Racism at home

Chapter IV of the film series about the fight for housing justice in Cluj. Event organized in Cluj-Napoca, Romania, by the Social housing NOW! movement, on the 21st of March, International Day Against Racism. Racism at home functions against Roma and against the impoverished, by different means that inferiorize and stigmatize their labor and themselves as persons. Racism at home justifies inequalities and exploitation. We fight for a just and anti-racist politics of housing.

 

Cluj anti Cluj – Fotbal de 1 mai

CE FACEM?

Mișcarea Căși sociale ACUM! vă invită să jucăm fotbal, să facem picnic și să lansăm numărul patru al Ziarului Dreptății Locative – Cărămida cu tema muncă și locuire, și să observăm împreună cum se dezvoltă orașul Cluj în jurul nostru prin investițiile imobiliare care pun clujenii împotriva clujenilor sub egida regenerării urbane. Cine sunt câștigătorii acestui meci gentrificator, adică cine sunt cei care pot să rămână în acest oraș în noile locuințe și în noile birouri scumpe? Cine vor pierde meciul apartenenței la oraș, adică cine sunt cei alungați spre periferii sau chiar în afara orașului? Și mai important, cine sunt sponsorii meciului, cei care pun clujenii unul împotriva celuilalt, adică dezvoltatorii imobiliari care se îmbogățesc de pe urma lui?

CÂND și UNDE?

1 mai 2018, ora 15.00, în Parcul Feroviarilor. Comentatorii meciului sunt Lorand Maxim și Paul Socol.

DE CE?

1 mai este Ziua Internațională a Muncii. Oricât de limitată ar fi azi posibilitatea de auto-organizare a lucrătorilor față de angajatori, nu trebuie să renunțăm la a contesta aceste limitări, și  a revendica nu doar venituri și condiții de muncă adecvate, ci și locuințe decente și accesibile din punctul de vedere al costurilor. Pentru mulți lucrători cu venituri modeste, care azi trăiesc în locuințe inadecvate și nesigure, neavând proprietăți imobiliare de nici un fel, cele din urmă înseamnă locuințe publice și forme de locuire care le asigură drepturile lor de chiriași față de statul-proprietar. Politica de locuire poate fi schimbată doar prin punerea de presiune asupra guvernanților de către cei care suferă cel mai mult de consecințele negative ale politicii din acest domeniu din ultimii treizeci de ani, pusă în slujba intereselor private ale marelui capital. Această luptă trebuie dusă atât la nivel local și național, cât și la nivel transnațional. Și din acest motiv este bine să ne inspirăm din internaționalismul zilei de 1 Mai, simbol al luptei pentru drepturi social-economice și politico-civice a clasei lucrătoare de pretutindeni.

CONTEXT

Când spunem lucrători, ne gândim nu doar la cei angajați cu contract de muncă, și nu doar la cei angajați în economia productivă pe meserii ce necesită forță de muncă fizică. Ci și la persoanele care lucrează în economia informală, ori cei care lucrează pentru venitul minim garantat, precum și persoanele care prestează munci în gospodărie fără a fi plătite, sau orice alte forme de munci prin care își asigură traiul de pe o zi pe alta în țară sau în străinătate și prin care contribuie la reproducerea sistemului. Mai departe, când spunem lucrători, ne gândim la toate persoanele care își vând forța de muncă la angajatori, aceasta fiind singura sau predominanta lor modalitate de a beneficia de venituri din care se auto-susțin, inclusiv la persoanele care se consideră, datorită statutului lor social (educație școlară, ocupație, nivel de venit), ca fiind clasă de mijloc.

În zona străzii Anton Pann din apropierea Parcului Feroviarilor, în 2017 primăria a eliberat mai multe autorizații de construcție. Printre ele în favoarea EBS Real Estate Investment (Daniel Metz, CEO la NTT Data), în favoarea Marina Properties, pentru un imobil de locuințe colective, în favoarea Oxygene Mall și Oxygene Residence (proprietar SC Mercurial SRL, administrator Ștefan Gadola), precum și în favoarea fraților Mărghitaș și SC ROMDESIGN pentru un bloc. Cele din urmă fiind în construcție pe teritoriul fostului Abator. Până nu demult, cu începere din anul 2007, aici (pe lângă reprezentanța Opel Ecomax al lui Árpád Pászkány) se anunța construcția Ansamblului Riverfront. Acesta a rămas un proiect nerealizat al companiei DNP Invest (controlatã de compania off-shore DNP Invest LLC) și Baucom. În apropiere, pe str. Parcul Feroviarilor 12, Primăria a eliberat o autorizație de construcție pentru construirea a două blocuri de către SC Tekton Real Estate SRL, printre altele menționând în hotărâre că zona se află în plin proces de restructurare, devenind atractivă pentru locarea unei game largi de activități.

