprijinul muncii avocaților/ juriștilor. Dar până la urmă este important, ca oamenii pentru care ducem aceste lupte juridice, să aibă acces la justiție socială.” (Eugen Ghiță, RomaJust)
  • “La primele două întâlniri ale Atelierului de activism pentru drepturile omului am discutat despre relația între drepturi și legi, am arătat cum legile existente bune pot fi folosite în lupta pentru asigurarea accesului efectiv la drepturi, în timp ce această luptă trebuie dusă și pentru schimbarea legilor în așa fel încât ele să reprezinte interesele oamenilor dezavantajați de modul în care funcționează economia capitalistă. De asemenea, am vorbit despre o serie de legi care reglementează drepturile omului în general, și dreptul la locuință adecvată în particular la nivel internațional, european și național. Dar am povestit și despre activismul din Cluj pentru dreptate locativă din ultimii 11 ani, bazat pe cercetare militantă și pe un ethos antirasist și feminist dedicat unor valori precum egalitatea și solidaritatea, pentru a transmite tinerilor de diferite etnii și statut social pasiunea pentru astfel de lupte. Cea de a treia întâlnire a atelierului am dedicat-o discuțiilor mai detailate despre ce înseamnă relația între lupta pentru drepturi politice, pentru recunoaștere culturală, pentru drepturi social-economice, dar și drepturi reproductive. Invitatele noastre speciale de la organizațiile rome ERomnja și RomaJust, cu care avem o colaborare îndelungată și în cadrul Blocului Pentru Locuire din România, ne-au oferit șansa să vorbim despre această temă din perspectiva comunităților și persoanelor rome deposedate de toate aceste drepturi.” (Enikő Vincze, Fundația Desire, Căși sociale ACUM!)  



Probleme de sănătate în Pata Rât: oboseala și lipsa de aer

În iulie 2021, #ENHOJUST a realizat o anchetă medicală în trei comunități din Pata Rât pe un eșantion de 283 persoane de peste 18 ani. În postările noastre anterioare am prezentat mai multe probleme de sănătate generate de locuirea în mediu toxic. Le puteți revedea aici: https://www.desire-ro.eu/?cat=153#dreptlalocuireadecvată

Printre întrebările privind starea de sănătate, în chestionar am inclus și întrebări legate de sentimentul de lipsă sau sete de aer, sau de oboseala inexplicabilă, sau la modurile în care li se manifestă oboseala.

La mai puțini din jumătate dintre respondenți, oboseala sau lipsa de aer apare doar după un efort intens (49.3%).

În cazul celorlalți, oboseala sau lipsa de aer apare: după câteva minute de mers pe drum drept (14.5%), după ce urcă o pantă ușoară sau dacă se grăbesc (17%), chiar dacă merg mai încet decât ceilalți oameni sau se opresc din mers foarte des (18.4%), chiar și când se îmbracă sau doar ies din casă (0.8%).

Și mai mult: 35.7% din persoanele intervievate au acuzat lipsa de aer în anul dinaintea interviului. Iar 55.7% au menționat că au simțit oboseală inexplicabilă la efort. În momentul aplicării scalei de dispnee (respirație îngreunată) respondenților, o treime au acuzat un grad semnificativ clinic, arătând existenta problemelor de sănătate a respirației.

Aceste valori sunt semnificativ mai mari decât datele raportate în studiile epidemiologice relevante (studiul BOLD), în care senzația de lipsă de aer apare la aproximativ 27% din persoanele intervievate. [1] Alte studii arată, că prezența lipsei de aer este un factor predictiv pentru mortalitatea cauzată de boli serioase ale plămânii sau inimii. [2]

[1] R. Grønseth, W. M. Vollmer, Jon A. Hardie et al. Predictors of dyspnoea prevalence: results from the BOLD study. European Respiratory Journal 2014 43: 1610-1620; DOI: 10.1183/09031936.00036813[2] Frostad A, Soyseth V, Andersen A, et al. Respiratory symptoms as predictors of all-cause mortality in an urban community: a 30-year follow-up. J Intern Med 2006; 259: 520–529.

Atenționare de poluare în Pata Rât

Măsurători recente ale noastre la casele modulare, de exemplu datele din 19.11.2021 arată o depășire a valorii medii în acea zi cu 1719% a nivelului admisibil al PM10 și cu 566% al nivelului PM2.5 în aer.

În dimineața zilei respective (pe la ora nouă), PM10 a ajuns la aproape 1000 µg / m3 (ceea ce este o concentrație enormă față de concentrația medie anuală de PM10 permisă de OMS, adică 15 µg / m3); iar PM2.5 a cunoscut o valoare de aproape 200 µg / m3 (foarte mare față de concentrațiile medii anuale de PM2.5 ce nu ar trebui să depășească 5 µg / m3).

