ENHOJUST – mesaje video

Membrii echipei ENHOJUST, precum și invitate și invitați speciali, experți în teme precum rasism și injustiție de mediu, vorbesc despre realizările proiectului ENHOJUST derulat prin Fundația Desire între ianuarie 2021 – iunie 2022 și importanța acestuia datorată metodologiei sale multiple și revendicărilor formulate față de decidenții politici din România.

Florin Stancu și Elena Rita Greta, locuitori ai caselor modulare din Pata Rât, Cluj-Napoca, vorbesc despe experiența locuirii în preajma rampelor de deșeuri.

Locuitori din Miercurea-Ciuc vorbesc despre experiența locuirii lână stația de epurare a apei.

Prof. Enikő Vincze, coordonatoarea ENHOJUST, despre cercetarea în cadrul proiectului, realizată prin mai multe metode: studiu de caz despre rampe de deșeuri și locuire în Pata Rât din Cluj prin analiză de documente, interviuri, măsurarea toxicității aerului, anchetă medicală; analiză legislativă comparativă privind dreptul la locuință adecvată și mediu sănătos; cerere informații publice de la instituții cu atribuții în protecția mediului.

Vasile Gâlbea, jurist, despre încălcări ale drepturilor omului prin relocarea romilor în zone poluate și discrepanțele dintre legislația internațională și cea românească în domeniul locuirii și a mediului.

Ciprian-Valentin Nodis, cercetător, invitat special spune despre ENHOJUST că este un raport extrem de binevenit, care explică termeni precum injustiție de mediu și injustiție locativă, concepte ce fac parte din spectrul mai larg al rasismului de mediu și ar trebui cunoscute mai bine și în România, ca să nu se mai întâmple ca autoritățile să relocheze persoane evacuate în medii poluate     

Prof. Enikő Vincze, sociolog și activistă, despre revendicările ENHOJUST privind asigurarea în fapt a dreptului la locuințe adecvate pentru toți prin creșterea fondului de locuințe sociale; interzicerea evacuărilor forțate și mutării constrânse în medii toxice; reglementarea strictă a distanței dintre așezări umane și platforme toxice; compenentă de locuire în fiecare proiect de regenerare urbană; relocarea imediată din zone toxice.  

Alexandru Luchiian, inginer automatist, despre măsurătorile ENHOJUST, care dovedesc că, concentrația unor poluanți precum Hidrogenul sulfurat și particule în suspensie în zona rampelor de deșeuri este mult mai mare decât în alte cartiere ale orașului, iar populația este obligată să locuiască aici fără să știe că sănătatea sa este în pericol 

Dr. Bogdan Mincu, medic pneumolog, despre ancheta medicală ENHOJUST, care arată că expunerea îndelungată la gradul ridicat de poluare atmosferică provoacă incidența mai mare a bolilor cronice, în special cele respiratorii și cardiovasculare  

Dr. George Iulian Zamfir, sociolog și activist: ENHOJUST dezvăluie, că responsabilitățile instituțiilor cu atribuții în protecția mediului nu sunt luate în serios cu privire la cazurile de locuire în mediu toxic 

Prof. Enikő Vincze, sociolog și activistă, despre revendicările ENHOJUST pentru o justiție de mediu pentru toți prin măsurarea toxicității mediului din apropierea așezărilor umane; informarea și consultarea locuitorilor cu privire la efectele asupra sănătății; screening, analize și tratament gratuit pentru bolile legate de mediul toxic; tragerea la răspundere a companiilor poluatoare și a instituțiilor publice; susținerea victimelor locuirii în mediu toxic în acțiunile lor în justiție. 

Dr. Margareta Matache, lector și director Roma Program, FXB Center for Health and Human Rights, Harvard University, invitată specială: Este urgent și necesar ca rezultatele studiului ENHOJUST să fie luate în considerare în creionarea și implementarea politicilor publice în domeniul mediului, dar și al locuirii și sănătății.

Montajul înregistrărilor video a fost realizat de István Szakáts în iunie 2022.

