ENHOJUST la expoziția Comunități rome din Pata Rât și mișcarea antirasistă pentru dreptate locativă

Această expoziție a fost realizată cu ocazia zilei de 8 Aprilie – Ziua Internațională a Romilor, pentru a ne exprima solidaritatea antirasistă cu lupta tuturor romilor pentru recunoaștere culturală, dreptate socială, capacitare economică și participare politică.

Organizatorii expoziției au fost: Asociația Comunitară a Romilor de pe Coastei (prin proiectul „Încălcarea dreptului de a locui într-un mediu sănătos și lupta romilor din Pata Rât pentru dreptate locativă”), Fundația Desire, și Căși sociale ACUM!, aprilie 2022.

Expoziția a fost prezentată în 6 secțiuni:

  1. Planșa introductivă la expoziție
  2. Secțiunea Unde au dispărut copiii de pe canapea? (despre str. Coastei și casele modulare din Pata Rât)
  3. Secțiunea Drumul nostru încotro? (despre str. Cantonului)
  4. Secțiunea Rampele de deșeuri sunt toxice pentru oamenii! (despre Dallas, munca pe rampe, și toxicitatea mediului)
  5. Secțiunea Activismul din Cluj pentru dreptate locativă
  6. Este Pata Rât istorie?

La SECȚIUNEA 4 am prezentat și câteva din rezultatele proiectului ENHOJUST.

Rampele de deșeuri sunt toxice pentru oameni! (planșa introductivă le secțiunea 4)

Comunitățile rome care locuiesc în proximitatea rampelor de deșeuri din Pata Rât au fost expuse îndeaproape și pe o foarte lungă perioadă de timp toxicității rampelor de deșeuri. Totuși, procesul intentat de Fundația Desire împreună cu 50 de persoane cu domiciliul în casele modulare, împotriva primăriei, Consiliului Județean, rampei Salprest, rampei RADP, Gărzii de Mediu și Agenției de Mediu, prin care noi am dorit să demonstrăm că gunoaiele sunt toxice pentru oameni, se tergiversează la Tribunalul Cluj din 2018. De ce este atât de dificil să recunoști că rampele de deșeuri intoxică oamenii?

Activitatea industrială, inclusiv rampele de deșeuri generează particule în suspensie PM2.5 și PM10, care reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete. Iar zona rampelor de deșeuri cunoaște mult trafic, mașinile de salubritate circulând ziua și noaptea din localități înspre rampe și invers. Foarte specific în spectrul poluatorilor generate de rampele de deșeuri este Hidrogenul sulfurat (H2S), un gaz incolor, nociv, care apare în condiții anaerobe sau corozive. Este un gaz exploziv și extrem de inflamabil, mai ales când intră în  contact cu produsele oxidante. Când resturile de alimente și deșeurile verzi sunt aruncate la groapa de gunoi, ele în general sunt compactate și acoperite. Acest lucru elimină oxigenul și îl face să se descompună într-un proces anaerob. De-a lungul acestui proces se eliberează metan, un gaz cu efect de seră și inflamabil, foarte periculos dacă se lasă să se acumuleze în concentrație mare.

Depozitele de gunoi prezintă risc de incendiu datorită gazelor pe care le produc. Dacă se produce un incendiu, pompierii vor folosi adesea o spumă ignifugă în loc de apă pentru a stinge incendiul, adăugând astfel și mai multă amprentă chimică depozitului de deșeuri. Deșeurile precum televizoarele, computerele și alte aparate electronice conțin o listă lungă de substanțe periculoase, inclusiv mercur, arsen, cadmiu, solvenți, acizi și plumb. Când deșeurile se descompun în groapa de gunoi și apa se filtrează prin acele deșeuri, se formează lichidul numit levigat, care este foarte toxic și poluează pământul și apele subterane.

Depozitele obișnuite, destinate gunoiului menajer, fără să aibă deșeuri periculoase, sunt surse de substanțe chimice cauzătoare de cancer, precum benzenul și clorura de vinil. Bacteriile obișnuite din sol pot crea substanțe chimice toxice chiar și din așa-numitele deșeuri nepericuloase. În plus, s-a demonstrat că depozitele de gunoi închise de mai bine de 20 de ani mai emit clorură de vinil.