În ce privește Parcul Feroviarilor, tot în 2017, FabHub Creative City a anunțat un „concurs de proiecte de inovație socială, culturală și urbană” (“Reactivăm Parcul Feroviarilor”) în cadrul proiectului său „Urbaniada” derulat cu sprijinul ING Bank. Acest lucru s-a întâmplat după ce, pe baza HG 36/ iunie 2017, Parcul Feroviarilor a trecut în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca „în vederea includerii în programul de reabilitare şi modernizare.” Apoi Primăria, prin Centrul de Inovare și Imaginație Civică a anunțat „Concursul de soluții pentru reabilitarea Parcului Feroviarilor.” Mai recent, în aprilie 2018, Ordinul Arhitecților din România și Primăria Cluj-Napoca a anunțat intenția de „revitalizare a parcului,” lansând acest proces printr-un „concurs de proiecte pentru un concept integrat de remodelare urbană.”

Facebook: https://www.facebook.com/CasiSocialeACUM/

 

HCL 434/2015 Cluj-Napoca – DISCRIMINATOARE ȘI ILEGALĂ [comunicat – 28 martie & 3 aprilie 2018]

Instanțele de judecată au decis în două rânduri că HCL 434/2015, Cluj-Napoca este DISCRIMINATOARE ȘI ILEGALĂ. Astfel, criteriile de atribuire a locuințelor sociale din orașul Cluj contravin atât prevederilor Legii pentru prevenirea și combaterea discriminării, cât și Legii locuinței. 

DISCRIMINAREA

În urma petiției depuse la CNCD de către Fundația Desire în septembrie 2017, CNCD a hotărât: „criteriile de acordare de locuințe sociale în Cluj-Napoca au caracter discriminator, deoarece elimină solicitanții aparținând unor categorii sociale marginalizate, neoferind punctaj pentru bolile cronice sau pentru condițiile de locuire precare în locuințe neconvenționale sau celor care, datorită condițiilor economice, nu au avut șansa de a face studii universitare.” Primăria Municipiului Cluj-Napoca a contestat hotărârea CNCD la Curtea de Apel Cluj. În 3 aprilie 2018 Curtea de Apel a reiterat: criteriile de atribuire de locuințe sociale sunt discriminatorii. Rămâne valabilă decizia CNCD, amenda dată Instituției Primarului, precum și recomandarea CNCD de a iniția modificarea hotărârii discriminatorii a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, HCL 434/2015. 

ILEGALITATEA

Pe urma acțiunii împotriva Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, înaintată Tribunalului Cluj/ Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal de către Fundația Desire și 88 de persoane, în 28 martie 2018 Tribunalul Cluj a luat Hotărârea 951/2018. Printre altele, acesta anulează HCL 434/2015 pentru că: “criteriile de acordare a locuințelor sociale definite în HCL 434/2015 duc la excluderea persoanelor marginalizate de la obținerea unei locuințe sociale (față de care, conform Legii nr. 112/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, Consiliile Locale au obligația de a asigura o locuință adecvată) și totodată încalcă flagrant dispozițiile Legii nr. 114/1996 privind locuințele.”

*

Primăria și Consiliul Local au dreptul să depună recurs la ambele hotărâri. Mișcarea Căși Sociale ACUM! și Fundația Desire așteaptă din partea lor intrarea în legalitate și modificarea de urgență a criteriilor de atribuire de locuințe sociale. Suținem în continuare că pentru a putea răspunde cu adevărat la nevoia de locuințe adecvate și accesibile a persoanelor cu venituri reduse care locuiesc în condiții inadecvate, administrația publică locală trebuie să elaboreze și implementeze ACUM un plan corespunzător de dezvoltare a fondului de locuințe sociale publice în orașul Cluj.    