ENHOJUST la expoziția Comunități rome din Pata Rât și mișcarea antirasistă pentru dreptate locativă

Această expoziție a fost realizată cu ocazia zilei de 8 Aprilie – Ziua Internațională a Romilor, pentru a ne exprima solidaritatea antirasistă cu lupta tuturor romilor pentru recunoaștere culturală, dreptate socială, capacitare economică și participare politică.

Organizatorii expoziției au fost: Asociația Comunitară a Romilor de pe Coastei (prin proiectul „Încălcarea dreptului de a locui într-un mediu sănătos și lupta romilor din Pata Rât pentru dreptate locativă”), Fundația Desire, și Căși sociale ACUM!, aprilie 2022.

Expoziția a fost prezentată în 6 secțiuni:

  1. Planșa introductivă la expoziție
  2. Secțiunea Unde au dispărut copiii de pe canapea? (despre str. Coastei și casele modulare din Pata Rât)
  3. Secțiunea Drumul nostru încotro? (despre str. Cantonului)
  4. Secțiunea Rampele de deșeuri sunt toxice pentru oamenii! (despre Dallas, munca pe rampe, și toxicitatea mediului)
  5. Secțiunea Activismul din Cluj pentru dreptate locativă
  6. Este Pata Rât istorie?

La SECȚIUNEA 4 am prezentat și câteva din rezultatele proiectului ENHOJUST.

Rampele de deșeuri sunt toxice pentru oameni! (planșa introductivă le secțiunea 4)

Comunitățile rome care locuiesc în proximitatea rampelor de deșeuri din Pata Rât au fost expuse îndeaproape și pe o foarte lungă perioadă de timp toxicității rampelor de deșeuri. Totuși, procesul intentat de Fundația Desire împreună cu 50 de persoane cu domiciliul în casele modulare, împotriva primăriei, Consiliului Județean, rampei Salprest, rampei RADP, Gărzii de Mediu și Agenției de Mediu, prin care noi am dorit să demonstrăm că gunoaiele sunt toxice pentru oameni, se tergiversează la Tribunalul Cluj din 2018. De ce este atât de dificil să recunoști că rampele de deșeuri intoxică oamenii?

Activitatea industrială, inclusiv rampele de deșeuri generează particule în suspensie PM2.5 și PM10, care reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete. Iar zona rampelor de deșeuri cunoaște mult trafic, mașinile de salubritate circulând ziua și noaptea din localități înspre rampe și invers. Foarte specific în spectrul poluatorilor generate de rampele de deșeuri este Hidrogenul sulfurat (H2S), un gaz incolor, nociv, care apare în condiții anaerobe sau corozive. Este un gaz exploziv și extrem de inflamabil, mai ales când intră în  contact cu produsele oxidante. Când resturile de alimente și deșeurile verzi sunt aruncate la groapa de gunoi, ele în general sunt compactate și acoperite. Acest lucru elimină oxigenul și îl face să se descompună într-un proces anaerob. De-a lungul acestui proces se eliberează metan, un gaz cu efect de seră și inflamabil, foarte periculos dacă se lasă să se acumuleze în concentrație mare.

Depozitele de gunoi prezintă risc de incendiu datorită gazelor pe care le produc. Dacă se produce un incendiu, pompierii vor folosi adesea o spumă ignifugă în loc de apă pentru a stinge incendiul, adăugând astfel și mai multă amprentă chimică depozitului de deșeuri. Deșeurile precum televizoarele, computerele și alte aparate electronice conțin o listă lungă de substanțe periculoase, inclusiv mercur, arsen, cadmiu, solvenți, acizi și plumb. Când deșeurile se descompun în groapa de gunoi și apa se filtrează prin acele deșeuri, se formează lichidul numit levigat, care este foarte toxic și poluează pământul și apele subterane.

Depozitele obișnuite, destinate gunoiului menajer, fără să aibă deșeuri periculoase, sunt surse de substanțe chimice cauzătoare de cancer, precum benzenul și clorura de vinil. Bacteriile obișnuite din sol pot crea substanțe chimice toxice chiar și din așa-numitele deșeuri nepericuloase. În plus, s-a demonstrat că depozitele de gunoi închise de mai bine de 20 de ani mai emit clorură de vinil.