Concept și text : Enikő Vincze ; Măsurători efectuate prin senzori amplasați la casele modulare: ing. Alexandru Luchiian (prin proiectul ENHOJUST); Ancheta medicală în Pata Rât realizată prin proiectul ENHOJUST) : dr. Bogdan Mincu; Design : Radu Gaciu

Suferința oamenilor în mediul poluat din Pata Rât

Conform HG nr. 349/2005, depozitul de deşeuri neconform clasa B Pata Rât Cluj-Napoca trebuia să își sisteze activitatea la data de 16.07.2010.În acel an, muntele de gunoi era format din 1,9 milioane metri cubi de deșeuri și ocupa o suprafață de 22 de hectare. Dar activitatea de depozitare nu s-a sistat la termenul stabilit. Romilor evacuați de pe str. Coastei primăria Cluj-Napoca le-a construit niște case modulare la 800 de metri față de rampa veche de deșeuri și la 200 de metri de vechea rampă de deșeuri medicale.

Instituțiile care au contribuit la autorizarea acestor construcții au încălcat Declaraţia internaţională a drepturilor omului şi mediului adoptată la Geneva în 1994, precum şi Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536 din 23 iunie 2007, care arată că distanţa minimă de protecţie sanitară, recomandată între zonele protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri sanitare este de 1000 de metri.

Când rampa veche a fost închisă definitiv, în 2015, primarul Emil Boc anunța: “Am rezolvat criza gunoaielor la Cluj. Vom avea aici în Pata Rât propria rampă de gunoi administrată de RADP”. Tot atunci s-a înființat și rampa privată SALPREST. Cei care au autorizat cele două rampe noi, au uitat că la nici 1000 de metri de acestea se află casele modulare pe care tot ei le-au autorizat în 2010. Rampa veche, cea închisă în 2015, a fost ecologizată definitiv abia în 2020.

În 29.02.2020, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a constatat existența unei stări de urgență în Pata Rât, susținând prin asta cererea președintelui Consiliului Județean Alin Tișe de a deschide CMID fără autorizație de mediu: populația din vecinătatea acestor depozite este expusă la risc la îmbolnăviri, cu alterări ale funcției pulmonare, evenimente cardio-respiratorii, infecții respiratorii acute, acutizarea afecțiunilor cronice, intoxicații cu amoniac, metan și hidrogen sulfurat.

Dallas, barăcile de pe rampă și munca de selectare a deșeurilor   

Cea mai veche comunitate de romi din Pata Rât locuiește în colonia numită Dallas, unde, în casele de lemn oferite lor de Fundația Pro Roma din Olanda, stau aproximativ 300 de persoane. Strămoșii lor s-au așezat aici pe la sfârșitul anilor 1970 din constrângeri economice, situație care a fost moștenită și de a treia/ patra generație. Alte 100 de persoane locuiesc în barăci improvizate din lemn și nailon, fără apă, electricitate sau încălzire chiar la poalele rampelor de deșeuri. Ei au fost primii care au suferit atât de pe urma toxicității rampelor de deșeuri, și continuă să fie în prima linie a unei stigmatizări triple: cea a spațiului unde lucrează și în proximitatea căruia locuiesc, cea a etniei rome, și cea a muncii lor.

Acești oameni au asigurat selectarea deșeurilor de la Cluj pe vechiul depozit de gunoi și continuă să facă acest lucru pe noile rampe temporare, dar încă neecologice (administrate de compania publică RADP și firma privată SALPREST), deschise în 2015. În momentul de față rampa RADP funcționează în continuare, pentru că Centrul de Management Integrat al Deșeurilor nici acum nu este funcțional. Companiile din industria deșeurilor se îmbogățesc din munca lor, păstrându-le într-o dependență „miloasă” și condiții de minimă supraviețuire. Azi, în mare parte, ei nu mai lucrează informal, ci cu contract de muncă, exploatați fiind la salariul minim pe economie, fără niciun fel de spor legat de condițiile de muncă toxice, deosebit de grele sau de munca stigmatizată. Oamenii sunt total dependenți economic de această relație de exploatare, precum și de costurile reduse ale locuirii în astfel de condiții. Exploatarea și exproprierea sunt întrepătrunse în cazul lor, înspre beneficiul tuturor clujenilor ai căror deșeuri le selectează. Totuși, în pofida acestei dependențe, unii locuitori ai coloniei Dallas își ridică vocea, și transmit mesaje către clujeni, care au fost amplificate de câteva ori de activiștii pentru dreptate locativă, în vederea recunoașterii valorii muncii lor și a solicitării unor măsuri de îmbunătățire a condițiilor lor de trai în zonă.

