Sentința civilă 86/2018 a Curții de Apel Cluj

Municipiul   Cluj-Napoca   şi   Primarul   Municipiului   Cluj-Napoca  a contestat hotărârea CNCD 531/2017 la Curtea de Apel Cluj, în cauza petiției cu privire la caracterul discriminator al criteriilor de acordare de locuințe sociale în orașul Cluj.

Prin SENTINŢA CIVILĂ Nr. 86/2018,  Curtea de Apel Cluj hotărește: 

Curtea  apreciază  că  în  mod  legal  şi  temeinic  s-a  aplicat,  prin Hotărârea nr. 531/27.09.2017 a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, Primarului Municipiului Cluj-Napoca o amendă contravenţională de 3000 lei, astfel că se va respinge acţiunea formulată   de   reclamanţii   Municipiul   Cluj-Napoca   şi   Primarul   Municipiului   Cluj-Napoca   în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional Pentru Combaterea Discriminării şi Fundaţia „Desire”- Fundaţie pentru Deschidere şi Reflexie Socială, ca neîntemeiată.

[…]

…. curtea  reţine  că  este  justă  afirmaţia  (din partea Municipiului Cluj-Napoca, not[ editorială) că  prevederile  art.  43  al  Legii  nr.  114/1996  a locuinţei  lasă  deschisă  lista  categoriilor  beneficiare  de  locuinţe  sociale  prin  sintagma  „…alte persoane  sau  familii  îndreptăţite”  şi  lasă  pe  seama  consiliilor  locale  libertatea  de  a  stabili  aceste „alte”  categorii  de  beneficiari,  art.  30  alin.  4  din  HG  nr.  1275/2000  prevăzând,  de  asemenea,  că „criteriile de repartizare a locuinţelor din fondul locativ de stat, avute în vedere la alin. 2 nu sunt limitative; la acestea se pot adăuga de către consiliile locale şi alte criterii, în funcţie de situaţiile specifice existente pe plan local”.

Cu toate acestea, libertatea consiliilor locale de a stabili alte categorii de beneficiari şi alte criterii  decât  cele  reglementate  de  lege  nu  poate  încălca  drepturile  şi  interesele  persoanelor,  în implementarea  măsurilor  prin  care  răspunde  nevoilor  locative  ale  diverselor  categorii  sociale Consiliul  Local  al  Municipiului  Cluj-Napoca  neputând  favoriza  o  categorie  în  detrimentul  altei categorii,  cu  atât  mai  mult  cu  cât  în  Legea  nr.  114/1996,  act  normativ  invocat  de  reclamanţi,  se stipulează că accesul liber şi neîngrădit la locuinţă este un drept al fiecărui cetăţean.

… după cum se constată, discrepanţa între punctajele acordate pentru persoanele cu studii cel puţin universitare comparativ cu celelalte persoane este majoră, nefiind justificată obiectiv. Instanţa  nu  poate  reţine  ca  fiind  o  justificare  obiectivă  împrejurarea  că  este  necesar  ca tinerilor care au studii înalte să li se asigure un început bun pentru un standard adecvat de viaţă, aspect  invocat  de  reclamanţi,  întrucât,  dimpotrivă,  studiile  universitare  sau  chiar  doctorale  ale acestora sunt de natură să le asigure prin ele însele, cu o probabilitate ridicată, un standard adecvat de trai prin accesul cu mult mai facil la locuri de muncă şi, ulterior, la credite bancare imobiliare, comparativ  cu  cei  fără  studii  sau  cu  studii  primare,  respectiv  cu  persoanele  cu  dizabilităţi permanente, care este mult mai probabil să nu beneficieze de aceleaşi avantaje economice.

Ca  atare,  în  astfel  de  condiţii,  acordarea  unui  punctaj  ridicat  persoanelor  care  au  absolvit studii  universitare  sau  doctorale,  studii  de  natură  să  le  faciliteze  accesul  la  o  situaţie  economică adecvată,  este  de  natură  să  discrimineze,  neluând  în  considerare  atât  realităţile  sociale  care caracterizează  zona  în  care  unitatea  administrativ-teritorială  Municipiul  Cluj  se  găseşte,  dar  şi prevederile art. 2 din Legea nr.112/1996.

