Diseminarea raport și policy brief ENHOJUST în rândurile unor organizații și instituții din România și la nivelul UE

Senatori și deputați din Parlamentul României, și alți profesioniști participanți ai seminarului “Poluarea Aerului și sănătatea”, organizat în 15.06.2022 la Palatul Parlamentului (rapoarte tipărite):

  • Adrian Străinu Cercel, președinte Comisia pentru Sănătate din Senatul României
  • Anca Dragu, președintă Comisia pentru Drepturile Omului din Camera Deputaților
  • Cătălin Manea, vicepreședinte al Comisiei pentru Drepturile Omului din Camera Deputaților
  • Claudiu Mureșan, președinte Comisia pentru Mediu din Senat
  • Nelu Tătaru, președinte Comisia pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților
  • George Stânga, președinte Comisia pentru Mediu și Echilibru Eoclogic din Camera Deputaților
  • Dragoș Popescu, membru Comisia pentru Mediu din Senat
  • Cristian Ghica, senator
  • Dr. Simona Pârvu, director general Institutul Național pentru Sănătate Publică
  • Ioan Chirilă, expert al Institutului Național pentru Sănătate Publică
  • Beatrice Mahler, Manager Institutul de Pneumofiziologie Marius Nasta
  • Oana Cambera, membru Comisia pentru Administrație Publică din Camera Deputaților

Reprezentanți și reprezentante la nivel înalt ale unor ministere, precum și agenții naționale din domeniul protecției mediului, sănătății și locuirii (rapoarte tipărite):

  • Ministru Tánczos Barna, Ministerul Mediului
  • Secretar de Stat Ionuț-Sorin Banciu, Ministerul Mediului
  • Ministru Cseke Attila, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
  • Director Liviu Tudor Băileșteanu, Direcția Strategii, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
  • Ministru Prof. univ. Dr. Alexandru Rafila, Ministerul Sănătății
  • Ministru Marius-Constantin Budăi, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
  • Secretar de stat Lóránd-Árpád Fülöp, președinte Agenția Națională pentru Protecția Mediului
  • Subsecretar de Stat Adrian Haralambie BIDU, Vicepreşedintele Agenției Naționale Pentru Protecția Mediului
  • Aurelian Păduraru, comisar general Garda Națională de Mediu
  • Balla Izabella, comisar general adjunct Garda Națională de Mediu
  • Secretar de stat Iulian Paraschiv, președinte Agenția Națională pentru Romi

Reprezentanți și reprezentante la nivel înalt ale administrației publice locale și județene din Cluj, și birourilor județene ale agențiilor din domeniul protecției mediului (rapoarte tipărite):

  • Director executiv, Agenția Județeană pentru Protecția Mediului, jud. Cluj
  • Comisar șef, Comisariatul Județean Cluj al Gărzii Naționale de Mediu
  • Președinte Alin Tișe, Consiliul Județean Cluj
  • Consilier județean Elena Muscă, Consiliul Județean Cluj
  • Prefect Prefectura Județului Cluj
  • Primar Emil Boc, Primăria Municipiului Cluj-Napoca
  • Viceprimar Emese Oláh, Primăria Municipiului Cluj-Napoca
  • Viceprimar Dan Tarcea, Primăria Municipiului Cluj-Napoca
  • Sebesi Árpád Zoltán, consilier local USRPlus, urbanism și protecția mediului
  • Boloveschi Radu Mihai, consilier local USRPlus, sport, tineret, mediu și turism
  • Hossu Sergiu-Horia, consilier local USRPlus, urbanism și protecția mediului
  • Oană Alexandra, consilier local USRPlus, societate civilă, drepturile omului, sănătate
  • Ionescu Dinu, consilier local USRPlus, strategii de dezvoltare urbană

Reprezentanți și reprezentante ale unor organizații dedicate protecției mediului, sănătății, drepturilor omului și drepturile romilor (variante digitale trimise online):