Toxicitatea rampelor din Pata Rât

Din iulie 2020, proiectul ENHOJUST măsoară poluarea aerului cu PM2.5 și PM10 la casele modulare din Pata Rât cu aparatura organizației Strop De Aer.

Praful fin şi particulele în suspensie PM10 şi PM2.5 agravează bolile aparatului respirator, cum sunt astmul sau bronşita, formând depuneri la nivelul părţii superioare a aparatului respirator (cavitatea nazală, faringele şi laringele), respectiv în trahee şi bronhii, provocând diverse tipuri de iritaţii ce includ inflamaţii şi uscarea nasului, gâtului, precum şi tuse, tuse şuierătoare, dispnee şi scăderea funcţiei pulmonare. Gravitatea afecțiunilor este cu atât mai mare cu cât particulele conțin și substanțe acide (cum sunt dioxidul de sulf, oxidul de azot, etc.) sau substanțe chimice, toxice, respectiv cancerigene. Inflamațiile se pot extinde astfel și în zona inferioară a plămânilor, având efecte directe asupra circulației sangvine și asupra capacității sângelui de a se coagula.

Depășirile valorii admise ale particulelor în suspensie de către Organizația Mondială a Sănătății sunt îngrijorător de mari în Pata Rât.

În plus, în Pata Rât, precum arată măsurătorile noastre cu senzorul URADMonitor ale poluării aerului cu Hidrogen Sulfurat (H2S), marea concentrație a PM10 și PM2.5 se amestecă cu H2S, formând un amestec toxic foarte periculos de particule cu praf și substanțe chimice.

H2S este un acid care se regăsește în natură în regiunile de gaze naturale sau petrol. De asemenea, el se crează prin putrefacția substanțelor organice, de exemplu a gunoaielor. H2S are miros neplăcut de ouă clocite și este inflamabil. Ajungând în organismul omului, împiedică lipirea oxigenului de celulele sanguine, cauzând astfel privarea de oxigen. El se amestecă cu apa din plămâni formând un acid slab.

Standardele naționale de stat în vigoare din 1987 prevăd că în cazul unei expuneri îndelungate, precum se întâmplă în cazul locuitorilor din Pata Rât, concentrația medie maximă admisă la 24 de ore a H2S în aer este de 0.008 mg/ m3 ~ 0.006 ppm. Din păcate, oamenii din Pata Rât sunt expuși la concentrații care depășesc cu mult acest nivel. Pe de altă parte, măsurătorile noastre arată, că nivelul H2S este de 2-3 ori mai mare în Pata Rât decât media din Cluj-Napoca.

Integrarea principiului justiției de mediu (formulat și în Convenția de la Aarhus) în sistemul internațional al drepturilor omului s-a realizat prin ideea dreptului la un mediu sănătos, recunoscut ca un drept fundamental de către Rezoluția Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite din octombrie 2021 (HRC/RES/48/13). Dincolo de asta, noi milităm pentru dreptul de a locui într-un mediu sănătos. Și mai mult, recunoaștem că, deși implicațiile mediului poluat asupra drepturilor omului sunt resimțite de indivizi și comunități din întreaga lume, consecințele sunt resimțite cel mai acut de acele segmente ale populației care se află deja în situații vulnerabile, precum sunt comunitățile rome din Pata Rât. De aceea, noi milităm pentru o justiție antirasistă de mediu și de locuire.

Efectele poluării din Pata Rât asupra sănătății

În iulie 2021, proiectul ENHOJUST al Fundației Desire a realizat o anchetă medicală în trei comunități din Pata Rât pe un eșantion de 283 persoane de peste 18 ani. Printre întrebările privind starea de sănătate, în chestionar am inclus și întrebări legate de sentimentul de lipsă sau sete de aer, sau de oboseala inexplicabilă, sau la modurile în care li se manifestă oboseala.

La mai puțini din jumătate dintre respondenți, oboseala sau lipsa de aer apare doar după un efort intens (49.3%). În cazul celorlalți, însă, oboseala sau lipsa de aer apare: după câteva minute de mers pe drum drept (14.5%), după ce urcă o pantă ușoară sau dacă se grăbesc (17%), chiar dacă merg mai încet decât ceilalți oameni sau se opresc din mers foarte des (18.4%), chiar și când se îmbracă sau doar ies din casă (0.8%). Aceste valori sunt semnificativ mai mari decât datele raportate în studiile epidemiologice relevante, în care senzația de lipsă de aer apare la aproximativ 27% din persoanele intervievate. Alte studii arată, că prezența lipsei de aer este un factor predictiv pentru mortalitatea cauzată de boli serioase ale plămânii sau inimii.

