Dan Păvăloiu – mesaj de recunoaștere: munca de pe rampa din Pata Rât

Mesaj de conștientizare și recunoaștere, 29.11.2016: Dan Păvăloiu, despre munca de pe rampa de stocare a deșeurilor din Pata Rât – campania Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie derulată de Fundația Desire.                              (Camera și montaj: Radiu Gaciu)

Efectele incendiului de pe strada Cantonului

Familia Anei Adam. ca multe alte familii de pe strada Cantonului, stătea într-o casă de termopan închiriată de la organizația Ecce Homo pe baza unui contract de comodat. La baza acestui act stau acordurile de parteneriat încheiate între Ecce Homo și Primăria Cluj-Napoca în 2004 și 2005, privind amplasarea a 50 de case de termopan pe str. Cantonului.

Casa ei și a familiei sale compusă din șase membrii a fost arsă pană la temelii împreună cu toate bunurile ei pe urma incendiului de pe strada Cantonului din 19 noiembrie 2016.

Camera și montaj: Radu Gaciu

Campania Căși sociale ACUM! la ședința Consiliului Local

Înregistrarea Ședinței Consiliului Local Cluj-Napoca din 28 noiembrie 2016, la care am participat, este accesibilă prin site-ul Primaria Cluj-Napoca,

https://www.youtube.com/watch?v=_FBVxZIY-ak&feature=youtu.be

 

Intervențiile Campaniei Căși sociale ACUM! la punctele de pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local, prin mesaje-planșe legate de temele acestora:

plansa-executie-bugetara-page-001

 

Punctul 2. Execuția bugetară

 

 

 

plansa-3_comisia-mixta-de-locuire-page-001

Punctul 3. Comisia mixtă de locuire

plansa-5_inchirieri-bunuri-page-001-1

 

 

 

 

 

 

Punctul 5, Închiriere bunuri

 

 

 

punctul-7

 

Punctele 7-13, Treceri în domeniul public

 

 

 

punctul-27

 

Punctul 27, Plângere prealabilă

 

 

 

plansa-29_sanatate-publica-page-001

 

 

Punctul 29, Sănătate publică

 

 

 

punctul-32

 

Punctul 32, Reorganizarea RADP

 

 

 

punctul-34

 

Punctul 34, Lucrări de protejare și intervenție

 

 

 

punctul-37

 

 

Punctul 37, Preluare clădiri

 

 

 

 

****

https://www.youtube.com/watch?v=_FBVxZIY-ak&feature=youtu.be

Punctul 48a – Lista rezultate preliminare pentru repartizarea locuințelor sociale1.04.02 –  1.16.30.

Intervenție:

Eniko Vincze despre situația reflectată de această listă în ceea ce privește solicitanții care au primit punctaj, respectiv solicitanții declarați neeligibili, rezultate-preliminare-page-001despre planurile de construcție de locuințe sociale pe str. Sighișoarei, Ghimeșului și cartierul Borhanci, despre locuințele libere în Cluj-Napoca, despre clădirile din domeniul public al municipiului unde în 2013 trebuiau realizate 15 apartamente cu scopul începerii relocării persoanelor mutate în zona Pata Rât, despre bugetul alocat pentru locuințe și cheltuirea acestuia,

plansa-executie-bugetara-page-001

Cu răspunsuri de la primarul Emil Boc, comentarii de domnii consilieri Florin Stamatian, Radu Moisin, Gabriel Horia Nasra.

Punctul Diverse – 1.34.40 : 2.05.27.

Intervenție:

Simona Ciotlaus despre Inițiativa cetățenească pentru o politică justă de locuire socială în Cluj-Napoca initiativa-cetateneascadepusă în atenția Primăriei și Consiliului Local cu apropae 800 de semnături de Fundația Desire în 28.11.2016.

Mihai Ciorba despre condiția muncitorilor dallas-si-muncitorii-rampei-page-001angajați pe rampa RADP precum și despre locuirea informală în colonia Dallas și consecințele acestuia în ceea ce privește excluderea de la utilități și forme legale.

Ioan Doghi despre locuirea informală pe strada Cantonului, în spatele căreia stau acordurile de parteneriat între Primăria Cluj și organizația Ecce Homo, precum și contractele de comodat între Ecce Homo și locatari. incendiu-cantonului

Ana Adam, a cărei casă de termopan a ars în totalitate, soțul ei fiind încă la terapie intensivă de pe urma arsurilor suferite, fiul, nora și cei doi nepoți ai ei devenind persoane fără adăpost care au solicitat ajutorul de urgență ce revine în astfel de situații victimelor, precum și locuință de necesitate pe perioadă determinată și acordarea unui punctaj suplimentar cererii sale de locuințe sociale depuse în 2016;

case-modulare_rampe-distanta-page-001

Greta Linda despre condițiile de locuire din casele modulare, apropierea rampelor de stocare temporară a deșeurilor, și dorința locatarilor de a se întoarce în oraș. Cu răspunsuri din partea primarului și consilierilor amintiți și mai sus.