  • Radu Motișan, URad Monitor, București
  • Mădălina Sarapatin, Asociația Slobozia Vrea Aer Curat, Tg. Jiu
  • Radu Tucmean, Stop Gazării de la Groapa de Gunoi Iridex, București
  • Silviu Gurlui, profesor de fizică Iași
  • Sorin Manolache, Redactor șef Radio Eco Natura
  • Anca Brășfălean, redactor EBS Radio Cluj
  • Natalia Ciobanu, Environmental Manager Endava, Cluj
  • Adrian Dohotaru, Asociația Societatea Organizată Sustenabil S.O.S, Cluj
  • Ciprian Nodiș (co-autor raport EEB Pushed to the wasteland)
  • Ionuț Anghel și Filip Alexandrescu, ICCV, București
  • Dan Doghi, Team Leader, Non-discrimination and Roma coordination Unit, DG Justice and Consumers at European Commission
  • Robert Matei & Florin Moisă, CRCR, Cluj
  • Irina Zamfirescu, Active Watch, București
  • Daniel Rădulescu, Sastipen, București
  • Daniela Maier, Ordinul Arhitecților din România – Filiala Transilvania, Cluj
  • Daniel Grebeldinger, Nevo Parudimos,Timișoara
  • Cezara David, Centrul de Resurse Juridice, București
  • Secțiunea 9G – Societatea Română de Pneumologie

Întâlniri la evenimente cu reprezentanți ai unor organizații și instituții Europene în domeniul mediului și drepturilor omului la invitația acestora, și trimitere variantă digitală a policy brief în limba engleză:

  • Face-to-face event: Transeuropa Festival in Porto, Ensuring basic rights to all and antiracism, 21-25.04.2022, European Alternatives
  • Greens/EFA MEPs Kim van Sparrentak, Ernest Urtasun
    • Face-to-face event at the European Parliament: From financialised to rights-based housing, 02.06.2022
  • Green/ EFA MEP, Romeo Franz, online communication
  • Green/ EFA EP Housing and Just Transition campaigner Francesca Jenner, online communication
  • Diego Francesco Marin, European Environmental Bureau in Brussels, la:
    • Online event: Environmental Racism workshop, at the 8th International Roma Women’s Conference – Protecting the human rights and dignity of Roma and Traveller Women in times of crisis, 25.11.2022
    • Online event: Roma Environmental Justice Networking and Capacity Building Workshop For Civil Society, Brusseles, 16.06.2022

Întâlnire cu universitari pe probleme de mediu la masa rotundă « Locuirea în mediu toxic – ce pot să facă universitățile în vederea îmbunătățirii mediului în care locuim? », 27.05.2022, Cluj (întânire fizică cu echipa ENHOJUST)și București (conectare online), diseminare rapoarte tipărite:

  • Universitatea Ecologică din București: Decan Conf. Univ. Dr. Elena Banciu ) Facultatea de Știinte ale Comunicării) și Decan șef de lucrări Suzana Cocioabă, (Facultatea de Ecologie și Protecția Mediului)
  • Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: Decan Lect. Univ. Dr. Nicolae Ajtai, Lect. Univ. Dr. Elena Sevianu, Lect. Univ. Dr. Cristina Modoi, Lect. Univ. Dr. Nicolae Baciu

About ENHOJUST (Enikő Vincze)

Presentation prepared for the Roma Environmental Justice Networking and Capacity Building Workshop – For Civil Society, organized by ERGO and European Environmental Bureau. Panel: Environmental Justice – Housing, Pollution and Spatial Segregation, 16.06.2022, Brussels 

In the research carried out by the ENHOJUST project, we used a multidisciplinary methodology to reveal the phenomenon of housing in a toxic environment.

In this article, the author briefly describes the applied methods, and – related to each of them – she formulates both conclusions and recommendations.

Masa rotundă ENHOJUST pe tema « Locuirea în mediu toxic – ce pot să facă universitățile în vederea îmbunătățirii mediului în care locuim? ».

Echipa ENHOJUST a lansat invitația la această masă rotundă unor universitari din Cluj-Napoca și București, care activează în domeniul protecției mediului, cu scopul de a prezenta abordarea noastră privind relația dintre mediu, sănătate și locuire, și de a discuta despre ce pot să facă universitățile în vederea îmbunătățirii mediului în care locuim.

Întâlnirea a avut loc în format fizic la Cluj-Napoca, la sediul Facultății de Știința și Ingineria Mediului al Universității Babeș-Bolyai. Timp de două zile, în holul principal al facultății am amplasat instalația noastră video ce permite cunoașterea interactivă a materialelor vizuale produse de ENHOJUST, și am dsitribuit studenților și cadrelor didactice broșurile noastre.

Colegii din București s-au conectat online la masa rotundă desfășurată în 27.05.2022 între orele 12.00-14.30.