Astfel,   în   ceea   ce   priveşte   realităţile   social-economice,   potrivit   Comisiei   Europene, Regiunea  Nord-Vest  este,  după  Bucureşti-Ilfov,  cea  mai  atractivă  din  punct  de  vedere  economic dintre regiunile de dezvoltare ale României, fapt care se datorează, printre altele, pieţei dezvoltate a muncii  şi  salariilor… Or, este de natura evidenţei că, într-o astfel de regiune de dezvoltare, în care îşi desfăşoară activitatea 16 universităţi importante, absolvenţii de studii universitare sau doctorale au posibilităţi crescute de a accesa locuri de muncă favorabile din punct de vedere economic.

Totodată, curtea reţine că prevederile  art. 2 lit. c din  Legea nr.112/1996  definesc locuinţa socială ca fiind o locuință care se atribuie cu chirie subvenționată unor persoane sau familii, a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile  pieței,  astfel  că,  în  raport  de  aceste  dispoziţii  legale  şi  având  în  vedere  cele  mai  sus arătate, cu atât mai mult nu se justifică obiectiv acordarea unui punctaj mai mare persoanelor care pot accesa facil, urmare a studiilor absolvite, o situaţie economică adecvată.

[…]

Stabilirea  unor  astfel  de  criterii  este  atribuită  administraţiilor  publice  locale,  însă  din conţinutul  legii  rezultă  în  mod  indubitabil  că  voinţa  acurată  a  legiuitorului  la  fost  aceea  ca respectivele  criterii  să  fie  stabilite  de  aşa  natură  încât  să  fie  determinate  cele  mai  vulnerabile categorii de persoane, predispuse excluziunii sociale, circumscris obiectivului socio-juridic al legii.

Or, potrivit definiţiei legale a categoriei defavorizate, care include grupurile de persoane vulnerabile social, predispuse excluziunii sociale, aceasta cuprinde persoanele care fie  se  află  pe  o  poziţie  de  inegalitate  în  raport  cu  majoritatea  cetăţenilor  datorită  diferenţelor identitare faţă de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere şi marginalizare.

Persoanele fără studii sau cu studii primare şi cu atât mai mult persoanele cu handicap sau dizabilităţi fac parte din categoria persoanelor defavorizate, acestea fiind printre primele categorii de persoane a căror plajă de oportunităţi profesionale, de angajare şi de asigurare a unui nivel de trai decent este extrem de redusă.

Condiţia  acestora  este  de  natură  a-i  marginaliza  socialmente  sub  efectul  generării  unor serioase piedici în calea incluziunii lor sociale.

De  facto,  situaţia  acestor  categorii  de  persoane  este  exact  cea  pentru  care  reglementează dispoziţiile  Legii  nr.  116/2002  privind  prevenirea  şi  combaterea  marginalizării  sociale,  al  cărei obiectiv  este  acela  de  a  garanta  accesul  inclusiv  la  o  locuinţă,  în  mod  special  al  tinerilor, marginalizaţi  social,  prin  poziţia  socială  periferică,  de  izolare,  manifestată  prin  absenţa  unui minimum de condiţii sociale de viaţă.

Mai mult, gradul redus  de educaţie, subordonat absenţei studiilor,  este asociat cu atât mai mult   unor   comunităţi   etnice   defavorizate,   precum   comunitatea   etniei   rome,   prin   sine   una vulnerabilă, aflându-se atât pe o poziţie de inegalitate în raport cu majoritatea cetăţenilor datorită diferenţelor identitare faţă de majoritate, cât şi confruntându-se cu un comportament de respingere şi marginalizare.