Petiția Fundației Desire către CNCD privind caracterul discriminator, precum și acțiunea în instanță privind caracterul illegal al criteriilor de alocare de locuințe sociale în Cluj-Napoca sunt rezultatul unei colaborări inedite și îndelungate în cadrul campaniei Căși sociale ACUM!,(2016-2017, 2017-2018) între locuitorii de pe str. Cantonului și str. Stephenson, sociologii și activiștii de la Fundația Desire și avocata Paula Petean. Lupta noastră este pentru dreptul la locuire pentru toți și o luptă pentru măsuri afirmative care să asigure accesul efectiv la locuințe adecvate a celor 25% din populația României care trăiește în sărăcie.  

Echipa Căși Sociale ACUM!

 

Locuința nu este marfă – broșură EACRHC & Căși sociale ACUM!

Broșura locuinta nu e marfa prezintă:

(I) Poziția Coaliției Europene de Acțiune pentru Dreptul la Locuire și la Oraș
față de financializarea locuirii în Europa

(II) Poziția Căși sociale ACUM! față de comodificarea locuirii în România și în
orașul Cluj, susținând transformarea politicii de locuire în direcția
promovării locuirii publice

(III) Inițiativa Căși sociale ACUM!/ Social housing NOW! din Cluj.

Rasismul la noi acasă!

21 martie 2018: Rasismul la noi acasă, în Cluj-Napoca – acțiune organizată de echipa Căși sociale ACUM / Social housing NOW în fața Primăriei, de Ziua Internațională Împotriva Rasismului.

 

 

 

https://www.facebook.com/events/432625453824837/

Ascultă înregistrarea Vocile Rasismului: 

https://soundcloud.com/maxim-lorand/rasismul-la-noi-acasa

 

 

 

 

Citește numărul 3 al ziarului Cărămida: 

 

Răspunsul DASM Cluj-Napoca cu privire la poziția legată de subvenționarea chiriilor ca măsură de combatere a marginalizării sociale

La începutul lunii ianuarie 2018, am depus în atenția DASM, în contextul consultării publice documentul PUNCT DE VEDERE față de “Metodologia de Lucru privind acordarea ajutorului pentru plata chiriei persoanelor singure/familiilor rezidente pe raza municipiului Cluj-Napoca”

În 7 februarie 2018, am primit de la inițiatori acest răspuns:  https://imgur.com/a/Psb0n

 Din el rezultă, că inițiatorii au acceptat recomandarea de a lua în considerare VMG ca formă de venit, și de a încadra în metodologia respectivă prevederile legii marginalizării sociale. În ceea ce îi privește pe cei care declară că nu au venit, respectiv obligația de a presta muncă la solicitarea primarului, s-a inclus o condiție intermediară, astfel încât prestarea acestei munci devine obligatorie după ce se face un curs care ar putea să crească șansa de a găsi un loc de muncă. În rest, se spune că inițiatorii împărtășesc și celelalte considerente prezentate în poziția mea.

Prin HCL 72/12.02.2018 Consiliul Local a adoptat prevederile privind acordarea ajutorului pentru plata chiriei persoanelor marginalizate social:   http://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/70(15).pdf

Căși sociale ACUM! – de la campanie la mișcare (2016-2017)

Între martie 2016 – februarie 2017, campania Căși sociale ACUM! şi-a propus să aducă subiectul drepturilor locative pe agenda publică, în particular al accesului la locuinţe din fondul public al persoanelor marginalizate social. Prin campanie, am urmărit să construim “locuirea socială” ca subiect politic și ca problemă de interes public. Am pornit de la deprivările și nedreptățile locative care afectează persoanele și familiile cu domiciliul pe strada Cantonului FN. Locuirea pe această stradă a fost cel mai neglijat capitol al zonei marginalizate Pata Rât, chiar dacă și ea s-a constituit de pe urma mai multor evacuări forțate din oraș sau dacă și ea reflectă consecințele unei politici de urbanizare ce ține în condiții de subdezvoltare și de informalitate anumite teritorii ale orașului, unde își găsesc adăpost persoane marginalizate social a căror muncă este exploatată în economia informală sau formală a urbei. Plecând de la conștientizarea istoriei și situației locative de pe strada Cantonului FN, campania Căși sociale ACUM! a plasat acest caz particular în peisajul mai larg al orașului, interogat din perspectiva nedreptăților urbane locative, a inegalităților de clasă și a politicilor care contribuie la producerea acestora.