  • La întâlnire au participat:
  • Echipa ENHOJUST: Enikő Vincze (sociolog), Bogdan Mincu (medic), Alexandru Luchiian (inginer), George Zamfir (sociolog), Vasile Gîlbea (jurist), István Szakáts (informatician, manager cultural)
  • Universitatea Ecologică din București: Decan Conf. Univ. Dr. Elena Banciu ) Facultatea de Știinte ale Comunicării) și Decan șef de lucrări Suzana Cocioabă, (Facultatea de Ecologie și Protecția Mediului)
  • Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: Decan Lect. Univ. Dr. Nicolae Ajtai, Lect. Univ. Dr. Elena Sevianu, Lect. Univ. Dr. Cristina Modoi, Lect. Univ. Dr. Nicolae Baciu

Contribuția ENHOJUST la Petiția către CNCD Locuirea în mediu toxic: discriminarea continuă a romilor din Pata Rât Cluj-Napoca în ceea ce privește dreptul la mediu sănătos și la sănătate

La începutul lunii mai 2022, Fundația Desire și Asociația Comunitară a Romilor de pe Coastei au trimis către CNCD, PETIȚIA – Locuirea în mediu toxic: discriminarea continuă a romilor din Pata Rât Cluj-Napoca în ceea ce privește dreptul la mediu sănătos și la sănătate, prin care solicităm constatarea şi sancţionarea unor fapte de discriminare exercitate în mod continuu din 2010, respectiv 2015 și 2020 încoace, de către autoritățile administrației publice locale din Cluj-Napoca, în speță Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, constând în: perpetuarea locuirii în mediu toxic a romilor în casele modulare din Pata Rât; lipsa informării și consultării romilor cu privire la efectele negative ale acestui fapt asupra sănătății; continua încălcare a dreptului la mediu sănătos; lipsa sistematică a protecției sănătății romilor expuși la efectele locuirii în mediu toxic.

Argumentele acestei petiții s-au bazat pe:

  • cercetarea ENHOJUST realizată în cadrul proiectului cu același nume de către Fundația Desire (rezultatele măsurării poluării aerului și ale anchetei medicale din Pata Rât, legislația privind dreptul la mediu sănătos)
  • interviurile realizate prin proiectul “Încălcarea dreptului de a locui într-un mediu sănătos și lupta romilor din Pata Rât pentru dreptate locativă” implementat între iulie 2021 – iunie 2022 de Asociația Comunitară a Romilor de pe Coastei și Fundația Desire cu sprijinul financiar al Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021 ….

CUPRINS

  • De ce este nevoie de această petiție?
  • Perpetuarea locuirii în casele modulare din Pata Rât în proximitatea rampelor de deșeuri este o discriminare instituțională practicată de autoritățile administrației publice locale
  • Toxicitatea rampelor de deșeuri și efectele sale asupra sănătății – considerente generale
  • Măsurători ale poluării aerului în zona caselor modulare din Pata Rât
  • Efectele locuirii în mediu toxic asupra sănătății oamenilor din Pata Rât
  • Concluzii cu privire la discriminarea romilor din Pata Rât manifestat în excluderea de la dreptul la mediu sănătos și la sănătate
  • Anexă. Fragmente din interviuri realizate cu locuitori din Pata Rât despre mediul în care locuiesc și problemele lor de sănătate

ENHOJUST la expoziția Comunități rome din Pata Rât și mișcarea antirasistă pentru dreptate locativă

Această expoziție a fost realizată cu ocazia zilei de 8 Aprilie – Ziua Internațională a Romilor, pentru a ne exprima solidaritatea antirasistă cu lupta tuturor romilor pentru recunoaștere culturală, dreptate socială, capacitare economică și participare politică.

Organizatorii expoziției au fost: Asociația Comunitară a Romilor de pe Coastei (prin proiectul „Încălcarea dreptului de a locui într-un mediu sănătos și lupta romilor din Pata Rât pentru dreptate locativă”), Fundația Desire, și Căși sociale ACUM!, aprilie 2022.

Expoziția a fost prezentată în 6 secțiuni:

  1. Planșa introductivă la expoziție
  2. Secțiunea Unde au dispărut copiii de pe canapea? (despre str. Coastei și casele modulare din Pata Rât)
  3. Secțiunea Drumul nostru încotro? (despre str. Cantonului)
  4. Secțiunea Rampele de deșeuri sunt toxice pentru oamenii! (despre Dallas, munca pe rampe, și toxicitatea mediului)
  5. Secțiunea Activismul din Cluj pentru dreptate locativă
  6. Este Pata Rât istorie?

