Întâlniri cu candidați și candidate la alegerile locale 2016 [Echipa campaniei Căși sociale acum!]

În perioada 30 mai – 3 iunie 2016 echipa campaniei “Căși sociale acum!” se va prezenta la sediile partidelor politice care au răspuns pozitiv la Scrisoarea deschisă – solicitare întâlnire adresată candidaților și candidatelor la pozițiile administrației publice locale în cadrul alegerilor din iunie 2016. Cu ocazia acestor evenimente membrii echipei noastre vor înmâna politicienilor prezenți la întâlniri setul de nouă planșe informative elaborate până la această oră prin campania “Căși sociale acum!”, precum și un document sinteză asupra propunerilor campaniei noastre  în ceea ce privește:

  • estimarea nevoii de locuințe sociale din oraș având în vedere condițiile economice care creează această nevoie;
  • programul local de locuire ce ar trebuie să includă atât măsuri în vederea construcţiei de locuințe sociale, cât și diverse proceduri prin care fondul de locuințe sociale se poate extinde în mod adecvat ca interes public;                           plansa proceduri de crest a stocului de loc soc-page-001
  • stabilirea criteriilor de atribuire a locuințelor sociale din fondul locativ public astfel încât ele să susțină accesul persoanelor marginalizate la locuință adecvată. 

 

Echipa Campaniei “Căși sociale acum!” se așteaptă ca politicienii întâlniți în preajma alegerilor locale din 5 iunie 2016 să își exprime poziția față și viziunile despre politica de locuințe sociale pe care o vor implementa în timpul mandatul lor la Primăria și în Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca.

preambul la intalnirea cu candidatii_FINAL

Casa dreptului la locuinţă adecvată – în orașul Cluj?! [Enikő Vincze]

În 10 decembrie 2015, cu ocazia Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, Organizația Națiunile Unite a lansat o campanie de un an în vederea aniversării de jumătate de secol de la adoptarea în 1966 a Pactului Internațional privind Drepturile Economice, Sociale și Culturale, și a Pactului Internațional privind Drepturile Civice și Politice. Acestea reiterează că idealul fiinţei umane libere, eliberate de teamă şi mizerie, nu poate fi realizat decât dacă se creează condiţii care permit fiecăruia să se bucure de drepturile sale economice, sociale şi culturale, ca şi de drepturile sale civile şi politice. Depinde de aleșii noștri locali dacă în acest an aniversar, aplicând pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, municipalitatea noastră își va asuma sau nu obligațiile în ceea ce privește asigurarea accesului efectiv la locuință ca drept economic și social al persoanelor marginalizate. Sau dacă Clujul va acționa sau nu ca oraș european care respectă Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, și Carta Socială Europeană. Depinde de noi, alegătorii, dacă cu ocazia alegerilor locale din iunie 2016 impunem și revendicăm sau nu acest deziderat.

casa_drepturilor_p9_web

 

Încercarea noastră de fundamentare a unei politici locale de locuire care să răspundă nevoilor locative ale persoanelor marginalizate social se bazează pe ideea circumscrierii unui spațiu de intervenție creat la intersecția dintre legislația locuirii, legislația socială și cea a nediscriminării, precum și dintre reglementările legale naționale și internaționale cu privire la dreptul la locuință adecvată [1] ca un drept fundamental din domeniul drepturilor sociale și economice. În cele ce urmează atragem atenția administrației publice locale din municipiul Cluj-Napoca asupra necesității unei abordări care face trecerea de la accesul la locuință ca drept al fiecărui cetățean, prin asigurarea accesului la locuință socială a persoanelor cu venit redus, la obligația statului de a asigura locuință adecvată persoanelor marginalizate social. Recomandarea noastră către decidenții și funcționarii publici este aceea de a utiliza o abordare intersecțională atunci când stabilesc prioritățile alocării bugetare pentru domeniul locuire, precum și cele ale atribuirii de locuințe din fondul locativ public. Dar și mai mult, nu putem accentua suficient de tranșant responsabilitatea guvernanților de a recunoaște că în cazul persoanelor marginalizate social (care nu au locuință sau locuiesc în condiții improprii, sau care nu au venit sau au venituri doar din activități informale) eliminarea acestora din categoria celor eligibili pentru locuință socială nu doar îi exclude efectiv de la dreptul cetățenesc de a avea un trai decent, ci – în măsura în care locuirea în condiții de nesiguranță și de deprivare pune în pericol sănătatea – sfidează dreptul lor la viață.    

Continue reading

Evoluţia procedurii de atribuire a locuinţelor sociale – Hotărâri de Consiliu Local Cluj-Napoca [Simona Ciotlăuș]

Cum exclude procedura de atribuire tocmai persoanele îndreptăţite la locuinţe sociale?

 

În ultima decadă (între 2005 şi 2015), procedura de atribuire a locuinţelor sociale în Cluj a fost schimbată de 12 ori, uneori transformările fiind substanţiale, alteori consilierii aducând doar amendamente punctuale pe unele dintre criteriile de punctare.