Concept și text : Enikő Vincze ; Măsurători efectuate prin senzori amplasați la casele modulare: ing. Alexandru Luchiian (prin proiectul ENHOJUST); Ancheta medicală în Pata Rât realizată prin proiectul ENHOJUST) : dr. Bogdan Mincu; Design : Radu Gaciu

Suferința oamenilor în mediul poluat din Pata Rât

Conform HG nr. 349/2005, depozitul de deşeuri neconform clasa B Pata Rât Cluj-Napoca trebuia să își sisteze activitatea la data de 16.07.2010.În acel an, muntele de gunoi era format din 1,9 milioane metri cubi de deșeuri și ocupa o suprafață de 22 de hectare. Dar activitatea de depozitare nu s-a sistat la termenul stabilit. Romilor evacuați de pe str. Coastei primăria Cluj-Napoca le-a construit niște case modulare la 800 de metri față de rampa veche de deșeuri și la 200 de metri de vechea rampă de deșeuri medicale.

Instituțiile care au contribuit la autorizarea acestor construcții au încălcat Declaraţia internaţională a drepturilor omului şi mediului adoptată la Geneva în 1994, precum şi Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536 din 23 iunie 2007, care arată că distanţa minimă de protecţie sanitară, recomandată între zonele protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri sanitare este de 1000 de metri.

Când rampa veche a fost închisă definitiv, în 2015, primarul Emil Boc anunța: “Am rezolvat criza gunoaielor la Cluj. Vom avea aici în Pata Rât propria rampă de gunoi administrată de RADP”. Tot atunci s-a înființat și rampa privată SALPREST. Cei care au autorizat cele două rampe noi, au uitat că la nici 1000 de metri de acestea se află casele modulare pe care tot ei le-au autorizat în 2010. Rampa veche, cea închisă în 2015, a fost ecologizată definitiv abia în 2020.

În 29.02.2020, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a constatat existența unei stări de urgență în Pata Rât, susținând prin asta cererea președintelui Consiliului Județean Alin Tișe de a deschide CMID fără autorizație de mediu: populația din vecinătatea acestor depozite este expusă la risc la îmbolnăviri, cu alterări ale funcției pulmonare, evenimente cardio-respiratorii, infecții respiratorii acute, acutizarea afecțiunilor cronice, intoxicații cu amoniac, metan și hidrogen sulfurat.

Dallas, barăcile de pe rampă și munca de selectare a deșeurilor   

Cea mai veche comunitate de romi din Pata Rât locuiește în colonia numită Dallas, unde, în casele de lemn oferite lor de Fundația Pro Roma din Olanda, stau aproximativ 300 de persoane. Strămoșii lor s-au așezat aici pe la sfârșitul anilor 1970 din constrângeri economice, situație care a fost moștenită și de a treia/ patra generație. Alte 100 de persoane locuiesc în barăci improvizate din lemn și nailon, fără apă, electricitate sau încălzire chiar la poalele rampelor de deșeuri. Ei au fost primii care au suferit atât de pe urma toxicității rampelor de deșeuri, și continuă să fie în prima linie a unei stigmatizări triple: cea a spațiului unde lucrează și în proximitatea căruia locuiesc, cea a etniei rome, și cea a muncii lor.

Acești oameni au asigurat selectarea deșeurilor de la Cluj pe vechiul depozit de gunoi și continuă să facă acest lucru pe noile rampe temporare, dar încă neecologice (administrate de compania publică RADP și firma privată SALPREST), deschise în 2015. În momentul de față rampa RADP funcționează în continuare, pentru că Centrul de Management Integrat al Deșeurilor nici acum nu este funcțional. Companiile din industria deșeurilor se îmbogățesc din munca lor, păstrându-le într-o dependență „miloasă” și condiții de minimă supraviețuire. Azi, în mare parte, ei nu mai lucrează informal, ci cu contract de muncă, exploatați fiind la salariul minim pe economie, fără niciun fel de spor legat de condițiile de muncă toxice, deosebit de grele sau de munca stigmatizată. Oamenii sunt total dependenți economic de această relație de exploatare, precum și de costurile reduse ale locuirii în astfel de condiții. Exploatarea și exproprierea sunt întrepătrunse în cazul lor, înspre beneficiul tuturor clujenilor ai căror deșeuri le selectează. Totuși, în pofida acestei dependențe, unii locuitori ai coloniei Dallas își ridică vocea, și transmit mesaje către clujeni, care au fost amplificate de câteva ori de activiștii pentru dreptate locativă, în vederea recunoașterii valorii muncii lor și a solicitării unor măsuri de îmbunătățire a condițiilor lor de trai în zonă.