La SECȚIUNEA 4 am prezentat și câteva din rezultatele proiectului ENHOJUST.

Rampele de deșeuri sunt toxice pentru oameni! (planșa introductivă le secțiunea 4)

Comunitățile rome care locuiesc în proximitatea rampelor de deșeuri din Pata Rât au fost expuse îndeaproape și pe o foarte lungă perioadă de timp toxicității rampelor de deșeuri. Totuși, procesul intentat de Fundația Desire împreună cu 50 de persoane cu domiciliul în casele modulare, împotriva primăriei, Consiliului Județean, rampei Salprest, rampei RADP, Gărzii de Mediu și Agenției de Mediu, prin care noi am dorit să demonstrăm că gunoaiele sunt toxice pentru oameni, se tergiversează la Tribunalul Cluj din 2018. De ce este atât de dificil să recunoști că rampele de deșeuri intoxică oamenii?

Activitatea industrială, inclusiv rampele de deșeuri generează particule în suspensie PM2.5 și PM10, care reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete. Iar zona rampelor de deșeuri cunoaște mult trafic, mașinile de salubritate circulând ziua și noaptea din localități înspre rampe și invers. Foarte specific în spectrul poluatorilor generate de rampele de deșeuri este Hidrogenul sulfurat (H2S), un gaz incolor, nociv, care apare în condiții anaerobe sau corozive. Este un gaz exploziv și extrem de inflamabil, mai ales când intră în  contact cu produsele oxidante. Când resturile de alimente și deșeurile verzi sunt aruncate la groapa de gunoi, ele în general sunt compactate și acoperite. Acest lucru elimină oxigenul și îl face să se descompună într-un proces anaerob. De-a lungul acestui proces se eliberează metan, un gaz cu efect de seră și inflamabil, foarte periculos dacă se lasă să se acumuleze în concentrație mare.

Depozitele de gunoi prezintă risc de incendiu datorită gazelor pe care le produc. Dacă se produce un incendiu, pompierii vor folosi adesea o spumă ignifugă în loc de apă pentru a stinge incendiul, adăugând astfel și mai multă amprentă chimică depozitului de deșeuri. Deșeurile precum televizoarele, computerele și alte aparate electronice conțin o listă lungă de substanțe periculoase, inclusiv mercur, arsen, cadmiu, solvenți, acizi și plumb. Când deșeurile se descompun în groapa de gunoi și apa se filtrează prin acele deșeuri, se formează lichidul numit levigat, care este foarte toxic și poluează pământul și apele subterane.

Depozitele obișnuite, destinate gunoiului menajer, fără să aibă deșeuri periculoase, sunt surse de substanțe chimice cauzătoare de cancer, precum benzenul și clorura de vinil. Bacteriile obișnuite din sol pot crea substanțe chimice toxice chiar și din așa-numitele deșeuri nepericuloase. În plus, s-a demonstrat că depozitele de gunoi închise de mai bine de 20 de ani mai emit clorură de vinil.

Concept și text : Enikő Vincze ; Măsurători efectuate prin senzori amplasați la casele modulare: ing. Alexandru Luchiian (prin proiectul ENHOJUST); Ancheta medicală în Pata Rât realizată prin proiectul ENHOJUST) : dr. Bogdan Mincu; Design : Radu Gaciu

Suferința oamenilor în mediul poluat din Pata Rât

Conform HG nr. 349/2005, depozitul de deşeuri neconform clasa B Pata Rât Cluj-Napoca trebuia să își sisteze activitatea la data de 16.07.2010.În acel an, muntele de gunoi era format din 1,9 milioane metri cubi de deșeuri și ocupa o suprafață de 22 de hectare. Dar activitatea de depozitare nu s-a sistat la termenul stabilit. Romilor evacuați de pe str. Coastei primăria Cluj-Napoca le-a construit niște case modulare la 800 de metri față de rampa veche de deșeuri și la 200 de metri de vechea rampă de deșeuri medicale.

Instituțiile care au contribuit la autorizarea acestor construcții au încălcat Declaraţia internaţională a drepturilor omului şi mediului adoptată la Geneva în 1994, precum şi Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536 din 23 iunie 2007, care arată că distanţa minimă de protecţie sanitară, recomandată între zonele protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi riscuri sanitare este de 1000 de metri.