Căși sociale ACUM-activitati 2016-2017

De la mijlocul anului 2017, Căși sociale ACUM! și-a propus să devină o mișcare locală, parte din mișcarea mai largă din România pentru locuințe publice și pentru justiție locativă, în particular din platforma informală “Blocul pentru Locuire” formată în iulie 2017. Pe baza proiectului Justice for Roma through the legal enforcement of housing rights (Cantonului street, Cluj-Napoca), sprijinit de Human Rights Initiative între martie 2016 – februarie 2017, precum și a unui alt proiect al Fundației Desire, Consult us. Roma are not garbage finanțat de Roma Initiative Office între septembrie – decembrie 2016, ne propunem să întărim și să lărgim intervențiile care promovează perspectiva justiției sociale și a drepturilor în abordarea locuirii. Reafirmăm, că locuirea nu este doar un drept fundamental, ci și o nevoie primordială violată de multe ori nu doar prin faptul că persoane cu venituri reduse, printre ele persoane de etnie romă nu au acces la locuință adecvată și la siguranță locativă, ci și datorită faptului că sunt nevoite să să locuiască în medii poluate care le pun în primejdie sănătatea și viața. Continuăm să dovedim, că dreptatea socio-economică ce include și dreptatea locativă, precum și capacitarea oamenilor deposedați pot fi susținute prin impunerea pe cale legală a drepturilor socio-economice, și în mod particular a drepturilor locative. Continuăm să mobilizăm activismul politic pentru aceste drepturi. Continuăm să capacităm cele mai marginalizate categorii ale clasei lucrătoare pauperizate, pentru ca ele să devină un actor politic în lupta pentru o politică justă și anti-rasistă de locuințe publice ca instrument pentru asigurarea apartenenței lor la oraș și al unei schimbări sociale bazate pe valorile egalității și solidarității.

Prezentăm activitățile noastre din anul 2016 și 2017 în acest document:

Căși sociale ACUM-activitati 2016-2017

Acțiunile Căși sociale ACUM! sunt sprijinite de Human Rights Initiative/ Open Society Foundations

PUNCT DE VEDERE față de “Metodologia de Lucru privind acordarea ajutorului pentru plata chiriei persoanelor singure/familiilor rezidente pe raza municipiului Cluj-Napoca” [Enikő Vincze]

Am exprimat acest punct de vedere în cadrul Consultării publice derulate între 22 decembrie 2017 – 11 ianuarie 2018 anunțate sub egida Consiliului Local și DASM, în calitate de (fost) coordonator, al Grupului de Lucru care, între septembrie-decembrie 2014, a elaborat capitolul “Cluj 2020 – oraș incluziv” inclus în Strategia de Dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca 2014-2020 și adoptat ca atare de Consiliul Local în septembrie 2015.

I. Preambul

… Așteptarea mea ar fi fost ca din măsurile propuse să se fi elaborat în detalii și să se fi propus spre implementare altele decât cea a subvenționării chiriilor private, care este cea mai slabă și contestabilă măsură din punctul de vedere al soluționării problemelor locative ale persoanelor marginalizate social. Alte propuneri de măsuri ar fi putut servi mult mai direct nevoile lor de locuire, printre ele în primul rând dezvoltarea fondului de locuințe publice prin diverse proceduri, precum și prevenirea evacuărilor forțate. Sper că foarte curând municipalitatea va decide să acționeze și în termenii acestor propuneri incluse în Strategia de dezvoltare 2014-2020.

punct de vedere_metodologia lucru_ajutor chirie_Eniko Vincze2018

[…] Luând în considerare că din 2014 până azi apartamentele în Cluj-Napoca s-au scumpit cu 30%, dar și prețul chiriilor a crescut enorm, azi susțin și mai ferm că bugetul public ar trebui investit în fondul de locuințe publice și nu în susținerea pieței chiriilor private, din contra, în condițiile noului boom imobiliar, municipalitatea ar trebui să atragă spații locative în stocul public din fondul privat de locuințe produse  de dezvoltatorii imobiliari și nu invers, proprietarii de locuințe să atragă subvenții publice în vederea creșterii capitalului lor.

