Căși sociale ACUM! – de la campanie la mișcare (2016-2017)

Între martie 2016 – februarie 2017, campania Căși sociale ACUM! şi-a propus să aducă subiectul drepturilor locative pe agenda publică, în particular al accesului la locuinţe din fondul public al persoanelor marginalizate social. Prin campanie, am urmărit să construim “locuirea socială” ca subiect politic și ca problemă de interes public. Am pornit de la deprivările și nedreptățile locative care afectează persoanele și familiile cu domiciliul pe strada Cantonului FN. Locuirea pe această stradă a fost cel mai neglijat capitol al zonei marginalizate Pata Rât, chiar dacă și ea s-a constituit de pe urma mai multor evacuări forțate din oraș sau dacă și ea reflectă consecințele unei politici de urbanizare ce ține în condiții de subdezvoltare și de informalitate anumite teritorii ale orașului, unde își găsesc adăpost persoane marginalizate social a căror muncă este exploatată în economia informală sau formală a urbei. Plecând de la conștientizarea istoriei și situației locative de pe strada Cantonului FN, campania Căși sociale ACUM! a plasat acest caz particular în peisajul mai larg al orașului, interogat din perspectiva nedreptăților urbane locative, a inegalităților de clasă și a politicilor care contribuie la producerea acestora.

Căși sociale ACUM-activitati 2016-2017

De la mijlocul anului 2017, Căși sociale ACUM! și-a propus să devină o mișcare locală, parte din mișcarea mai largă din România pentru locuințe publice și pentru justiție locativă, în particular din platforma informală “Blocul pentru Locuire” formată în iulie 2017. Pe baza proiectului Justice for Roma through the legal enforcement of housing rights (Cantonului street, Cluj-Napoca), sprijinit de Human Rights Initiative între martie 2016 – februarie 2017, precum și a unui alt proiect al Fundației Desire, Consult us. Roma are not garbage finanțat de Roma Initiative Office între septembrie – decembrie 2016, ne propunem să întărim și să lărgim intervențiile care promovează perspectiva justiției sociale și a drepturilor în abordarea locuirii. Reafirmăm, că locuirea nu este doar un drept fundamental, ci și o nevoie primordială violată de multe ori nu doar prin faptul că persoane cu venituri reduse, printre ele persoane de etnie romă nu au acces la locuință adecvată și la siguranță locativă, ci și datorită faptului că sunt nevoite să să locuiască în medii poluate care le pun în primejdie sănătatea și viața. Continuăm să dovedim, că dreptatea socio-economică ce include și dreptatea locativă, precum și capacitarea oamenilor deposedați pot fi susținute prin impunerea pe cale legală a drepturilor socio-economice, și în mod particular a drepturilor locative. Continuăm să mobilizăm activismul politic pentru aceste drepturi. Continuăm să capacităm cele mai marginalizate categorii ale clasei lucrătoare pauperizate, pentru ca ele să devină un actor politic în lupta pentru o politică justă și anti-rasistă de locuințe publice ca instrument pentru asigurarea apartenenței lor la oraș și al unei schimbări sociale bazate pe valorile egalității și solidarității.

Prezentăm activitățile noastre din anul 2016 și 2017 în acest document:

Căși sociale ACUM-activitati 2016-2017

Acțiunile Căși sociale ACUM! sunt sprijinite de Human Rights Initiative/ Open Society Foundations

ROMA IN THE HOUSE! Call to Action for Anti-Racist Housing Justice 7th and 8th of April 2017

 

Locuințe nu umilințe! – acțiune de Ziua Internațională a Romilor

În contextul zilei de 8 Aprilie, Ziua Internațională a Romilor, Fundația Desire/Căși Sociale ACUM!, împreună cu Asociația E-Romnja (Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome) și Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, ne organizăm pentru a atrage atenția asupra injustiției și rasismului instituțional care afectează situația locativă a mii de familii rome plasându-le în comunități segregate fără acte de proprietate sau în locuinte improprii, izolate, în ghetouri urbane stigmatizate sau în stradă ca urmare a evacuărilor forțate.