Or,  stabilirea  unui  punctaj  redus  pentru  criterii  de  genul  absenţei  studiilor  sau  studiilor primare, de numai 5 puncte, respectiv handicap, de 10 puncte, comparativ cu, de pildă, punctajul major pentru criterii de studii precum cele universitare şi doctorale, de 40 şi 45 puncte (de aprox. 40 de ori mai mare), generează efectul dezavantajării tocmai persoanelor plasate prin condiţia lor în categoria persoanelor defavorizate social.

Iar un asemenea dezavantaj echivalează cu un tratament de discriminare la accesarea unui serviciu administrativ sau a unor drepturi sau facilităţi, în speţă de natura locuinţelor sociale.

Potrivit  dispoziţiilor  art.  2,  alin.  9  şi  10,  coroborat  cu  art.  4  din  OG.  nr.  137/2000R, eliminarea  tuturor  formelor  de  discriminare  se  realizează  şi  prin  instituirea  unor  măsuri  speciale, inclusiv a unor acţiuni afirmative, în vederea protecţiei persoanelor defavorizate care nu se bucură de egalitatea şanselor, precum în speţă persoanele fără studii sau cele cu handicap.

Iar  neluarea  unor  asemenea  măsuri  echivalează  cu  violarea  principiului  nediscriminării  în raport cu situaţia special a unor categorii de persoane, situaţie specială care impune prin natura sa măsuri speciale.

Acest fapt presupunea ca, în măsura în care nu se stabilea un punctaj al criteriilor avantajos (superior) pentru aceste categorii, echivalentul unor măsuri afirmative; măcar să nu fi fost stabilit un punctaj  vădit  dezavantajos,  asociat  unui  tratament  de  discriminare  la  accesarea  unui  serviciu administrativ sau a unor drepturi sau facilităţi, în speţă de natura locuinţelor sociale.

[…]

Prin afirmarea argumentului de mai jos, reclamantul (Municipiul Cluj-Napoca, notă editorială) probează vădite carenţe de ordin logico-juridic cu privire la mecanismul interpretării şi aplicării dispoziţiilor legale antidiscriminare administrate în speţă.

         Combinând  prevederile  Legii  nr.  114/1996  cu  cele  ale  Legii  nr.  116/2002               Legea  privind prevenirea  şi  combaterea  marginalizării  sociale,  Consiliul  Local          al  Municipiului  Cluj-Napoca implementează  o  serie  de  măsuri  prin  care                    răspunde  nevoilor  locative  ale  diverselor  categorii sociale. In unele cazuri, cum          ar fi cele ale tinerilor care au studii mai înalte şi/sau locuri de munca, dar veniturile          lor nu le permite accesul Ia locuinţele de pe piaţa rezidenţială şi/sau accesul la                credite bancare imobiliare, accesul Ia o locuinţă socială Ie poate asigura un                    început bun pentru un standar adecvat de viaţă. Reglementarea  pe  plan  local  a          condiţiilor  de  acordare  a  locuinţelor  sociale,  pornind  de  la scopul acestei                  forme de protecţie socială a categoriilor de persoane care au fost indicate în art.            43 din Legea nr. 114/1996 şi care datorită unor împrejurări de natură obiectivă nu           au posibilitatea de a închiria o locuinţă la preţul pieţei sau să achiziţioneze o                   locuinţă în proprietate personală, este în concordanţă  cu  Strategia  de                           Dezvoltare  a  Municipiului  Cluj-Napoca  2014-2020,  având  ca  scop dezvoltarea         sustenabilă şi durabilă a comunităţii clujene. Prin   urmare,   raportat   la   situaţia           specifică   pe   plan   local,   Cluj-Napoca   fiind   un   oraş universitar, criteriul                 studiilor prevăzut de HCL nr. 150/2013, şi menţinut prin HCL nr. 434/2015, nu                 reprezintă un criteriu discriminatoriu, raportat la categoriile de persoane cărora li             se adresează cu precădere prevederile Legii nr. 114/1996.