Când rampa veche a fost închisă definitiv, în 2015, primarul Emil Boc anunța: “Am rezolvat criza gunoaielor la Cluj. Vom avea aici în Pata Rât propria rampă de gunoi administrată de RADP”. Tot atunci s-a înființat și rampa privată SALPREST. Cei care au autorizat cele două rampe noi, au uitat că la nici 1000 de metri de acestea se află casele modulare pe care tot ei le-au autorizat în 2010. Rampa veche, cea închisă în 2015, a fost ecologizată definitiv abia în 2020.

În 29.02.2020, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a constatat existența unei stări de urgență în Pata Rât, susținând prin asta cererea președintelui Consiliului Județean Alin Tișe de a deschide CMID fără autorizație de mediu: populația din vecinătatea acestor depozite este expusă la risc la îmbolnăviri, cu alterări ale funcției pulmonare, evenimente cardio-respiratorii, infecții respiratorii acute, acutizarea afecțiunilor cronice, intoxicații cu amoniac, metan și hidrogen sulfurat.

Dallas, barăcile de pe rampă și munca de selectare a deșeurilor   

Cea mai veche comunitate de romi din Pata Rât locuiește în colonia numită Dallas, unde, în casele de lemn oferite lor de Fundația Pro Roma din Olanda, stau aproximativ 300 de persoane. Strămoșii lor s-au așezat aici pe la sfârșitul anilor 1970 din constrângeri economice, situație care a fost moștenită și de a treia/ patra generație. Alte 100 de persoane locuiesc în barăci improvizate din lemn și nailon, fără apă, electricitate sau încălzire chiar la poalele rampelor de deșeuri. Ei au fost primii care au suferit atât de pe urma toxicității rampelor de deșeuri, și continuă să fie în prima linie a unei stigmatizări triple: cea a spațiului unde lucrează și în proximitatea căruia locuiesc, cea a etniei rome, și cea a muncii lor.

Acești oameni au asigurat selectarea deșeurilor de la Cluj pe vechiul depozit de gunoi și continuă să facă acest lucru pe noile rampe temporare, dar încă neecologice (administrate de compania publică RADP și firma privată SALPREST), deschise în 2015. În momentul de față rampa RADP funcționează în continuare, pentru că Centrul de Management Integrat al Deșeurilor nici acum nu este funcțional. Companiile din industria deșeurilor se îmbogățesc din munca lor, păstrându-le într-o dependență „miloasă” și condiții de minimă supraviețuire. Azi, în mare parte, ei nu mai lucrează informal, ci cu contract de muncă, exploatați fiind la salariul minim pe economie, fără niciun fel de spor legat de condițiile de muncă toxice, deosebit de grele sau de munca stigmatizată. Oamenii sunt total dependenți economic de această relație de exploatare, precum și de costurile reduse ale locuirii în astfel de condiții. Exploatarea și exproprierea sunt întrepătrunse în cazul lor, înspre beneficiul tuturor clujenilor ai căror deșeuri le selectează. Totuși, în pofida acestei dependențe, unii locuitori ai coloniei Dallas își ridică vocea, și transmit mesaje către clujeni, care au fost amplificate de câteva ori de activiștii pentru dreptate locativă, în vederea recunoașterii valorii muncii lor și a solicitării unor măsuri de îmbunătățire a condițiilor lor de trai în zonă.

Toxicitatea rampelor din Pata Rât

Din iulie 2020, proiectul ENHOJUST măsoară poluarea aerului cu PM2.5 și PM10 la casele modulare din Pata Rât cu aparatura organizației Strop De Aer.

Praful fin şi particulele în suspensie PM10 şi PM2.5 agravează bolile aparatului respirator, cum sunt astmul sau bronşita, formând depuneri la nivelul părţii superioare a aparatului respirator (cavitatea nazală, faringele şi laringele), respectiv în trahee şi bronhii, provocând diverse tipuri de iritaţii ce includ inflamaţii şi uscarea nasului, gâtului, precum şi tuse, tuse şuierătoare, dispnee şi scăderea funcţiei pulmonare. Gravitatea afecțiunilor este cu atât mai mare cu cât particulele conțin și substanțe acide (cum sunt dioxidul de sulf, oxidul de azot, etc.) sau substanțe chimice, toxice, respectiv cancerigene. Inflamațiile se pot extinde astfel și în zona inferioară a plămânilor, având efecte directe asupra circulației sangvine și asupra capacității sângelui de a se coagula.

