Poluarea în Pata Rât, Cluj-Napoca, februarie 2022

În timp de pace sau război, persoanele care locuiesc în proximitatea rampei toxice din Pata Rât, marea majoritate de etnie romă, servind industria de salubritate și de reciclare, precum și interesele clujenilor de a scăpa de deșeuri, trăiesc în condiții similare cu cele ale celor mai degradante tabere de refugiați de război. Și asta nu este un caz unic în România. Dar este un caz care denotă că nu lipsa banilor din bugetul public perpetuează problema.Statul român nu a avut niciodată voință politică și contribuție financiară necesară creării unui fond de locuințe sociale adecvate care să le protejeze viața, sănătatea și restul drepturilor fundamentale ale celor împinși în astfel de situații prin politici economice și prin rasism instituționalizat. Autoritățile publice locale din orașul Cluj au promis în perspectiva anilor 2030 “dispariția Pata Rât”. Un slogan care pare mai mult o promisiune pentru locuitorii ansamblului imobiliar Transylvania Smart City în construcție în proximitatea zonelor rezidențiale vechi ale romilor sărăciți și privați de condiții adecvate de locuire de peste 40-20-10 de ani, și mai puțin un plan pentru cei din urmă fundamentat pe consultarea și nevoile lor.

272736 sharesLikeCommentShare

0

Justiție antirasistă de mediu și de locuire

Proiectul #ENHOJUST al Fundației Desire a realizat o cercetare care să fundamenteze revendicările pentru o justiție antirasistă de mediu și de locuire atât din punct de vedere empiric, cât și din punct de vedere conceptual. # O parte din termenii folosiți de noi sunt deja consacrați în mișcări civice, precum #rasismdemediu, și chiar și în prevederi internaționale legate de #justitiademediu. ENHOJUST pornește de la aceste fundamente existente, adăugând la dezbatare și alte perspective, precum: #dreptlalocuintaadecvată și #justitielocativa. #Raportul din 2019 al European Environment Agency concluzionează: este nevoie de politici de mediu, sociale și economice, care să adreseze expunerea inegală la pericolele poluării, precum și vulnerabilitățile inegale ale diferitelor grupuri. Iar raportul European Environmental Bureau – EEB din 2020 arată cum sunt afectate comunitățile rome de injustiția de mediu.

Pornind de la cele de mai sus, revendicările ENHOJUST se referă la circumstanțe în care categorii sociale vulnerabilizate de situația lor socio-economică precară și de stigmatizarea/ rasializarea etniei sau statutului lor social ajung să locuiască în mediu toxic care le scurtează viața trăită în stare de sănătate și viața în general. Cu acest scop am elaborat conceptul de justiție anti-rasistă de mediu și de locuire, precum arată imaginea de mai jos, clarificând cum ne ajută perspectiva antirasistă să revendicăm dreptul de a nu fi exclus de la dreptul de a locui în mediu sănătos. (Text: Eniko Vincze, Grafică: Radu Gaciu).

Dreptul la un mediu sănătos

Integrarea principiului justiției de mediu în sistemul internațional al drepturilor omului s-a realizat prin ideea dreptului la un mediu sănătos.

Dreptul la un mediu curat, sănătos și sustenabil a fost recunoscut ca un drept fundamental de către Rezoluția Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite din octombrie 2021 (HRC/RES/48/13).

Noutatea abordării din această Rezoluție constă în legătura pe care o face între: protecția mediului și dreptul la sănătate.

Ce face această Rezoluție:

  • Recunoaște dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil ca fiind un drept al omului care este important pentru exercitarea tuturor celorlalte drepturi ale omului.
  • Constată că dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil este legat de alte drepturi și de dreptul internațional existent.
  • Afirmă că promovarea dreptului omului la un mediu curat, sănătos și durabil necesită punerea în aplicare deplină a acordurilor multilaterale de mediu în conformitate cu principiile dreptului internațional al mediului.
  • Încurajează statele:(a) Să creeze capacități pentru a proteja mediul în vederea îndeplinirii obligațiilor și angajamentelor lor în domeniul drepturilor omului.(b) Să creeze sinergii între protecția drepturilor omului și protecția mediului, ținând seama de o abordare integrată și multisectorială. (c) Să adopte politici pentru exercitarea dreptului la un mediu curat, sănătos și durabil. (d) Să continue să ia în considerare obligațiile și angajamentele în materie de drepturile omului referitoare la exercitarea dreptului la un mediu curat, sănătos și durabil în cadrul punerii în aplicare și al urmăririi Obiectivelor de dezvoltare durabilă, ținând seama de caracterul integrat și multisectorial al acestora din urmă.