[…]

II. Observații la punctele Metodologiei de Lucru

II.1. Probleme generale

[…] Inițiativa aceasta este mai degrabă o măsură care susține piața de locuințe decât o măsură de incluziune locativă sau de reducere a  riscului reproducerii marginalizării sociale în mod sustenabil. 

[…] Inițiativa pare să se aștepte ca după 1-2 ani o persoană fără   adăpost să devină o persoană de clasă de mijloc și să se descurce singură pe piața        clujeană de locuințe. În aceste condiții, inițiativa prezintă riscul ca persoana care nu             reușește așa ceva, să fie blamată pentru că nu a reușit acest lucru în pofida      ajutorului primit. Astfel, în mod absurd, o măsură pentru prevenirea          marginalizării ar putea (re)produce stigmatizarea și rasializarea marginalului. […]

II.2. Observație cu privire la categoriile sociale eligibile

Printre cele trei categorii sociale eligibile la ajutorul de chirie Metodologia de Lucru definește și “persoana singură/familiile fără adăpost cu domiciliul/ reședința pe raza municipiului Cluj-Napoca, care locuiesc efectiv pe raza municipiului Cluj-Napoca, atestată prin anchetă socială”.

Propunerea mea față de acest punct al Metodologiei este ca să se definească în mod explicit cum se înțelege în acest context statutul de “fără adăpost”. În mod particular propun adoptarea definiției ETHOS.

[…]

în cazul nici uneia dintre cele trei categorii de beneficiari nu se ia în considerare criteriul condițiilor de locuire, adică nu se acordă puncte pentru locuirea în condiții improprii (privare locativă), în condiții de supraaglomerare, în condiții informale,  în condițiile riscului de evacuare, în condițiile unui mediu toxic. Deoarece aceste condiții de locuire sunt factori centrali ai marginalizării sociale, consider că măsurile cum se dorește a fi și această măsură de acordare de ajutor de chirii, trebuie să ia în considerare marginalizarea locativă în sine, adică să acorde punctaj prin care o persoană/familie afectată de marginalizarea și excluziunea locativă ar avea șanse mai mari să beneficieze de acest ajutor.

[…]

II.3. Observație cu privire la plafonul de venit

[…] Această Metodologie de Lucru nu neapărat îi țintește pe cei care sunt cei mai afectați de marginalizarea socială sau sărăcie, chiar dacă afirmă că face acest lucru.

[…]

II.4. Observație cu privire la procedura de stabilire a dreptului la ajutorul pentru plata chiriei

[…] …. din lista statutului ocupațional lipsește statutul de beneficiar de venit minim garantat. Acest lucru înseamnă că cei care au doar venit minim garantat, lucrând pentru acest venit în beneficiul comunității, nu vor fi eligibili deloc pentru ajutorul de chirie? Sau că primesc 0 puncte în acest caz? Consider că este nevoie de clarificarea acestui lucru în Metodologie mai ales pentru că în legea asistenței sociale VMG se definește ca o formă de venit, și în însăși definiția marginalizării sociale în legislația românească acest aspect are un rol central.

[…]

II.5. Observație cu privire la obligațiile solicitanților/beneficiarilor

Precum am demonstrat mai sus, sistemul de ajutor de chirie reglementat prin această Metodologie de Lucru pare să avantajeze familiile cu doi adulți care lucrează, și pare să nu considere familiile/persoanele singure fără adăpost care beneficiază de venit minim garantat, neavând alte tipuri de venituri. Acest lucru ne sugerează că măsura privind acordarea ajutorului pentru plata chiriei nu funcționează neapărat ca măsură de prevenire și combatere a marginalizării, ci mai degrabă ca un sistem motivațional pentru angajare pe piața muncii, sau ca o măsură care susține scoaterea din sistemul de ajutor social a persoanelor care  beneficiază de VMG. 