Relevanţa procedurii de atribuire a locuinţelor sociale decurge nu numai pentru evidenţierea faptului că deliberativul local ocoleşte drepturile celor cărora locuinţele sociale sunt destinate. Procedura este importantă şi pentru că aceasta produce “solicitantul ideal” al unei locuinţe sociale, al cărui profil, diferit de textul legii locuinţei, reflectă persoanele care, în viziunea decidenţilor locali, merită să trăiască în oraş. Este un mecanism prin care politica locală de locuire nu numai că discriminează între oameni, în special în defavoarea celor mai deprivaţi, cel mai adesea de etnie romă, dar şi exclude aceste persoane de la dreptul constituţional al unui nivel de trai decent.

Grafică: Dénes Miklósi

cum_exclude_p8_web_final

Urmăriţi mai jos fiecare dintre aceste schimbări, de la o procedură la alta, în intervalul 2005-2015, ca să vedeţi cum, de la o hotărăre la alta, se creează portretul robot al solicitantului: persoana căsătorită legal, cu cel mult 2 copii, cu loc de muncă, eventual stabil în ultimii ani, cu studii superioare şi chiriaş pe piaţa privată cu contract înregistrat la Administraţia Financiară – o ficţiune dacă ne gândim la realităţile locale! Considerând, pe lângă criteriile de elibigilitate, şi modalitatea de punctare decisă de consilierii locali, observăm că de la o procedură la alta, persoanele vulnerabile au fost sistematic defavorizate şi trecute la coada listei de priorităţi:

evol proced atrib loc soc_HCL 2005-2015

Continue reading

DACĂ TRĂIEȘTI ÎNTR-O LOCUINȚĂ IMPROVIZATĂ, AI ACCES LA LOCUINȚĂ SOCIALĂ? [George Zamfir]

Condițiile de locuit reprezintă unul dintre cele mai importante aspecte care trebuie să stea la baza elaborării criteriilor pentru locuințe sociale de către autoritățile locale, conform art. 21 din normele de aplicare a legii locuinței. Locuirea este un factor determinant de bază al calității vieții și al dezvoltării, iar art. 21 confirmă importanța care trebuie acordată.

dacatraiesti_p7_web

În practică, observăm că există municipii ale căror criterii iau în considerare locuirea în locuințe improvizate, cum ar fi Pitești, Arad, Satu Mare sau Alba-Iulia. Pe de altă parte, criteriile din Cluj-Napoca nu punctează deloc aceste situații, cu toate că în Pata-Rât există unul dintre cele mai ridicate numere de locuințe improvizate. Locuirea în astfel de condiții scade considerabil șansele de îmbunătățire al celorlalte aspecte ale vieții. Acest lucru trebuie schimbat prin hotarâre de consiliu local pentru a susține accesul la locuințe sociale persoanelor care în prezent locuiesc în ceea ce sunt printre cele mai dificile condiții. Mai mult, având în vedere faptul că multe dintre aceste familii au suferit evacuări repetate, fiindu-le lezate demnitatea umană și sănătatea, situația se poate puncta în categoria ‘forță majoră’, unde în prezent se pot acorda până la 20 de puncte.

Despre relația dintre angajabilitate și eligibilitatea la locuință socială [Enikő Vincze]

Îndreptățirea la locuință socială în România este condiționată de nivelul venitului prin Legea locuinței (în sensul ca acesta să se situeze sub venitul mediu), care însă nu prevede în mod explicit că venitul ar trebui să rezulte din calitatea de angajat al solicitantului de locuință socială. Această abordare este binevenită în condițiile restructurării pieței forței de muncă care crează forță de muncă precară, de exemplu situații de angajare cu contract temporar de muncă, sau de muncă zilieră, sau de muncă prestată în economia informală. Ea ar trebui luată în vedere și în sistemele efective de atribuire de locuințe sociale pe plan local.

                                                                                                          Grafică: Dénes Miklósi

nute-auangajat_p6_webÎn România, dreptul la protecție socială include îndreptățirea la venit minim garantat (sau ajutor social). Chiar dacă conform Legii 416/2001 privind venitul minim garantat acesta se definește ca formă de asistență socială, Legea asistenței sociale 292/2011 prevede că VMG este o formă de venit, sau că venitul include și veniturile care provin din drepturi de asistență socială, asigurări de șomaj și altele asemenea. Deci: PERSOANELE CARE OBȚIN ASTFEL DE VENITURI, ADICĂ SUNT PERSOANE MARGINALIZATE SOCIAL, NU AR TREBUI DECLARATE NEELIGIBILE LA LOCUINȚĂ SOCIALĂ: ele au venituri din care să plătească chiria locuinței sociale, iar acest venit este sub venitul mediu pe economie, deoarece cuantumul “ajutorului social” se stabileşte ca diferenţă între nivelurile lunare al venitului minim garantat şi venitul net lunar al familiei sau persoanei singure. Pentru a beneficia de VMG, persoanele apte de muncă prestează munci în cadrul unor lucrări de interes local. Astfel: pe de o parte, alocarea ajutorului social urmărește exact asigurarea venitului minim (stabilit ca atare de normele legislative românești) în perioadele în care cineva nu are mijloace de trai adecvate din alte surse (deci, beneficiind de VMG persoana marginalizată este capabilă să plătească chiria într-o locuință socială). Pe de altă parte: persoanele care beneficiază de VMG au loc de muncă în sensul larg al cuvântului, chiar dacă această muncă nu se realizează pe baza unor raporturi contractuale, deci cei care o prestează nu au un contract de muncă cu angajatorul.

Continue reading