Depășirile valorii admise ale particulelor în suspensie de către Organizația Mondială a Sănătății sunt îngrijorător de mari în Pata Rât.

În plus, în Pata Rât, precum arată măsurătorile noastre cu senzorul URADMonitor ale poluării aerului cu Hidrogen Sulfurat (H2S), marea concentrație a PM10 și PM2.5 se amestecă cu H2S, formând un amestec toxic foarte periculos de particule cu praf și substanțe chimice.

H2S este un acid care se regăsește în natură în regiunile de gaze naturale sau petrol. De asemenea, el se crează prin putrefacția substanțelor organice, de exemplu a gunoaielor. H2S are miros neplăcut de ouă clocite și este inflamabil. Ajungând în organismul omului, împiedică lipirea oxigenului de celulele sanguine, cauzând astfel privarea de oxigen. El se amestecă cu apa din plămâni formând un acid slab.

Standardele naționale de stat în vigoare din 1987 prevăd că în cazul unei expuneri îndelungate, precum se întâmplă în cazul locuitorilor din Pata Rât, concentrația medie maximă admisă la 24 de ore a H2S în aer este de 0.008 mg/ m3 ~ 0.006 ppm. Din păcate, oamenii din Pata Rât sunt expuși la concentrații care depășesc cu mult acest nivel. Pe de altă parte, măsurătorile noastre arată, că nivelul H2S este de 2-3 ori mai mare în Pata Rât decât media din Cluj-Napoca.

Integrarea principiului justiției de mediu (formulat și în Convenția de la Aarhus) în sistemul internațional al drepturilor omului s-a realizat prin ideea dreptului la un mediu sănătos, recunoscut ca un drept fundamental de către Rezoluția Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite din octombrie 2021 (HRC/RES/48/13). Dincolo de asta, noi milităm pentru dreptul de a locui într-un mediu sănătos. Și mai mult, recunoaștem că, deși implicațiile mediului poluat asupra drepturilor omului sunt resimțite de indivizi și comunități din întreaga lume, consecințele sunt resimțite cel mai acut de acele segmente ale populației care se află deja în situații vulnerabile, precum sunt comunitățile rome din Pata Rât. De aceea, noi milităm pentru o justiție antirasistă de mediu și de locuire.

Efectele poluării din Pata Rât asupra sănătății

În iulie 2021, proiectul ENHOJUST al Fundației Desire a realizat o anchetă medicală în trei comunități din Pata Rât pe un eșantion de 283 persoane de peste 18 ani. Printre întrebările privind starea de sănătate, în chestionar am inclus și întrebări legate de sentimentul de lipsă sau sete de aer, sau de oboseala inexplicabilă, sau la modurile în care li se manifestă oboseala.

La mai puțini din jumătate dintre respondenți, oboseala sau lipsa de aer apare doar după un efort intens (49.3%). În cazul celorlalți, însă, oboseala sau lipsa de aer apare: după câteva minute de mers pe drum drept (14.5%), după ce urcă o pantă ușoară sau dacă se grăbesc (17%), chiar dacă merg mai încet decât ceilalți oameni sau se opresc din mers foarte des (18.4%), chiar și când se îmbracă sau doar ies din casă (0.8%). Aceste valori sunt semnificativ mai mari decât datele raportate în studiile epidemiologice relevante, în care senzația de lipsă de aer apare la aproximativ 27% din persoanele intervievate. Alte studii arată, că prezența lipsei de aer este un factor predictiv pentru mortalitatea cauzată de boli serioase ale plămânii sau inimii.

Poluarea se asociază cu multe simptome, nu neapărat specifice unei boli anume, precum tusea, amețelile și durerile de cap. De asemenea, expunerea prelungită la aer poluat poate duce la apariția bolilor pulmonare cronice precum astmul, bronhopneumopatia cronică obstructivă sau apariția alergiilor respiratorii.

O anchetă realizată în 2012 de către UNDP și UBB arată că la acea oră, numărul de persoane peste 65 de ani din trei comunități rome din Pata Rât era precum urmează: pe str. Cantonului 8, la modulare 3, iar în Dallas 2. Când am realizat ancheta medicală ENHOJUST în 2021, și noi am identificat un număr foarte mic de persoane peste 65 de ani (15), adică un procent de 5.3 % din totalul persoanelor de peste 18 ani din eșantionul nostru (283) care locuiau pe Cantonului, la modulare și în Dallas.