Toxicitatea rampelor din Pata Rât

Din iulie 2020, proiectul ENHOJUST măsoară poluarea aerului cu PM2.5 și PM10 la casele modulare din Pata Rât cu aparatura organizației Strop De Aer.

Praful fin şi particulele în suspensie PM10 şi PM2.5 agravează bolile aparatului respirator, cum sunt astmul sau bronşita, formând depuneri la nivelul părţii superioare a aparatului respirator (cavitatea nazală, faringele şi laringele), respectiv în trahee şi bronhii, provocând diverse tipuri de iritaţii ce includ inflamaţii şi uscarea nasului, gâtului, precum şi tuse, tuse şuierătoare, dispnee şi scăderea funcţiei pulmonare. Gravitatea afecțiunilor este cu atât mai mare cu cât particulele conțin și substanțe acide (cum sunt dioxidul de sulf, oxidul de azot, etc.) sau substanțe chimice, toxice, respectiv cancerigene. Inflamațiile se pot extinde astfel și în zona inferioară a plămânilor, având efecte directe asupra circulației sangvine și asupra capacității sângelui de a se coagula.

Depășirile valorii admise ale particulelor în suspensie de către Organizația Mondială a Sănătății sunt îngrijorător de mari în Pata Rât.

În plus, în Pata Rât, precum arată măsurătorile noastre cu senzorul URADMonitor ale poluării aerului cu Hidrogen Sulfurat (H2S), marea concentrație a PM10 și PM2.5 se amestecă cu H2S, formând un amestec toxic foarte periculos de particule cu praf și substanțe chimice.

H2S este un acid care se regăsește în natură în regiunile de gaze naturale sau petrol. De asemenea, el se crează prin putrefacția substanțelor organice, de exemplu a gunoaielor. H2S are miros neplăcut de ouă clocite și este inflamabil. Ajungând în organismul omului, împiedică lipirea oxigenului de celulele sanguine, cauzând astfel privarea de oxigen. El se amestecă cu apa din plămâni formând un acid slab.

Standardele naționale de stat în vigoare din 1987 prevăd că în cazul unei expuneri îndelungate, precum se întâmplă în cazul locuitorilor din Pata Rât, concentrația medie maximă admisă la 24 de ore a H2S în aer este de 0.008 mg/ m3 ~ 0.006 ppm. Din păcate, oamenii din Pata Rât sunt expuși la concentrații care depășesc cu mult acest nivel. Pe de altă parte, măsurătorile noastre arată, că nivelul H2S este de 2-3 ori mai mare în Pata Rât decât media din Cluj-Napoca.

Integrarea principiului justiției de mediu (formulat și în Convenția de la Aarhus) în sistemul internațional al drepturilor omului s-a realizat prin ideea dreptului la un mediu sănătos, recunoscut ca un drept fundamental de către Rezoluția Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite din octombrie 2021 (HRC/RES/48/13). Dincolo de asta, noi milităm pentru dreptul de a locui într-un mediu sănătos. Și mai mult, recunoaștem că, deși implicațiile mediului poluat asupra drepturilor omului sunt resimțite de indivizi și comunități din întreaga lume, consecințele sunt resimțite cel mai acut de acele segmente ale populației care se află deja în situații vulnerabile, precum sunt comunitățile rome din Pata Rât. De aceea, noi milităm pentru o justiție antirasistă de mediu și de locuire.