CE FACEM?

DE CE?

Nedreptatea locativă este o realitate cotidiană în România. Evacuări, gentrificare, dislocări, chirii uriașe, supraglomerare, nesiguranță, condiții sărace de locuire sau lipsa actelor de proprietate au ajuns să facă parte din viața noastră. În centrul acestor nedreptăți este rasismul structural al statului, al societății și pieței imobiliare. Prea des, cei ce sunt afectați de această injustiție sunt persoanele de etnie romă. Însă tot ele sunt și cele ce adesea se organizează și rezistă împotriva nedreptăților locative, revendicând locuințe publice adecvate pentru toți cetățenii.

CE SOLICITĂM?

  1. Modificarea Legii locuinței și adoptarea Strategiei Naționale de Locuire.
  2. Primăriile să modifice criteriile de atribuire de locuințe sociale.
  3. Guvernul și Primăriile să aloce buget public adecvat pentru un program amplu de locuințe publice.
  4. Corelarea legislației locuirii cu cea socială și a non-discriminării, cu legislația administrației publice, dar și cea a construcțiilor și urbanismului.

Noi atragem atenția asupra nevoii de a aborda şi rezolva problemele de locuire cu care se confruntă persoanele de etnie romă aparținând clasei lucrătoare aflate în sărăcie sau chiar sub pragul de subzistență. În această categorie se află romii salariați care au venituri sub pragul de sărăcie, dar și cei care muncesc în economia informală ori cei care lucrează pentru venitul minim garantat, precum și persoanele care prestează munci în gospodărie fără a fi plătite, sau orice alte forme de munci prin care își asigură traiul de pe o zi pe alta.  Fără a neglija dificultățile locative cu care se confruntă mulți alți cetățeni ai României, atragem atenția asupra celor care, datorită poziției lor în domeniul muncii, nu au venituri prin care își pot îmbunătăți condițiile de locuire sau prin care și-ar putea asigura locuințe adecvate de pe piața privată. Problemele de locuire asupra cărora atragem atenția includ:

  • Locuirea în sărăcie caracterizată de proasta calitate a locuinței și de supra-aglomerare.
  • Locuirea informală și nesigură care se manifestată în lipsa de acte de proprietate asupra terenului și/sau clădirii, sau în lipsa de acte legale de închiriere a spațiului locativ.
  • Expunerea accentuată la riscul de evacuare forțată (evacuare dintr-un anumit spațiu de locuire fără acces la o locuință alternativă adecvată; evacuare care transformă oamenii evacuaţi în persoane fără adăpost).
  • Accesul scăzut la locuințe sociale din fondul locativ public din cauza stocului redus de locuințe publice și criteriilor de atribuire de locuințe sociale care nu facilitează accesul persoanelor marginalizate la aceste locuințe.
  • Locuirea în proximitatea unui mediu toxic (stație de epurare a apei, rampă de deșeuri, etc.).
  • Locuirea într-o zonă ghetoizată caracterizată de prezența simultană a separării spațiale de restul localității și lipsa accesului la transport public; a subdezvoltării infrastructurii locative și lipsa accesului la servicii publice; marea majoritate a populației care locuiește în zonă este de etnie romă și se confruntă cu sărăcia măsurabilă în venituri, dar și cu excluziunea socială în privința accesului la participare în procesele decizionale locale.

 

La dezbaterea publică pe bugetul local 2017, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, 13.03.2017.