Față de argumentul de mai sus, pârâta Fundația Desire, a observat:

Ceea ce omit reclamanţii din strategia amintită este „Clujul incluziv” care a fost şi el        parte integranta  a  strategiei  şi  ca  atare  a  fost  şi  el  adoptat  de  Consiliul                Local.  în  acest  capitol  avem următoarele  subcapitole:  „Direcţia  Strategica                privind  Fondul  de  locuinţe  sociale”  şi  „Direcţia strategica  privind  desegregarea        zonei  Pata  Rât”.  Acestea  definesc  măsuri  de  asigurare  de  locuinţe sociale              adecvate persoanelor cu venituri mici, şi în mod particular persoanelor cu domiciliul        în Pata Rât. Observăm, că administraţia publică locală nu a aplicat măsuri care să          fi pus în practica aceste prevederi ale strategiei, respectiv care să fi sprijinit şi alte          categorii de persoane, care de asemenea nu au venituri care să le permită                      închirierea/achiziţionarea unei locuinţe de pe piaţă, dar nu au studii superioare.              Astfel,  în  argumentarea  sa  de  faţă,  pornind  de  la  criteriul  de  venituri  mici,            Consiliul Local şi Primarul mun. Cluj-Napoca îi favorizează pe cei cu studii                      superioare, şi îi discriminează pe cei cu studii mai reduse sau tară studii. Această         diferenţiere inegală sau acest tratament  inegal denota o discriminare clară faţă de         categorii de persoane care au locuri de muncă în Cluj-Napoca (cum sunt                         persoanele cu domiciliul pe  strada  Cantonului),  dar  lucrează  în  domenii  mai             puţin prestigioase  decât  IT  sau  alte  domenii considerate de vârf în Cluj-Napoca,         cum este salubrizarea, curăţenia oraşului, etc.

[…]

Pentru aceste motive, în numele legii, Curtea hotărește:

Respinge acţiunea formulată de reclamanţii MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA prin PRIMAR şi  PRIMARUL  MUNICIPIULUI  CLUJ-NAPOCA,  …  în  contradictoriu  cu  pârâţii     CONSILIUL  NAŢIONAL  PENTRU COMBATEREA  DISCRIMINĂRII … şi   FUNDAŢIA   „DESIRE”-   FUNDAŢIE   PENTRU   DESCHIDERE   ŞI   REFLEXIE SOCIALĂ, împotriva hotărârii nr. 531 din 27 septembrie 2017 emisă de CNCD, ca neîntemeiată.

 

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 951/2018 a Tribunalului Cluj

R O M Â N I A. TRIBUNALUL CLUJ. SECŢIA MIXTĂ DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr. …… 

[…] Cu privire la fondul cauzei, instanța reține că reclamanții au atacat mai multe hotărâri adoptate de către Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca în legătură cu acordarea de locuințe sociale. […] Reţine instanţa că prin criteriile, ordinea de preferinţă şi punctajele stabilite prin hotărârea atacată , pârâtul s-a îndepărtat de scopul urmărit de legiuitor la reglementarea locuinţei sociale şi a adoptat criterii care adaugă la lege şi denaturează scopul acesteia. […] Prin hotărârea atacată se exclud de la posibilitatea de acordare a unor locuințe sociale solicitanții care nu pot face dovada unui venit permanent dovediț prin contract de muncă certificat de angajator, cupon de pensie, convenție civilă, pfa sau alte asemenea. Se prevede în mod expres că pentru îndeplinirea criteriului nu sunt considerate eligibile veniturile din drepturile de asistență socială. […]

Aici se poate citi sentinta 951_2018 Tribunal(3)

re-editată de noi, pentru a nu releva informații confidențiale.

Administrația trebuie să respecte și să aplice principiul legalității în activitatea desfășurată.

Potrivit acestui principiu se impune ca întreaga activitate a autorităților administrative să se desfășoară pe baza legii și în conformitate cu aceasta, urmărind să organizeze executarea în concret a legii. Libertatea de apreciere a autorităților administrației publice locale cu privire la criteriile de acordare a locuințelor sociale nu este nelimitată, această apreciere trebuind să se înscrie în condiţiile Legii 114 / 1996.