Observația de mai sus se susține și prin faptul că la capitolul privind obligațiile solicitanților se prevede ca “în cazul persoanelor singure sau al persoanelor din familiile care solicită acordarea ajutorului de plata chiriei, care sunt apte de muncă și declară că nu realizează nici un venit, acestea vor trebui să respecte obligația de a efectua un număr de ore de muncă acțiuni și lucrări de interes local la solicitarea primarului.” Metodologia include și metoda de calcul a numărului de ore ce trebuie prestat: de exemplu, în cazul în care cineva se află în această situație (persoană singură, sau persoană dintr-o familie în care alți adulți au venituri din angajări, pensii sau munci ocazionale)  beneficiază de 1000 lei/lună ajutor de chirie, va trebui să lucreze 114,48 ore/lună (adică circa 6 ore/zi); se mai menționează aici că numărul de ore lucrate nu poate depăși 40 de ore/ săptămână, adică 8 ore/zi. Calculele de această natură din Metodologia de Lucru reflectă că prin acest mecanism al sistemului de ajutor de plata chiriei (prin care municipalitatea plătește din bugetul public suma chiriei sau o parte din suma chiriei unui proprietar privat de locuință) persoanele aflate în această situație își vând forța de muncă orașului pentru o locuință, mai precis pentru a genera profit unui proprietar privat de locuință prin intermediul administrației publice locale. Un lucru cât se poate de inadecvat din partea unei autorități publice locale/ consiliu local care, conform legii pentru prevenirea marginalizării sociale (litera căreia ar fi trebuit să inspire o măsură  împotriva marginalizării) “are obligația de a asigura accesul persoanelor și familiilor marginalizate la locuință și la serviciile publice de strictă necesitate, cum sunt: apă, energie electrică, gaze naturale, termoficare etc.” [Legea 116/2002, Art. 25 (1)].

În plus, în timp ce alte persoane care lucrează primesc de la municipalitate acest ajutor fără o astfel de obligație, cei care nu au venituri din angajări, lucrări ocazionale, pensii, sau din handicap, sunt obligați la acest tip de muncă. Este asta un mod de a-i educa pe cei săraci și marginalizați că trebuie să lucreze în folosul comunității dacă beneficiază din bugetul public de acest ajutor?  Mai departe, deoarece obligația de a munci în acest sistem vine pe baza solicitării primarului (precum se întâmplă și în cazul muncilor prestate pentru a beneficia de venitul minim garantat), se pare că primarul va dispune de forța de muncă a acestor persoane cu scopul de a susține într-un final proprietarii privați de locuințe. Lucru care nu este o măsură adecvată pentru prevenirea și combaterea marginalizării sociale. Metodologia de Lucru se încheie cu anexa Planului de acțiuni și lucrări de interes local pentru persoane adulte apte de muncă, beneficiare ale ajutorului pentru plata chiriei. De aici aflăm că este vorba despre munci de curățenie și întreținere în subsolurile clădirilor primăriei, curățenia unor parcuri, răzuit manual afișe amplasate ilegal, igienizarea spațiilor, curățat manual al zăpezii și gheții pe suprafețe care nu fac obiectul contractelor de salubrizare, construcții/reparații locuințe, evacuarea bunurilor inutile și altele asemenea.

*

Concluzia mea este că măsura de acordare a ajutorului pentru plata chiriei persoanelor singure/familiilor rezidente pe raza municipiului Cluj-Napoca, așa cum este ea elaborată în Metodologia de Lucru nu va putea funcționa ca măsură de prevenire și combatere a marginalizării sociale. În mod deosebit consider, că această măsură nu va putea soluționa nevoia de locuință a persoanelor/ familiilor fără adăpost, definită în Metodologie ca una dintre cele trei categorii de beneficiari ai acestui măsuri, poate chiar pornind de la faptul că nu definește ce anume înseamnă statutul de “fără adăpost” față de care promite să implementeze măsuri de sprijin. De asemenea, observ că în unele din punctele sale Metodologia nu respectă prevederile legii pentru prevenirea și combaterea marginalizării sociale, deci nu face ceea ce promite că ar face față de persoanele fără adăpost: măsurile propuse nu îi susțin pe cei cu veniturile cele mai reduse; nu susțin persoanele beneficiare de venit minim garantat; nu i-au în considerare condițiile locuirii sărace și precare, adică privarea locativă, supraaglomerarea, nesiguranța, locuirea informală sau locuirea în medii toxice sau nesigure; eliberează Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca de obligația de a asigura locuință adecvată pentru persoanele marginalizate social. În schimb, schema de ajutor de chirie îl împuternicește pe primar să solicite de la persoanele marginalizate (care, printre altele, nu au loc de muncă) să își vândă forța de muncă orașului (să efectueze munci în folosul comunității, munci care nu sunt făcute nici de angajații companiilor de salubrizare) astfel încât în schimbul acestei munci ele să primească acest ajutor din bugetul public care merge direct în buzunarele proprietarilor privați de locuințe. Toate astea în condițiile în care restul măsurilor propuse în capitolul “Cluj 2020 – oraș incluziv” din strategia de dezvoltare, cele cu privire la creșterea fondului de locuințe sociale publice și modificarea criteriilor de alocare sunt în continuare neglijate.