Poluarea se asociază cu multe simptome, nu neapărat specifice unei boli anume, precum tusea, amețelile și durerile de cap. De asemenea, expunerea prelungită la aer poluat poate duce la apariția bolilor pulmonare cronice precum astmul, bronhopneumopatia cronică obstructivă sau apariția alergiilor respiratorii.

O anchetă realizată în 2012 de către UNDP și UBB arată că la acea oră, numărul de persoane peste 65 de ani din trei comunități rome din Pata Rât era precum urmează: pe str. Cantonului 8, la modulare 3, iar în Dallas 2. Când am realizat ancheta medicală ENHOJUST în 2021, și noi am identificat un număr foarte mic de persoane peste 65 de ani (15), adică un procent de 5.3 % din totalul persoanelor de peste 18 ani din eșantionul nostru (283) care locuiau pe Cantonului, la modulare și în Dallas.

Comparativ, dacă ne uităm la datele despre populația din Cluj-Napoca, putem nota: conform INS, în 2021 în Cluj-Napoca din totalul de 327927 locuitori, 273698 de persoane erau peste 18 ani, iar raportat la această sumă, 59081 de persoane, adică 21% au fost de peste 65 de ani.

ENHOJUST POLICY BRIEF: PENTRU O JUSTIȚIE ANTIRASISTĂ DE MEDIU ȘI DE LOCUIRE (ÎN ROMÂNIA)

Prin cercetarea derulată în proiectul ENHOJUST ne-am propus să surprindem fenomenul locuirii în mediu toxic, îmbinând perspectiva sociologică cu cea legislativă, medicală și cea tehnică, de măsurare a poluării aerului în zone private de condiții adecvate de locuire. Rezultatele cercetării sunt prezentate în raportul în limba română, accesibil aici.

În policy brief elaborat în limba română și în limba engleză prezentăm matricea conceptuală a cercetării ENHOJUST, concluziile analizelor efectuate în partea I și II a raportului, precum și revendicările unei politici pentru o justiție antirasistă de mediu și de locuire în România. Vom promova analiza și recomandările noastre prin organizații de mediu și de locuire din România și din străinătate, dar le vom prezenta și decidenților politici de la nivel central.

ENHOJUST POLICY BRIEF: FOR AN ANTI-RACIST ENVIRONMENTAL AND HOUSING JUSTICE (IN ROMANIA)

Through the research carried out in the ENHOJUST project, we aimed to capture the phenomenon of housing in a toxic environment, combining the sociological approach with the legislative, medical, and technical perspective, and measuring air pollution in areas deprived of adequate living conditions. The results of the research are discussed in Part I and II of the report (accessible here in Romanian, fragments of it being embedded into the policy brief in English).

Through the ENHOJUST media campaign we want to contribute to raising awareness about the link between polluted environment, inadequate housing, and poor health, but also to make the state responsible for its obligations to ensure, through public policies, the right to live in a healthy environment and to create socio-economic conditions in which all people can exercise this right.

In addition to the two major sets of activities above, through ENHOJUST we also aimed at developing the concept of anti-racist environmental and housing justice. The introductory chapter of our report is dedicated to this endeavor, detailing the conceptual matrix from below. The latter was designed to reflect the complexity of the interdependencies between housing, the environment and health, and the various forms of social justice.

The Report is structured in four chapters:

  • INTRODUCTION. ENHOJUST CONCEPTUAL MATRIX
  • PART I. POLLUTION / TOXICITY, HOUSING, AND HEALTH
  • PART II. REGULATIONS REGARDING THE RELATIONSHIP BETWEEN ENVIRONMENT, HEALTH, AND HOUSING
  • AFTERWORD. CLAIMING PUBLIC POLICY FOR AN ANTI-RACIST ENVIRONMENTAL AND HOUSING JUSTICE

At the link below we present fragments in English from the Report, including the whole Introduction and Afterword, as well as the Conclusion sections of Part I and Part II.

https://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/ENHOJUST-policy-brief_in-English-1.pdf

RAPORTUL PROIECTULUI ENHOJUST : PENTRU O JUSTIȚIE ANTIRASISTĂ DE MEDIU ȘI DE LOCUIRE

Textul întregului Raport se poate descărca de aici

CUPRINS

https://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/ENHOJUST_Cuprins-Raport.pdf