Prin urmare, marja de apreciere a autorităţilor locale nu poate să depăşească condiţiile reglementate.

Luând în considerare prevederile art. 43 din Lege, apreciază instanța că prin criteriile stabilite anual de către autoritățile administrației publice locale nu se pot stabili criterii sau punctaje care să denatureze scopul acordării locuințelor sociale şi să excludă persoanele fără venituri sau cu venituri din asistența socială.

Având în vedere că hotărârea consiliului local prin care se pot adopta criterii de acordare a locuințelor sociale este un act infra legal, aceasta trebuie să respecte dispoziţiile cu forţă juridică superioară , respectiv să nu prevadă condiții mai restrictive decât cele stabilite cu caracter general în lege.

Criteriile stabilite anual de către autoritățile locale, în vederea atribuirii unor locuinţe sociale trebuie să vizeze departajarea persoanelor, nu să stabilească noi neeligibilităţi , autoritatea neavând abilitatea și competența legală de a stabili criterii de excludere de la acordarea locuințelor sociale, altele în afară de cele prevăzute de lege.

[…] 

Instanța admite în parte acţiunea formulată de reclamanta FUNDAŢIA DESIRE – FUNDAŢIE PENTRU DESCHIDERE ŞI REFLEXIE SOCIALĂ, […]  şi reclamanţii persoane fizice […..] prin avocat Paula Petean , […]  în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA, cu sediul în Cluj Napoca, str. Moţilor nr. 1-3, jud. Cluj.

Anulează HCL 434/2015, HCL 647/2016 şi HCL 65/2017 sub aspectele contestate.

Dispune reluarea evaluării situaţiei reclamanţilor în vederea acordării de locuinţe sociale cu excluderea criteriilor stabilite de HCL anulate, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

HCL 434/2015 Cluj-Napoca – DISCRIMINATOARE ȘI ILEGALĂ [comunicat – 28 martie & 3 aprilie 2018]

Instanțele de judecată au decis în două rânduri că HCL 434/2015, Cluj-Napoca este DISCRIMINATOARE ȘI ILEGALĂ. Astfel, criteriile de atribuire a locuințelor sociale din orașul Cluj contravin atât prevederilor Legii pentru prevenirea și combaterea discriminării, cât și Legii locuinței. 

DISCRIMINAREA

În urma petiției depuse la CNCD de către Fundația Desire în septembrie 2017, CNCD a hotărât: „criteriile de acordare de locuințe sociale în Cluj-Napoca au caracter discriminator, deoarece elimină solicitanții aparținând unor categorii sociale marginalizate, neoferind punctaj pentru bolile cronice sau pentru condițiile de locuire precare în locuințe neconvenționale sau celor care, datorită condițiilor economice, nu au avut șansa de a face studii universitare.” Primăria Municipiului Cluj-Napoca a contestat hotărârea CNCD la Curtea de Apel Cluj. În 3 aprilie 2018 Curtea de Apel a reiterat: criteriile de atribuire de locuințe sociale sunt discriminatorii. Rămâne valabilă decizia CNCD, amenda dată Instituției Primarului, precum și recomandarea CNCD de a iniția modificarea hotărârii discriminatorii a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, HCL 434/2015. 

ILEGALITATEA

Pe urma acțiunii împotriva Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, înaintată Tribunalului Cluj/ Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal de către Fundația Desire și 88 de persoane, în 28 martie 2018 Tribunalul Cluj a luat Hotărârea 951/2018. Printre altele, acesta anulează HCL 434/2015 pentru că: “criteriile de acordare a locuințelor sociale definite în HCL 434/2015 duc la excluderea persoanelor marginalizate de la obținerea unei locuințe sociale (față de care, conform Legii nr. 112/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, Consiliile Locale au obligația de a asigura o locuință adecvată) și totodată încalcă flagrant dispozițiile Legii nr. 114/1996 privind locuințele.”