Întregul document se poate citi aici: punct de vedere_metodologia lucru_ajutor chirie_Eniko Vincze2018

La ziarul ”Cărămida” ne luptăm pentru dreptul la locuire [interviul lui Vasile Ernu cu Enikő Vincze]

Enikő Vincze: La ziarul ”Cărămida” ne luptăm pentru dreptul la locuire

Întrebările adresate de Vasile Ernu către Eniko Vincze,  membră a mișcării Căși sociale ACUM! și a echipei redacționale Cărămida. Ziarul Dreptății Locative:

Zilele acestea am primit prin poştă de la Cluj ziarul Cărămida – Ziarul dreptăţii locative. Felicit echipa pentru un astfel de material mediatic important. Dragă Enikő Vincze, spune-mi te rog care e scopul şi miza acestui ziar?

Voi vă ocupaţi în principiu de problemele dreptului locativ în Cluj, dar este un demers important pentru toată ţara. În ce constă acest “drept la locuinţă”? Am o vagă impresie că noi nu înţelegem multe dintre drepturile fundamentale, iar acesta pare a fi un drept esenţial…

Poţi te rog să-mi spui succint care ar fi cauzele “crizei locuirii” de la noi?

Ştiu că voi discutaţi mult şi despre “Dreptul la oraş”. Îmi poţi spune cîte ceva despre acest drept şi despre miza lui?

Ştiu că la Cluj, oraş etalon al succesului în România – dar care are poate cea mai mare problemă nerezolvată cum este faimosul Pata Rît – vă războiţi cu primarul Boc. În ce constă acest “război”? Care este situaţia de acolo şi ce solicitaţi voi?

Acum ceva timp discutam despre starea degradantă de la Pata Rît. Care mai este situaţia actuală şi cum crezi că se pot rezolva problemele acelei comunităţi aflate într-o situaţie tragică?

Cînd vor apărea următoarele numere şi cît de des vreţi să scoateţi acest ziar dedicat unei probleme atît de durute?

Despre subvenționarea chiriilor private ca măsură pentru persoanele marginalizate [Enikő Vincze]

“În lipsă de locuinţe sociale, primarul Emil Boc le subvenţionează chiria în oraş locuitorilor de la Pata Rât,” putem citi în Monitorul de Cluj din 19 decembrie 2017.

Eram de față la ședința de Consiliu Local unde primarul Emil Boc a anunțat această intenție. Nu s-a deschis un dialog despre asta acolo, și oricum s-a comunicat că urmează să se vadă ce va fi la anul cu bugetul municipiului în condițiile în care datorită reducerii impozitului pe venit suma alocată municipalităților de la guvernul central s-ar reduce și ea considerabil. Aș dori să transmit pe această cale părerea mea pe scurt despre această inițiativă, revenind asupra acesteia ulterior, în măsura în care se deschide dezbatere publică pe această temă. Pe scurt, consider că subvenționarea chiriilor private este mai degrabă o măsură care susține piața de locuințe decât o măsură de incluziune locativă sau de reducere a riscului reproducerii marginalizării sociale.

Dincolo de faptul că o astfel de inițiativă ar direcționa o sumă de bani de la bugetul public în buzunurale proprietarilor privați în loc ca din acești bani să crească fondul public de locuințe; dincolo de faptul că astfel primăria ar contribui la menținerea nivelului chiriilor în oraș (care sunt deja enorm de greu de suportat pentru cei mai mulți locuitori) în loc ca ea să contribuie la reducerea chiriilor prin mărirea stocului de locuințe sociale; dincolo de faptul că inițiatorii poate se așteaptă că după un an o persoană marginalizată social ar deveni o persoană de clasă de mijloc și s-ar descurca singură pe piața clujeană de locuințe, și vor blama, eventual, persoana care nu reușește acest lucru în pofida acestui ajutor primit – această inițiativă nu este soluție pentru persoanele marginalizate social, sau pentru cele care trăiesc în sărăcie datorită veniturilor mici pe care le câștigă și datorită costurilor foarte mari ale locuirii.