INTRODUCERE. MATRICEA CONCEPTUALĂ ENHOJUST

  1. Matricea conceptuală ENHOJUST în contextul proiectului
  2. Justiția de mediu, și dreptul la un mediu sănătos
  3. Justiția locativă, și dreptul la locuință adecvată
  4. Justiția locativă și de mediu, și dreptul de a locui în mediu sănătos
  5. Justiția antirasistă de mediu și de locuire, și dreptul de a nu fi exclus de la dreptul de a locui în mediu sănătos

https://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/ENHOJUST-raport-Introducere_Matricea-conceptuala.pdf

PARTEA I. POLUARE/ TOXICITATE, LOCUIRE ȘI SĂNĂTATE

SECȚIUNEA A. Poluarea aerului și efectele asupra sănătății: de la o problemă generală la problemele specifice ale poluării rampelor de deșeuri

  1. Poluarea cu particule în suspensie PM2.5 și PM10
  2. Poluarea cu particule în suspensie și Covid-19
  3. Elementele care transformă rampele de deșeuri poluatoare în situri toxice
  4. Efectele toxicității rampelor de deșeuri asupra sănătății oamenilor
  5. Cazuri de rampe de deșeuri toxice și câteva acțiuni activiste din România

SECȚIUNEA B. Studiu de caz. Toxicitatea rampelor de deșeuri și efectele sale asupra sănătății în Pata Rât din Cluj-Napoca

I. Pata Rât – “ zone rezidențiale” și rampele de deșeuri

  1. O descriere generală a „zonelor rezidențiale” din Pata Rât, Cluj-Napoca
  2. Rampele vechi şi noi din Pata Rât, Cluj-Napoca

II. Poluarea aerului în Pata Rât. Măsurători realizate cu senzori amplasați la casele modulare

  1. Măsurători ale poluării aerului cu Hidrogen sulfurat
  2. Măsurători ale poluării aerului cu particulele în suspensie (PM)

III. Probleme de sănătate raportate de locuitorii mediului toxic din Pata Rât

SECȚIUNEA C. Concluzii, cu formularea unor principii pentru politicile publice ce ar trebui să răspundă la inegalitățile rasializate produsa de tripla nedreptate mediu toxic – locuire inadecvată – sănătate precară

  1. Obiectivele studiului nostru
  2. Concluzii privind formarea zonei rezidențiale din Pata Rât și principii pentru politici care să soluționeze situații locative de acest fel
  3. Concluzii privind poluarea zonei Pata Rât și principii pentru politici care să răspundă la situații de acest fel

https://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/ENHOJUST_Partea-I_sectiunea-A-si-B_poluare-sanatate_generalPataRat_cu-concluziiprincipii.pdf

PARTEA II. REGLEMENTĂRI PRIVIND RELAȚIA DINTRE MEDIU, SĂNĂTATE ȘI LOCUIRE

SECȚIUNEA A. Aspecte legislative

SECȚIUNEA B. Aspecte instituționale

SECȚIUNEA C.  Nevoia urgentă de a îmbunătăți legislația din domeniul dreptului la mediu sănătos, precum și mecanismele de urmărire a cazurilor de locuire în mediu toxic de către instituțiile statului

  1. Armonizarea legislației românești cu cea europeană în domeniul mediului
  2. Lacune legislative în România cu privire la locuirea în mediu sănătos
  3. Nevoia de a îmbunătăți mecanismele instituționale de urmărire a cazurilor de locuire în mediu toxic

https://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/ENHOJUST_Partea-II-Sectiunea-AB_Aspecte-legislativeAspecte-institutionale3.pdf

POSTFAȚĂ. Revendicarea unei politici publice pentru o justiție antirasistă de mediu și de locuire

  1. Integrarea revendicărilor ENHOJUST în trendul european recent al conștientizării legăturii între justiția de mediu și justiția socială    
  2. Principiile revendicărilor ENHOJUST izvorâte din recunoașterea pericolelor locuirii în mediu toxic
  3. Obligațiile autorităților publice locale cu privire la dreptul la mediu sănătos, și în particular cu privire la protejarea celor mai vulnerabili expuși la toxicitate datorită mediului în care locuiesc
  4. Obligațiile autorităților publice locale cu privire la dreptul la locuință adecvată, și în particular cu privire la protejarea celor mai vulnerabili expuși la toxicitate datorită mediului în care locuiesc
  5. Cuvânt de încheiere : Obligația de a asigura condiții pentru realizarea justiției antirasiste de mediu și de locuire sau a dreptului de a locui în mediu sănătos pentru toți

https://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/ENHOJUST_Raport-TOT_martie2022_final.pdf