 

Integral aici: Dezbatere publică 13 martie 2017 buget Cluj-Napoca

George Zamfir: ” […] E nevoie acută de o administrație locală puternică și determinată, care să țină derapajele sub control prin introducerea unor plafoane de chirie și prin construcția masivă de locuințe sociale din fondul locativ public;  cât și prin conversia imobilelor din domeniul public în locuințe. Astea sunt tipuri de soluții pe care, de-a lungul timpului, Fundația Desire le-a mai propus. Cred că plaja de soluții pentru mărirea stocului de locuințe publice este destul de largă. Ca să ajung la întrebările mele concrete legate de buget: Care este nevoia de locuire în Cluj în momentul de față? Cum se evaluează aceste nevoi? Și cum apar aceste nevoi în investițiile din 2017? Și mai ales, probabil că înțelegeți unde bat, la acele investiții de pe Sighișoarei și de pe Ghimeșului, care este situația lor și cum plănuiți să le duceți mai departe?

Foto: Luminița Silea, Actual de Cluj

Emil Boc: ” […] Clujul, fiind un magnet economic, atrage și populație care are resurse limitate. Și atunci se crează în marile metropole asemenea probleme, dar și preocuparea noastră, a comunității, de a găsi soluții. Și nu ne-am dat înapoi să venim cu soluții care rezolvă probleme. Am creat un cartier întreg de locuințe în Oser din resurse locale. Acum, pentru anii următori, și pentru anul acesta, avem locuințele de pe Sighișoarei și de pe Ghimeșului. Sighișoarei – sunt în stare avansată; la Ghimeșului am obținut ultimele avize pentru a începe licitația. Apoi, […] acea suprafață de teren, acolo, 75 de hectare (în Borhanci), va fi împărțită în două componente: una pentru concesiuni de parcele în vederea construcției în regim privat, alta pentru locuințe pe care să le construiască primăria. […] Pe lângă asta avem în vedere reluarea proiectului pe care, în parteneriat cu Armata, l-am avut în vedere până în 2013. MAPN și-a arătat disponibilitatea, la solicitarea noastră, de a relua proiectul, cel de pe Gârbău, de pe Valea Gârbăului, unde există acel poligon, unde Ministerul Apărării Naționale, la solicitarea pe care am făcut-o, și-a arătat disponibilitatea de a relua discuțiile pentru un proiect care să vizeze construcția de locuințe cu o componentă militară, specifică, dar nu atât de numeroasă, pentru că deja se construiește acel cartier în Gheorgheni, și cu o componentă socială și civică, pentru restul.”

***

CONTEXT

În 13.03.2017 în Sala de Sticlă a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca s-a derulat dezbaterea publică asupra bugetului local pe anul 2017.

Fundația Desire urmărește cu interes alocările bugetare, în particular pentru capitolul de locuințe sociale din fondul locativ de stat sau public. Prin campania Căși sociale ACUM!/ Social housing NOW!  am elaborat Inițiativa cetățenească pentru o politică justă de locuire socială (depusă în atenția administrației publice locale în 28.11.2016 cu aproape 900 de semnături),  în care am prezentat o serie de propuneri de măsuri nu doar cu privire la Modificarea criteriilor de atribuire de locuințe sociale, ci și la capitolul Creșterea stocului de locuințe sociale, cum ar fi: 

  •  trecerea unor imobile din domeniul public al statului și în administrarea unor ministere sau companii de stat sau din proprietatea publică a Județului Cluj în administrarea Consiliului Județean, în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca în administrarea Consiliului Local pentru edificarea unor locuințe sociale;
  • transformarea funcțiunii unor terenuri agricole sau industriale în terenuri cu destinația locuințe sociale;
  • contracte de asociere cu investitori privați (procent din locuințele construite de investitori se predă în fondul locativ public);
  • preluare, casare și demolare clădiri cu altă destinație și eliberarea terenului în vederea construirii unor locuințe sociale;
  • expropriere în interes public, locuințele sociale fiind definite ca interes public;
  • scoaterea din circuitul spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință a unor imobile și introducerea acestora în circuitul locativ public;
  • aplicarea procedurilor prevăzute în Legea privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale cu privire la asigurarea de locuință pentru persoanele marginalizate în relația dintre Primărie, Consiliu Județean și bugetul de stat.