Rezoluția a fost votată de 43 de state membre ale ONU: Argentina, Armenia, Austria, Bahamas, Bahrain, Bangladesh, Bolivia (Plurinational State of), Brazil, Bulgaria, Burkina Faso, Cameroon, Côte d’Ivoire, Cuba, Czechia, Denmark, Eritrea, Fiji, France, Gabon, Germany, Indonesia, Italy, Libya, Malawi, Marshall Islands, Mauritania, Mexico, Namibia, Nepal, Netherlands, Pakistan, Philippines, Poland, Republic of Korea, Senegal, Somalia, Sudan, Togo, Ukraine, United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland, Uruguay, Uzbekistan and Venezuela (Bolivarian Republic of).

Justiția de mediu

Convenția de la Aarhus a fost transpusă în România prin Legea 86/2010: DREPTUL LA UN MEDIU SĂNĂTOS și dreptul la acces la informație și justiție în probleme de mediu #Enhojust#justitiedemediu#justitielocativa#Integrarea principiului justiției de mediu în sistemul internațional al drepturilor omului s-a realizat prin ideea dreptului la un mediu sănătos.2,264People reached106Engagements–Distribution scoreBoost post

Conceptul justiției de mediu datează din anii 1980, când mișcări civice din Statele Unite ale Americii au revendicat dreptul pentru grupurile rasiale marginalizate de a fi protejate față de mediile toxice. Mișcarea s-a extins apoi, atât geografic (și în țări din Sudul Global), cât și tematic (incluzând printre victimele injustiției de mediu și alte grupuri dezavantajate, și aducând în discuție și discriminarea internațională de mediu).

Dincolo de mișcările civice, inițiative legislative din alte state arată că nu doar că este de dorit ca problema justiției de mediu să se reglementeze din punct de vedere juridic, ci și că acest lucru este posibil dacă există voință politică. Un exemplu este Assembly Bill No. 1628/ 2019 din Statele Unite ale Americii, textul căruia este accesibil aici: https://leginfo.legislature.ca.gov/faces/billNavClient.xhtml?bill_id=201920200AB1628.

Dar trebuie să amintim în acest context și Convenția de la Aarhus, un tratat internațional al ONU (Aarhus Convention on Access to Information, Public Participation in Decision-making and Access to Justice in Environmental Matters). Ghidul elaborat pentru a veni în ajutorul implementării acestei convenții este accesibil aici: https://unece.org/DAM/env/pp/Publications/Aarhus_Implementation_Guide_interactive_eng.pdf).

Prin Legea Nr. 86 din 10 mai 2000 România a ratificat Convenția de la Aarhus, deci și-a asumat că o va respecta și implementa prin măsuri adecvate pe plan național (legea este accesibilă aici –   http://mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/1_Conventia_Aarhus.pdf). Argumentele aduse în această lege includ nevoia de a:

  • recunoaște că orice persoană are dreptul să trăiască într-un mediu adecvat sănătăţii şi bunăstării sale ;
  • cetăţenii trebuie să aibă acces la informaţie, să fie îndreptăţiţi de a participa la luarea deciziei şi să poată avea acces la justiţie în probleme de mediu şi să beneficieze, după caz, de asistenţă pentru a-şi exercita acest drept.

Legea 86/ 2010 prevede printre multe altele că:

  • nu va cere nici o derogare de la drepturile existente privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu
  • în cazul oricărei ameninţări iminente a sănătăţii umane sau a mediului, cauzată de activităţile umane sau datorată unor cauze naturale, toate informaţiile care ar da posibilitatea publicului să ia măsuri de prevenire sau să amelioreze efectele negative provocate de acea ameninţare şi care sunt deţinute de o autoritate publică sunt diseminate imediat şi fără nici o întârziere membrilor publicului, care pot fi afectaţi.

Probleme de sănătate în Pata Rât: oboseala și lipsa de aer

În iulie 2021, #ENHOJUST a realizat o anchetă medicală în trei comunități din Pata Rât pe un eșantion de 283 persoane de peste 18 ani. În postările noastre anterioare am prezentat mai multe probleme de sănătate generate de locuirea în mediu toxic. Le puteți revedea aici: https://www.desire-ro.eu/?cat=153#dreptlalocuireadecvată

Printre întrebările privind starea de sănătate, în chestionar am inclus și întrebări legate de sentimentul de lipsă sau sete de aer, sau de oboseala inexplicabilă, sau la modurile în care li se manifestă oboseala.

La mai puțini din jumătate dintre respondenți, oboseala sau lipsa de aer apare doar după un efort intens (49.3%).

În cazul celorlalți, oboseala sau lipsa de aer apare: după câteva minute de mers pe drum drept (14.5%), după ce urcă o pantă ușoară sau dacă se grăbesc (17%), chiar dacă merg mai încet decât ceilalți oameni sau se opresc din mers foarte des (18.4%), chiar și când se îmbracă sau doar ies din casă (0.8%).