*

Primăria și Consiliul Local au dreptul să depună recurs la ambele hotărâri. Mișcarea Căși Sociale ACUM! și Fundația Desire așteaptă din partea lor intrarea în legalitate și modificarea de urgență a criteriilor de atribuire de locuințe sociale. Suținem în continuare că pentru a putea răspunde cu adevărat la nevoia de locuințe adecvate și accesibile a persoanelor cu venituri reduse care locuiesc în condiții inadecvate, administrația publică locală trebuie să elaboreze și implementeze ACUM un plan corespunzător de dezvoltare a fondului de locuințe sociale publice în orașul Cluj.    

Petiția Fundației Desire către CNCD privind caracterul discriminator, precum și acțiunea în instanță privind caracterul illegal al criteriilor de alocare de locuințe sociale în Cluj-Napoca sunt rezultatul unei colaborări inedite și îndelungate în cadrul campaniei Căși sociale ACUM!,(2016-2017, 2017-2018) între locuitorii de pe str. Cantonului și str. Stephenson, sociologii și activiștii de la Fundația Desire și avocata Paula Petean. Lupta noastră este pentru dreptul la locuire pentru toți și o luptă pentru măsuri afirmative care să asigure accesul efectiv la locuințe adecvate a celor 25% din populația României care trăiește în sărăcie.  

Echipa Căși Sociale ACUM!

 

Hotărârea C.N.C.D. 531/27.09.2017: criteriile de acordare de locuințe sociale ale Primăriei Cluj-Napoca sunt discriminatorii

Fundația Desire a adresat o petiție către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în octombrie 2016 cu privire la caracterul discriminator al criteriilor de acordare a locuințelor sociale aplicate de Primăria Municipiului Cluj-Napoca pe baza HCL 434/16.12.2015. Petiția a demonstrat că aceste criterii elimină în mod particular solicitanții aparținând unor categorii sociale marginalizate, neoferind punctaj pentru bolile cronice sau pentru condițiile de locuire precare în locuințe neconvenționale, sau celor care datorită condițiilor economice nu au avut șansa de a face studii universitare. 

Analizând petiția, Colegiul Director al C.N.C.D. a hotărât:

Hotarare CNCD_ 531-2017

1. Acordarea unui punctaj de numai 5 puncte pentru obținerea de locuințe sociale de către persoanele fără studii sau studii primare, 10 puncte pentru persoanele cu dizabilități, până la 20 de puncte pentru condițiile de locuire precare în locuințe neconvenționale, în comparație cu acordarea de 40 puncte pentru persoanele care au studii universitare și 45 puncte pentru cei cu studii doctorale, reprezintă discriminare conform art.2 alin. 1 coroborat cu art. 10lit. a) 9i h) al O.G. nr. 137/2000

2. Aplică reclamatului, Instituției Primarului din Cluj Napoca, amenda contravenționali de 3.000 lei conform art.26 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000;

3. Obligă reclamatul să publice pe pagina de internet a Primăriei Cluj Napoca un rezumat al prezentei hotărâri conform art. 26 alin. 2 din O.G. nr. 137/2000

4. Recomandă reclamatului să inițieze modificarea H.C.L. nr. 434/16.12.2015, Consiliului Local al Municipiului Cluj – Napoca privind modificarea și completarea Anexelor 1, 2 și 3 ale Hotărârii nr. 15012013 (criteriile de punctare, criterii de eligibilitate și de selecție pentru solulionarea cererilor de locuințe sociale și repartizare acestora în regim de închiriere, formularele de înscriere pe listele de priorități la locuințele sociale, documentele justificative pentru întocmirea dosarelor, stabilirea datei și locului de depunere a dosarelor, precum și modul de comunicare a acestor informații către solicitanți), în sensul de a mări punctajul acordat pentru persoanele aflate în situațiile analizat mai sus.

Citiți întreaga Hotărâre a Colegiului Director al CNCD aici