Efectele poluării din Pata Rât asupra sănătății

În iulie 2021, proiectul ENHOJUST al Fundației Desire a realizat o anchetă medicală în trei comunități din Pata Rât pe un eșantion de 283 persoane de peste 18 ani. Printre întrebările privind starea de sănătate, în chestionar am inclus și întrebări legate de sentimentul de lipsă sau sete de aer, sau de oboseala inexplicabilă, sau la modurile în care li se manifestă oboseala.

La mai puțini din jumătate dintre respondenți, oboseala sau lipsa de aer apare doar după un efort intens (49.3%). În cazul celorlalți, însă, oboseala sau lipsa de aer apare: după câteva minute de mers pe drum drept (14.5%), după ce urcă o pantă ușoară sau dacă se grăbesc (17%), chiar dacă merg mai încet decât ceilalți oameni sau se opresc din mers foarte des (18.4%), chiar și când se îmbracă sau doar ies din casă (0.8%). Aceste valori sunt semnificativ mai mari decât datele raportate în studiile epidemiologice relevante, în care senzația de lipsă de aer apare la aproximativ 27% din persoanele intervievate. Alte studii arată, că prezența lipsei de aer este un factor predictiv pentru mortalitatea cauzată de boli serioase ale plămânii sau inimii.

Poluarea se asociază cu multe simptome, nu neapărat specifice unei boli anume, precum tusea, amețelile și durerile de cap. De asemenea, expunerea prelungită la aer poluat poate duce la apariția bolilor pulmonare cronice precum astmul, bronhopneumopatia cronică obstructivă sau apariția alergiilor respiratorii.

O anchetă realizată în 2012 de către UNDP și UBB arată că la acea oră, numărul de persoane peste 65 de ani din trei comunități rome din Pata Rât era precum urmează: pe str. Cantonului 8, la modulare 3, iar în Dallas 2. Când am realizat ancheta medicală ENHOJUST în 2021, și noi am identificat un număr foarte mic de persoane peste 65 de ani (15), adică un procent de 5.3 % din totalul persoanelor de peste 18 ani din eșantionul nostru (283) care locuiau pe Cantonului, la modulare și în Dallas.

Comparativ, dacă ne uităm la datele despre populația din Cluj-Napoca, putem nota: conform INS, în 2021 în Cluj-Napoca din totalul de 327927 locuitori, 273698 de persoane erau peste 18 ani, iar raportat la această sumă, 59081 de persoane, adică 21% au fost de peste 65 de ani.

Poluarea în Pata Rât, Cluj-Napoca, februarie 2022

În timp de pace sau război, persoanele care locuiesc în proximitatea rampei toxice din Pata Rât, marea majoritate de etnie romă, servind industria de salubritate și de reciclare, precum și interesele clujenilor de a scăpa de deșeuri, trăiesc în condiții similare cu cele ale celor mai degradante tabere de refugiați de război. Și asta nu este un caz unic în România. Dar este un caz care denotă că nu lipsa banilor din bugetul public perpetuează problema.Statul român nu a avut niciodată voință politică și contribuție financiară necesară creării unui fond de locuințe sociale adecvate care să le protejeze viața, sănătatea și restul drepturilor fundamentale ale celor împinși în astfel de situații prin politici economice și prin rasism instituționalizat. Autoritățile publice locale din orașul Cluj au promis în perspectiva anilor 2030 “dispariția Pata Rât”. Un slogan care pare mai mult o promisiune pentru locuitorii ansamblului imobiliar Transylvania Smart City în construcție în proximitatea zonelor rezidențiale vechi ale romilor sărăciți și privați de condiții adecvate de locuire de peste 40-20-10 de ani, și mai puțin un plan pentru cei din urmă fundamentat pe consultarea și nevoile lor.

272736 sharesLikeCommentShare

0

Atenționare de poluare în Pata Rât

Măsurători recente ale noastre la casele modulare, de exemplu datele din 19.11.2021 arată o depășire a valorii medii în acea zi cu 1719% a nivelului admisibil al PM10 și cu 566% al nivelului PM2.5 în aer.

În dimineața zilei respective (pe la ora nouă), PM10 a ajuns la aproape 1000 µg / m3 (ceea ce este o concentrație enormă față de concentrația medie anuală de PM10 permisă de OMS, adică 15 µg / m3); iar PM2.5 a cunoscut o valoare de aproape 200 µg / m3 (foarte mare față de concentrațiile medii anuale de PM2.5 ce nu ar trebui să depășească 5 µg / m3).