Pentru persoanele aflate în sărăcie (cei 25% din populația României), din punct de vedere locativ, soluția este creșterea fondului de locuințe sociale din fondul public și criterii de atribuire care să îi susțină pe cei cu un venit sub 60% din venitul median. Dar să facem câteva calcule rapide: hai să spunem că persoana interesată de această subvenție, cu o familie de 4 membrii, va avea norocul să găsească un apartament de 2 camere în Mănăștur cu 300 de euro. Dacă, să presupunem, din această sumă se subvenționează două treimi (adică primăria plătește din bugetul public unui proprietar privat 200 de euro), la rândul ei familia va trebui să plătească chirie de 100 de euro, adică 450 lei proprietarului. Dacă familia are un singur venit, și acesta este venitul minim pe economie (căci, din păcate, doar atât se plătește la cam 30% dintre angajații din România, iar pe strada Cantonului putem spune că toți cei care sunt angajați primesc doar atât), atunci, în cel mai bun caz, din 1 ianuarie 2018, familia va mai rămâne din netul de 1160 de lei cu 710 de lei (crescând numărul celor care se confruntă cu supraîncărcarea cu costurile locuirii, cheltuind peste 40% din venituri pe locuire). În condițiile în care, conform INS, în ianuarie 2017, coșul minim de consum pentru o familie de 4 membrii a fost de 1842 lei, familia noastră ar rămâne cu 2.5 ori mai puțini bani decât ar avea minim nevoie pentru utilități, hrană, îmbrăcăminte, medicamente și altele necesare. Să nu uităm că toate aceste calcule ar arăta altfel în cazul în care familia noastră ar primi o locuință socială pentru care, conform legii locuinței, se plătește o chirie de 10% din venituri, adică ar costa 116 lei în loc de 450 de lei ce ar trebui să plătească pe lângă partea de chirie subvenționată, nemaivorbind despre faptul că ar putea locui în acea locuință socială în condițiile în care își plătește chiria, până când condițiile sale nu se vor îmbunătăți în mod considerabil. Dacă familia noastră, fiind un caz de marginalizare socială sau așa-numit consumator vulnerabil ar mai beneficia de subvenții pentru costurile de apă, gaz, electricitate, atunci ar ajunge să rămână lunar cu o sumă ce se apropie mai mult de coșul minim de consum. În schimb, schema subvenționării chiriilor pe piața privată îl aruncă mult sub această sumă.

Logica expusă în prezentarea domnului primar Emil Boc, conform căreia unii nu merită să primească locuință socială, dar ar putea beneficia de o chirie de pe piață subvenționată, mie îmi sugerează că ar fi vorba aici de o soluție-capcană, care va “dovedi” în foarte scurt timp că persoana care va primi această subvenție nu o merită, pentru că nu se poate descurca financiar cu această cheltuială. Desigur, desegregarea Pata Rât este o nevoie acută, dar nu cu prețul de a-i scoate pe locuitorii de acolo în afara orașului sau de a-i împinge în situații din care nu pot ieși bine datorită constrângerilor structurale ale marginalizării pe care nu le pot depăși.

Locuința socială din fondul locativ public al municipiului este soluția, pentru că este o măsură prin care se poate contribui în mod efectiv și adecvat la reducerea (riscului reproducerii) marginalizării sociale. Membrii mișcării Căși sociale ACUM / Social housing NOW , am fost la ședința Consiliului Local din 19 decembrie 2017 exact cu scopul de a reitera acest lucru. Consilierii votau lista rezultatelor finale de priorități fără nicio observație din partea nimănui; noi le-am reamintit că nimănui de pe strada Cantonului nu le-au acordat punctele de la capitolul caz de forță majoră, și că, în general, efectele discriminatorii și de excluziune ale sistemului de criterii aplicat în Cluj-Napoca s-au făcut simțite și în acest an în rândurile celor cu venituri reduse și celor care trăiesc în locuințe inadecvate.