Probleme de sănătate în Pata Rât

Poluarea se asociază cu multe simptome, nu neapărat specifice unei boli anume, precum tusea, amețelile și durerile de cap. De asemenea, expunerea prelungită la aer poluat poate duce la apariția bolilor pulmonare cronice precum astmul, bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) sau apariția alergiilor respiratorii, precum arată aceste resurse: http://www.sparetheair.com/health.cfm, https://www.aafp.org/afp/2001/0315/p1221.html, https://uk-air.defra.gov.uk/air-pollution/effects?view=short-term, https://www.cdc.gov/nchs/fastats/allergies.htm ).

Poluarea se asociază cu multe simptome, nu neapărat specifice unei boli anume, precum tusea, amețelile și durerile de cap. De asemenea, expunerea prelungită la aer poluat poate duce la apariția bolilor pulmonare cronice precum astmul, bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) sau apariția alergiilor respiratorii, precum arată aceste resurse: http://www.sparetheair.com/health.cfm, https://www.aafp.org/afp/2001/0315/p1221.html, https://uk-air.defra.gov.uk/air-pollution/effects?view=short-term, https://www.cdc.gov/nchs/fastats/allergies.htm ).

Toate persoanele intervievate în ancheta medicală ENHOJUST au prezentat simptome care pot fi asociate expunerii îndelungate la aer poluat. De la rinita cronică și conjunctivită și alte manifestări alergice, în 23% din cazuri.  Alți 37% dintre respondenți au afirmat ca au simptome cronice ale unor boli pulmonare – de la infecții acute ale căilor aeriene superioare foarte frecvente (20% din răspunsuri) și până la simptome ale unor boli respiratorii cronice precum astmul sau BPOC (17% din respondenți). 39% dintre respondenți au acuzat simptome nespecifice, asociate cu expunerea la aer poluat, precum amețeli sau cefalee.

Toate aceste procente sunt semnificativ mai mari în cazul respondenților decât cele din studiile efectuate pe populatia generală. Urmează să le comparăm cu grupuri control din zone cu alt specific al poluării.

Despre sănătatea copiilor din Pata Rât

În iulie 2021, #ENHOJUST a realizat o anchetă medicală în trei comunități din Pata Rât pe un eșantion de 283 persoane, toate peste 18 ani.

Ancheta gospodăriilor realizată în 2012 de către UNDP și UBB a identificat un număr de persoane de peste 18 ani după cum urmează: 216 pe Cantonului (din totalul de 398), 98 la casele modulare (din totalul de 189) și 169 în Dallas (din totalul de 320), deci un total de 483 de persoane peste 18 ani. În 2012, adăugându-se și cele 248 de persoane care locuiau chiar în proximitatea rampei, în Pata Rât în total s-au identificat 1449 de persoane (dintre care 590 de persoane peste 18 ani).

Aceste comunități au istorii diferite ale locuirii în Pata Rât și sunt la distanțe diferite de rampele de deșeuri. Cine dorește, poate să (re)citească despre aceste istorii în volumul Pata, din 2016, accesibil în variantă digitală aici: https://www.desire-ro.eu/?p=3637

Pe întregul eșantion ENHOJUST, 48% dintre respondenți au declarat că locuiesc în zonă de peste 20 de ani (Dallas există din anii 1970, iar Cantonului de la finalul anilor 1990), în timp ce durata locuirii acolo a peste 45% dintre respondenți este între 10-20 ani (aici se includ și locuitorii din casele modulare). În momentul anchetei noastre, precum am arătat în postarea noastră despre speranța de viață (puteți vedea și aici: https://www.desire-ro.eu/?p=3977), în cele trei comunități erau în total doar 15 persoane peste 65 de ani.

Pe eșantionul de 283 de respondenți de peste 18 ani, la întrebarea dacă cel puțin unul din copiii lor au fost la medic în ultimul an pentru o problemă de sănătate, 83% au răspuns afirmativ.

Speranța de viață

După postările noastre anterioare cu date rezultate din măsurătorile poluării aerului cu pulberii PM2.5 și PM10, precum și cu Hidrogen sulfurat la casele modulare din Pata Rât, dorim să reflectăm acum asupra efectelor locuirii în mediu toxic asupra sănătății oamenilor.

În iulie 2021, #ENHOJUST a realizat o anchetă medicală în trei comunități din Pata Rât pe un eșantion de 283 persoane de peste 18 ani. În eșantion am inclus toate persoanele de peste 65 de ani pe care le-am găsit în acel moment în aceste comunități: de pe Cantonului 5 persoane, de la modulare 4 persoane, din Dallas 6 persoane.

Reamintim, că o anchetă mai veche, realizată în 2012 de către UNDP și UBB a identificat următorul număr de persoane peste 65 de ani din cele trei comunități: pe str. Cantonului 8, la modulare 3, iar în Dallas 2.