Și mai mult: 35.7% din persoanele intervievate au acuzat lipsa de aer în anul dinaintea interviului. Iar 55.7% au menționat că au simțit oboseală inexplicabilă la efort. În momentul aplicării scalei de dispnee (respirație îngreunată) respondenților, o treime au acuzat un grad semnificativ clinic, arătând existenta problemelor de sănătate a respirației.

Aceste valori sunt semnificativ mai mari decât datele raportate în studiile epidemiologice relevante (studiul BOLD), în care senzația de lipsă de aer apare la aproximativ 27% din persoanele intervievate. [1] Alte studii arată, că prezența lipsei de aer este un factor predictiv pentru mortalitatea cauzată de boli serioase ale plămânii sau inimii. [2]

[1] R. Grønseth, W. M. Vollmer, Jon A. Hardie et al. Predictors of dyspnoea prevalence: results from the BOLD study. European Respiratory Journal 2014 43: 1610-1620; DOI: 10.1183/09031936.00036813[2] Frostad A, Soyseth V, Andersen A, et al. Respiratory symptoms as predictors of all-cause mortality in an urban community: a 30-year follow-up. J Intern Med 2006; 259: 520–529.

Atenționare de poluare în Pata Rât

Măsurători recente ale noastre la casele modulare, de exemplu datele din 19.11.2021 arată o depășire a valorii medii în acea zi cu 1719% a nivelului admisibil al PM10 și cu 566% al nivelului PM2.5 în aer.

În dimineața zilei respective (pe la ora nouă), PM10 a ajuns la aproape 1000 µg / m3 (ceea ce este o concentrație enormă față de concentrația medie anuală de PM10 permisă de OMS, adică 15 µg / m3); iar PM2.5 a cunoscut o valoare de aproape 200 µg / m3 (foarte mare față de concentrațiile medii anuale de PM2.5 ce nu ar trebui să depășească 5 µg / m3).

Probleme de sănătate în Pata Rât

Poluarea se asociază cu multe simptome, nu neapărat specifice unei boli anume, precum tusea, amețelile și durerile de cap. De asemenea, expunerea prelungită la aer poluat poate duce la apariția bolilor pulmonare cronice precum astmul, bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) sau apariția alergiilor respiratorii, precum arată aceste resurse: http://www.sparetheair.com/health.cfm, https://www.aafp.org/afp/2001/0315/p1221.html, https://uk-air.defra.gov.uk/air-pollution/effects?view=short-term, https://www.cdc.gov/nchs/fastats/allergies.htm ).

Poluarea se asociază cu multe simptome, nu neapărat specifice unei boli anume, precum tusea, amețelile și durerile de cap. De asemenea, expunerea prelungită la aer poluat poate duce la apariția bolilor pulmonare cronice precum astmul, bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) sau apariția alergiilor respiratorii, precum arată aceste resurse: http://www.sparetheair.com/health.cfm, https://www.aafp.org/afp/2001/0315/p1221.html, https://uk-air.defra.gov.uk/air-pollution/effects?view=short-term, https://www.cdc.gov/nchs/fastats/allergies.htm ).

Toate persoanele intervievate în ancheta medicală ENHOJUST au prezentat simptome care pot fi asociate expunerii îndelungate la aer poluat. De la rinita cronică și conjunctivită și alte manifestări alergice, în 23% din cazuri.  Alți 37% dintre respondenți au afirmat ca au simptome cronice ale unor boli pulmonare – de la infecții acute ale căilor aeriene superioare foarte frecvente (20% din răspunsuri) și până la simptome ale unor boli respiratorii cronice precum astmul sau BPOC (17% din respondenți). 39% dintre respondenți au acuzat simptome nespecifice, asociate cu expunerea la aer poluat, precum amețeli sau cefalee.

Toate aceste procente sunt semnificativ mai mari în cazul respondenților decât cele din studiile efectuate pe populatia generală. Urmează să le comparăm cu grupuri control din zone cu alt specific al poluării.

Despre sănătatea copiilor din Pata Rât

În iulie 2021, #ENHOJUST a realizat o anchetă medicală în trei comunități din Pata Rât pe un eșantion de 283 persoane, toate peste 18 ani.

Ancheta gospodăriilor realizată în 2012 de către UNDP și UBB a identificat un număr de persoane de peste 18 ani după cum urmează: 216 pe Cantonului (din totalul de 398), 98 la casele modulare (din totalul de 189) și 169 în Dallas (din totalul de 320), deci un total de 483 de persoane peste 18 ani. În 2012, adăugându-se și cele 248 de persoane care locuiau chiar în proximitatea rampei, în Pata Rât în total s-au identificat 1449 de persoane (dintre care 590 de persoane peste 18 ani).