Comparativ, dacă ne uităm la datele despre populația din Cluj-Napoca, putem nota: conform INS, în 2021 în Cluj-Napoca din totalul de 327927 locuitori, 273698 de persoane erau peste 18 ani, iar raportat la această sumă, 59081 de persoane, adică 21% au fost de peste 65 de ani.

Publicarea Raportului ENHOJUST

Cu ocazia zilei de 21 martie, Ziua Internațională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, Fundația Desire face public azi, 21.03.2022, Raportul în limba română rezultat din proiectul ENHOJUST. Autorii raportului sunt: Eniko Vincze, Vasile Galbea Bogdan Mincu, Luchiian Alexandru, George Zamfir. Materiale vizuale: Radu Gaciu, Mathias RexMaterialul Raportului este structurat în patru mari capitole:

INTRODUCERE. MATRICEA CONCEPTUALĂ ENHOJUST

PARTEA I. POLUARE/ TOXICITATE, LOCUIRE ȘI SĂNĂTATE

PARTEA II. REGLEMENTĂRI PRIVIND RELAȚIA DINTRE MEDIU, SĂNĂTATE ȘI LOCUIRE

POSTFAȚĂ. REVENDICAREA UNEI POLITICI PUBLICE PENTRU O JUSTIȚIE ANTIRASISTĂ DE MEDIU ȘI DE LOCUIRE.

Raportul întreg se poate descărca de aici

Poluarea în Pata Rât, Cluj-Napoca, februarie 2022

În timp de pace sau război, persoanele care locuiesc în proximitatea rampei toxice din Pata Rât, marea majoritate de etnie romă, servind industria de salubritate și de reciclare, precum și interesele clujenilor de a scăpa de deșeuri, trăiesc în condiții similare cu cele ale celor mai degradante tabere de refugiați de război. Și asta nu este un caz unic în România. Dar este un caz care denotă că nu lipsa banilor din bugetul public perpetuează problema.Statul român nu a avut niciodată voință politică și contribuție financiară necesară creării unui fond de locuințe sociale adecvate care să le protejeze viața, sănătatea și restul drepturilor fundamentale ale celor împinși în astfel de situații prin politici economice și prin rasism instituționalizat. Autoritățile publice locale din orașul Cluj au promis în perspectiva anilor 2030 “dispariția Pata Rât”. Un slogan care pare mai mult o promisiune pentru locuitorii ansamblului imobiliar Transylvania Smart City în construcție în proximitatea zonelor rezidențiale vechi ale romilor sărăciți și privați de condiții adecvate de locuire de peste 40-20-10 de ani, și mai puțin un plan pentru cei din urmă fundamentat pe consultarea și nevoile lor.

272736 sharesLikeCommentShare

0

Justiție antirasistă de mediu și de locuire

Proiectul #ENHOJUST al Fundației Desire a realizat o cercetare care să fundamenteze revendicările pentru o justiție antirasistă de mediu și de locuire atât din punct de vedere empiric, cât și din punct de vedere conceptual. # O parte din termenii folosiți de noi sunt deja consacrați în mișcări civice, precum #rasismdemediu, și chiar și în prevederi internaționale legate de #justitiademediu. ENHOJUST pornește de la aceste fundamente existente, adăugând la dezbatare și alte perspective, precum: #dreptlalocuintaadecvată și #justitielocativa. #Raportul din 2019 al European Environment Agency concluzionează: este nevoie de politici de mediu, sociale și economice, care să adreseze expunerea inegală la pericolele poluării, precum și vulnerabilitățile inegale ale diferitelor grupuri. Iar raportul European Environmental Bureau – EEB din 2020 arată cum sunt afectate comunitățile rome de injustiția de mediu.

Pornind de la cele de mai sus, revendicările ENHOJUST se referă la circumstanțe în care categorii sociale vulnerabilizate de situația lor socio-economică precară și de stigmatizarea/ rasializarea etniei sau statutului lor social ajung să locuiască în mediu toxic care le scurtează viața trăită în stare de sănătate și viața în general. Cu acest scop am elaborat conceptul de justiție anti-rasistă de mediu și de locuire, precum arată imaginea de mai jos, clarificând cum ne ajută perspectiva antirasistă să revendicăm dreptul de a nu fi exclus de la dreptul de a locui în mediu sănătos. (Text: Eniko Vincze, Grafică: Radu Gaciu).