Valorile hidrogenului sulfurat

Am studiat legislația din România. Standardele naționale de stat în vigoare din 1987 (shorturl.at/muLRV) spun : în cazul unei expuneri îndelungate,

concentrația medie maximă admisă la 24 de ore a substanței Hidrogen sulfurat (H2S) în aer este de 0.008 mg/ m3 ~ 0.006 ppm.

Hidrogenul sulfurat este un gaz incolor, inflamabil, cu un miros caracteristic de ouă stricate. Acest acid se regăsește în natură în regiunile de gaze naturale sau petrol. De asemenea, el se crează prin putrefacția substanțelor organice, de exemplu a gunoaielor de pe rampele de deșeuri, dar și în stațiile de epurare a apei.Măsurătorile noastre de la casele modulare din Pata Rât Cluj-Napoca arată concentrația H2S în unitatea de măsură numită “ppm”, adică “părți per million”. Degajarea gazului H2S este direct proporțională cu temperatura aerului, care favorizează putrefacția și fermentarea gunoiului.

Astfel constatăm cele reflectate în infografic: adică valori de H2S în Pata Rât ce depășesc cu foarte mult limita legală și pun în pericol siguranța oamenilor care locuiesc în zonă.

Poluarea și Covid-19

S-a observat o corelație pozitivă între răspândirea virusului Sars-Cov-2 și poluarea aerului. Particulele atmosferice (PM) crează un mediu potrivit pentru transportarea virusului la distanțe mai mari decât cele ale contactului apropiat. Mai mult, PM induce inflamație în celulele pulmonare și expunerea la PM ar putea crește susceptibilitatea și severitatea simptomelor pacientului COVID-19. – articol din International Journal for Public Health, iunie 2020.#A positive correlation has been observed between the spread of the virus and air pollution, one of the greatest challenges of our millennium. COVID-19 could have an air transmission and atmospheric particulate matter (PM) could create a suitable environment for transporting the virus at greater distances than those considered for close contact. Moreover, PM induces inflammation in lung cells, and exposure to PM could increase the susceptibility and severity of the COVID-19 patient symptoms. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7345938/

Despre poluarea cu particule în suspensie

Din iulie 2020 măsurăm poluarea aerului cu PM2.5 și PM10 la casele modulare din Pata Rât cu aparatura Strop De Aer . Rezultatele măsurătorilor noastre se pot urmări aici. https://cluj-napoca.aqi.eco/ro/cluj-napoca-4/annual_stats

Știați că?!“Praful fin şi particulele în suspensie PM10 şi PM2.5 agravează bolile aparatului respirator, cum sunt astmul sau bronşita, formând depuneri la nivelul părţii superioare a aparatului respirator (cavitatea nazală, faringele şi laringele), respectiv în trahee şi bronhii, provocând diverse tipuri de iritaţii ce includ inflamaţii şi uscarea nasului, gâtului, precum şi tuse, tuse şuierătoare, dispnee şi scăderea funcţiei pulmonare. Gravitatea afecțiunilor este cu atât mai mare cu cât particulele conțin și substanțe acide (cum sunt dioxidul de sulf, oxidul de azot, etc.) sau substanțe chimice, toxice, respectiv cancerigene. Inflamațiile se pot extinde astfel și în zona inferioară a plămânilor, având efecte directe asupra circulației sangvine și asupra capacității sângelui de a se coagula.” (http://www.systemlife.ro/un_risc_pentru_sanatate.php)

În plus, în Pata Rât, precum arată măsurătorile noastre cu senzorul URADMonitor privind poluarea aerului cu Hidrogen Sulfurat, marea concentrație a PM10 și PM2.5 se amestecă cu H2S, formând un amestex toxic foarte periculos de particule cu praf și substanțe chimice.