Aceste comunități au istorii diferite ale locuirii în Pata Rât și sunt la distanțe diferite de rampele de deșeuri. Cine dorește, poate să (re)citească despre aceste istorii în volumul Pata, din 2016, accesibil în variantă digitală aici: https://www.desire-ro.eu/?p=3637

Pe întregul eșantion ENHOJUST, 48% dintre respondenți au declarat că locuiesc în zonă de peste 20 de ani (Dallas există din anii 1970, iar Cantonului de la finalul anilor 1990), în timp ce durata locuirii acolo a peste 45% dintre respondenți este între 10-20 ani (aici se includ și locuitorii din casele modulare). În momentul anchetei noastre, precum am arătat în postarea noastră despre speranța de viață (puteți vedea și aici: https://www.desire-ro.eu/?p=3977), în cele trei comunități erau în total doar 15 persoane peste 65 de ani.

Pe eșantionul de 283 de respondenți de peste 18 ani, la întrebarea dacă cel puțin unul din copiii lor au fost la medic în ultimul an pentru o problemă de sănătate, 83% au răspuns afirmativ.

Webinar: Să milităm împreună pentru locuire în mediu sănătos: rolul activismului civic

SĂ MILITĂM ÎMPREUNĂ PENTRU LOCUIRE ÎN MEDIU SĂNĂTOS: ROLUL ACTIVISMULUI CIVIC, 28.10.2021, https://www.facebook.com/CasiSocialeACUM/videos/696927544619353

La eveniment au participat Bogdan Tucmeanu (Asociația pentru Natură și Protejarea Mediului), Mădălina Șarapatin(Asociația “Slobozia vrea aer curat“), precum și membrii ai echipei ENHOJUST: dr. Bogdan Mincu (medic pneumolog), Alexandru Luchiian (inginer automatist; Strop de Aer) și Vasile Gîlbea (jurist; fost colaborator al Romani Criss). Moderatoare: Enikő Vincze (profesor universitar; Căși sociale ACUM!).

Am discutat cu invitații și invitatele noastre despre evidențele toxicității din proximitatea rampelor de deșeuri, efectele acestui mediu asupra sănătății oamenilor, despre reglementările internaționale privind dreptul de a trăi într-un mediu sănătos, precum și posibilități de coagulare a unor inițiative din zona activismului de mediu și cea a mișcării pentru dreptate locativă în România.

Speranța de viață

După postările noastre anterioare cu date rezultate din măsurătorile poluării aerului cu pulberii PM2.5 și PM10, precum și cu Hidrogen sulfurat la casele modulare din Pata Rât, dorim să reflectăm acum asupra efectelor locuirii în mediu toxic asupra sănătății oamenilor.

În iulie 2021, #ENHOJUST a realizat o anchetă medicală în trei comunități din Pata Rât pe un eșantion de 283 persoane de peste 18 ani. În eșantion am inclus toate persoanele de peste 65 de ani pe care le-am găsit în acel moment în aceste comunități: de pe Cantonului 5 persoane, de la modulare 4 persoane, din Dallas 6 persoane.

Reamintim, că o anchetă mai veche, realizată în 2012 de către UNDP și UBB a identificat următorul număr de persoane peste 65 de ani din cele trei comunități: pe str. Cantonului 8, la modulare 3, iar în Dallas 2.

Dacă ne uităm la datele privind populația din Cluj-Napoca, putem nota: conform INS, în 2021 în Cluj-Napoca din totalul de 327927 locuitori, 273698 de persoane erau peste 18 ani. Raportat la această sumă, 59081 de persoane, adică 21% au fost de peste 65 de ani.

Comparativ, în Pata Rât, din totalul persoanelor de peste 18 ani din eșantionul ENHOJUST (283) care locuiesc pe Cantonului, la modulare și în Dallas, doar un număr de 15 persoane au fost peste 65 de ani, adică un procent de 5.3 %.

📢

Oamenii din Pata Rât locuiesc în condiții inadecvate în proximitatea rampelor de deșeuri, și majoritatea dintre ei (de pe Cantonului și de la modulare lucrând în salubritate, iar din Dallas chiar pe rampe) au locuri de muncă care le uzează sănătatea. Numărul foarte redus al persoanelor de peste 65 de ani din cele 3 comunități (un număr de doar 15 persoane identificate în 2021) ne face să susținem, că speranța de viață în aceste comunități este mult mai redusă decât media pe România, care în 2019 era de 78 de ani (la rândul său cu vreo 6 ani mai redusă decât media în statele membre ale UE).