Dacă ne uităm la datele privind populația din Cluj-Napoca, putem nota: conform INS, în 2021 în Cluj-Napoca din totalul de 327927 locuitori, 273698 de persoane erau peste 18 ani. Raportat la această sumă, 59081 de persoane, adică 21% au fost de peste 65 de ani.

Comparativ, în Pata Rât, din totalul persoanelor de peste 18 ani din eșantionul ENHOJUST (283) care locuiesc pe Cantonului, la modulare și în Dallas, doar un număr de 15 persoane au fost peste 65 de ani, adică un procent de 5.3 %.

📢

Oamenii din Pata Rât locuiesc în condiții inadecvate în proximitatea rampelor de deșeuri, și majoritatea dintre ei (de pe Cantonului și de la modulare lucrând în salubritate, iar din Dallas chiar pe rampe) au locuri de muncă care le uzează sănătatea. Numărul foarte redus al persoanelor de peste 65 de ani din cele 3 comunități (un număr de doar 15 persoane identificate în 2021) ne face să susținem, că speranța de viață în aceste comunități este mult mai redusă decât media pe România, care în 2019 era de 78 de ani (la rândul său cu vreo 6 ani mai redusă decât media în statele membre ale UE).

Valorile hidrogenului sulfurat

Am studiat legislația din România. Standardele naționale de stat în vigoare din 1987 (shorturl.at/muLRV) spun : în cazul unei expuneri îndelungate,

concentrația medie maximă admisă la 24 de ore a substanței Hidrogen sulfurat (H2S) în aer este de 0.008 mg/ m3 ~ 0.006 ppm.

Hidrogenul sulfurat este un gaz incolor, inflamabil, cu un miros caracteristic de ouă stricate. Acest acid se regăsește în natură în regiunile de gaze naturale sau petrol. De asemenea, el se crează prin putrefacția substanțelor organice, de exemplu a gunoaielor de pe rampele de deșeuri, dar și în stațiile de epurare a apei.Măsurătorile noastre de la casele modulare din Pata Rât Cluj-Napoca arată concentrația H2S în unitatea de măsură numită “ppm”, adică “părți per million”. Degajarea gazului H2S este direct proporțională cu temperatura aerului, care favorizează putrefacția și fermentarea gunoiului.

Astfel constatăm cele reflectate în infografic: adică valori de H2S în Pata Rât ce depășesc cu foarte mult limita legală și pun în pericol siguranța oamenilor care locuiesc în zonă.

Poluarea și Covid-19

S-a observat o corelație pozitivă între răspândirea virusului Sars-Cov-2 și poluarea aerului. Particulele atmosferice (PM) crează un mediu potrivit pentru transportarea virusului la distanțe mai mari decât cele ale contactului apropiat. Mai mult, PM induce inflamație în celulele pulmonare și expunerea la PM ar putea crește susceptibilitatea și severitatea simptomelor pacientului COVID-19. – articol din International Journal for Public Health, iunie 2020.#A positive correlation has been observed between the spread of the virus and air pollution, one of the greatest challenges of our millennium. COVID-19 could have an air transmission and atmospheric particulate matter (PM) could create a suitable environment for transporting the virus at greater distances than those considered for close contact. Moreover, PM induces inflammation in lung cells, and exposure to PM could increase the susceptibility and severity of the COVID-19 patient symptoms. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7345938/

Despre poluarea cu particule în suspensie

Din iulie 2020 măsurăm poluarea aerului cu PM2.5 și PM10 la casele modulare din Pata Rât cu aparatura Strop De Aer . Rezultatele măsurătorilor noastre se pot urmări aici. https://cluj-napoca.aqi.eco/ro/cluj-napoca-4/annual_stats

Știați că?!“Praful fin şi particulele în suspensie PM10 şi PM2.5 agravează bolile aparatului respirator, cum sunt astmul sau bronşita, formând depuneri la nivelul părţii superioare a aparatului respirator (cavitatea nazală, faringele şi laringele), respectiv în trahee şi bronhii, provocând diverse tipuri de iritaţii ce includ inflamaţii şi uscarea nasului, gâtului, precum şi tuse, tuse şuierătoare, dispnee şi scăderea funcţiei pulmonare. Gravitatea afecțiunilor este cu atât mai mare cu cât particulele conțin și substanțe acide (cum sunt dioxidul de sulf, oxidul de azot, etc.) sau substanțe chimice, toxice, respectiv cancerigene. Inflamațiile se pot extinde astfel și în zona inferioară a plămânilor, având efecte directe asupra circulației sangvine și asupra capacității sângelui de a se coagula.” (http://www.systemlife.ro/un_risc_pentru_sanatate.php)

În plus, în Pata Rât, precum arată măsurătorile noastre cu senzorul URADMonitor privind poluarea aerului cu Hidrogen Sulfurat, marea concentrație a PM10 și PM2.5 se amestecă cu H2S, formând un amestex toxic foarte periculos de particule cu praf și substanțe chimice.

⛔

Stop #rasismuldemediu