⛔

Stop #rasismuldemediu

Poluarea cu PM2.5 și PM10 – statistici anuale, comparativ cu media recomandată de OMS

Toată lumea știe bine:

Pata Rât din Cluj-Napoca include nu doar teritoriile industriale ale rampelor, ci și arii rezidențiale formate în mod explicit sau implicit de primăria municipiului prin măsurile sale de relocare post-evacuări, ori tolerate de către aceasta ca o modalitate de a contribui la asigurarea forței de muncă ieftine în activitatea de selectare a deșeurilor. Totuși:

Când se vorbește de poluarea mediului din Pata Rât foarte puțini vor să recunoască că acest lucru înseamnă pericol mare pentru cei care locuiesc acolo.

Jos #rasismuldemediu. #ENHOJUST reamintește: Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit noi praguri recomandate cu privire la nivelurile de poluare, care ar trebui utilizate ca instrumente de referință de către factorii de decizie din întreaga lume.

Liniile directoare actualizate afirmă: concentrațiile medii anuale de PM2.5 nu trebuie să depășească 5 µg / m3, în timp ce expunerile medii pe 24 de ore nu trebuie să depășească 15 µg / m3 mai mult de 3-4 zile pe an.

Liniile directoare actualizate afirmă: concentrațiile medii anuale de PM10 nu trebuie să depășească 15 µg / m3, în timp ce expunerile medii pe 24 de ore nu trebuie să depășească 45 µg / m3 mai mult de 35 zile pe an (UE).

În ultimile 12 luni, media anuală cu poluare PM10 în Pata Rât a fost de 60 µg / m3, iar cea cu poluare PM2.5 a fost de 31 µg / m3.

Oamenii care locuiesc în apropierea rampelor de deșeuri, în ultimele 12 luni au fost expuși prea multe zile la poluarea cu particulele în suspensie peste media admisă de OMS: timp de 88 zile în cazul PM10, și timp de 80 de zile cu PM2.5.

Particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât, pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări (conform https://www.calitateaer.ro).

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.

Expunerea pe termen lung chiar și la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

Valorile H2S – Cluj-Napoca și Pata Rât

Știați că

Hidrogenul sulfurat (H2S) este un acid care se regăsește în natură în regiunile de gaze naturale sau petrol. De asemenea, el se crează prin putrefacția substanțelor organice, de exemplu a gunoaielor. Deci, ocurența H2S în mediul depozitelor de deșeuri este evidentă. Acest acid se mai produce și în stațiile de epurare a apei. Drept urmare, persoanele care locuiesc în apropierea unor astfel de situri, sunt expuse efectului otrăvitor și caustic al hidrogenului sulfurat. H2S are miros neplăcut de ouă clocite și este inflamabil. Ajungând în organismul omului, împiedică lipirea oxigenului de celulele sanguine, cauzând astfel privarea de oxigen. El se amestecă cu apa din plămâni formând un acid slab.

Hidrogenul sulfurat nu se acumulează în organism, dar expunerea repetată / prelungită la niveluri moderate poate provoca tensiune arterială scăzută, dureri de cap, pierderea poftei de mâncare și pierderea în greutate, dar și leziuni ale sistemului nervos.

Expunerea prelungită la niveluri scăzute poate provoca erupții cutanate dureroase și ochi iritați.

Expunerea la niveluri ridicate de H2S provoacă paralizie respiratorie, convulsii, comă, leziuni cerebrale și cardiace, chiar moarte.

Graficele de mai jos arată că nivelul H2S este de 2-3 ori mai mare în Pata Rât (în apropierea rampelor de deșeuri unde locuiesc circa 1500 de persoane) decât media din Cluj-Napoca.

Măsurătorile sunt făcute în cadrul proiectului #ENHOJUST. Le facem cu senzorul uRADMonitor SMOGGIE-GAS H2S (rezoluția de 1 ppb, min value 0 ppm, max value 2 ppm): în Pata Rât, la casele modulare construite de primăria Cluj-Napoca în 2010 pentru romii evacuați de pe strada Coastei la o distanță de 800 metri de la rampa veche, pe atunci funcțională, și la aceeași distanță de rampa RADP deschisă în 2015; în oraș în apropiere de Baza Sportivă Gheorgheni de pe str. Alexandru Vaida Voevod.