Din partea echipei campaniei Căși sociale ACUM și a campaniei Consultati-ne.#Romiinusuntgunoaie au mai participat: George Zamfir, Tina Papusika, Berki Mihaela, Alexandru Greta, Redmond Barry, împreună cu Ioana Bălănescu

Rezultatele preliminare ale repartizării locuințelor sociale în Cluj-Napoca – REVENDICĂ-ȚI DREPTUL LA ORAȘ!

logo casi sociale color

Primăria a publicat rezultatele preliminare ale evaluării cererilor de locuințe sociale depuse în 2016. Lista se va adopta de către Consiliul Local luni, 28 noiembrie. Apoi urmează perioada de 30 de zile de depunere a contestațiilor. Campania Căși sociale ACUM propune tuturor solicitanților să depună contestații: cei care au primit punctaj, să ceară defalcarea punctajului pe fiecare criteriu în parte. În ceea ce privește “neeligibilii” – observați mai întâi în procesul verbal făcut public de primărie http://www.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/48a.pdf) de ce ați fost declarați neeligibili. Dacă, de exemplu, motivul a fost că aveți doar venituri din drepturi de asistență socială, contestați acest motiv făcând referire la faptul că Legea asistenței sociale definește Venitul Minim Garantat (VMG) ca o formă de venit. Cereți toți să vi se explice câte puncte ați primit la capitolul de CAz de forță majoră și de ce, sau, din contra, dacă nu ați primit nici un punct, de ce nu vi s-a acordat nici un punct.

Numărul total de cereri depuse în 2016 la nivelul întregului oraș: 384. Conform rezultatelor preliminare, dintre acestea 254 de cereri au primit punctaj (66%), iar 130 au fost declarate neeligibile (34%). În anul 2016, Campania Căși sociale ACUM a Fundației Desire, prin Eniko Vincze, Simona Ciotlaus, George Zamfir, Ioan Doghi, Tina Papusika, Berki Mihaelasi Alexandru Mureșan, a susținut 83 de familii de strada Cantonului în demersul lor de întocmire și depunere a cererilor de locuințe sociale. Dintre ele 49 de cereri au primit punctaj (59%), iar 34 au fost declarate neeligibile (41%). Față de anul trecut, când de pe strada Cantonului s-au depus 94 de cereri din care 11 au fost declarate eligibile (11%), rezultatele s-au îmbunătățit (59% dintre cereri fiind eligibile). ASTA SE DATOREAZĂ ÎN MARE PARTE LUPTEI NOASTRE COMUNE PENTRU MODIFICAREA CRITERIILOR DE ATRIBUIRE DE LOCUINȚE SOCIALE. ÎN DECEMBRIE 2015, LA PROPUNEREA NOASTRĂ, CONSILIUL LOCAL A ACCEPTAT SĂ ÎI CONSIDERE ELIGIBILI ȘI PE CEI CARE AU VENITURI DIN CONTRACTE PE PERIOADĂ DETERMINATĂ, RENUNȚÂND LA SINTAGMA ABSURDĂ PE CARE O FOLOSEA DE CÂȚIVA ANI, ACEEA DE “VENIT PERMANENT”. dosarul-politicii-de-locuinte-sociale-din-cluj_final-page-001

ACEST FAPT DEMONSTREAZĂ ÎNCĂ ODATĂ, CĂ, DACĂ SE MODIFICĂ CRITERIILE IMPUSE DE POLITICILE DE AUSTERITATE, ATUNCI PERSOANELE MARGINALIZATE SOCIAL VOR AVEA ACCESS LA LOCUINȚE SOCIALE.

ȘI ÎNCĂ ESTE NEVOIE DE MAI MULTE MODIFICĂRI, PENTRU CĂ MULTE CRITERII AU RĂMAS DISCRIMINATORII ȘI NU TRANSPUN ADECVAT PREVEDERILE LEGISLAȚIEI LOCUIRII IN HOTĂRÂRILE LOCALE: PUNCTAREA CONDIȚIILOR DEPRIVATE DE LOCUIRE, PUNCTAREA STĂRII DE SĂNĂTATE, PUNCTAREA LOCUIRII ÎN MEDII TOXICE ȘI IZOLATE, ETC. ETC.

img_0903MAI MULT, ESTE NEVOIE DE CREȘTEREA FONDULUI DE LOCUINȚE SOCIALE DIN FONDUL LOCATIV DE STAT, SAU DE LOCUINȚE PUBLICE. Toate aceste propuneri sunt formulate în INIȚIATIVA CETĂȚENEASCĂ PENTRU O POLITICĂ JUSTĂ DE LOCUIRE SOCIALĂ, lansată la FORUMUL PENTRU LOCUINȚE SOCIALE din 3 octombrie 2016.

Semnați aici http://www.petitieonline.com/initiativa_cetneasca_pentru_o_politica_justa_de_locuire_sociala

Inegalitatea în accesul la locuințe sociale rezultă din decizii politice. DOSARUL POLITICII DE LOCUINȚE SOCIALE DIN ORAȘUL CLUJ demonstrează prin documente și cifre cum au evoluat procedurile de atribuire de locuințe sociale între 2005-2015, evidențiind când și câți am devenit neeligibili datorită acestei politici și cum se leagă restricțiile politicilor locale de locuire de reforma neoliberală a statului. Reținem aici: printre cei care au depus cereri de locuințe sociale în 2007, în anul următor s-au repartizat 271 de locuințe datorită construirii blocurilor din bani publici în zona fostului Oser. DACĂ PRIMĂRIA AR FI ALOCAT BANI DIN BUGETUL LOCAL PENTRU CONSTRUIREA DE LOCUINȚE SOCIALE DE MĂRIMEA PROIECTULUI OSER, TOATE CELE 254 DE FAMILII DECLARATE ELIGIBILE ÎN 2016 AR FI AVUT ȘANSA SĂ PRIMEASCĂ LOCUINȚĂ SOCIALĂ ÎN 2017. În contestațiile depuse solicitați distribuirea IMEDIATA a locuintelor sociale libere din oraș, și solicitați ALOCAREA UNUI BUGET DIN BUGETUL LOCAL ASTFEL ÎNCÂT ACESTA, ÎN CADRUL UNOR PLANURI MULTIANUALE, SĂ ASIGURE CONSTRUIREA ȘI/SAU CREȘTEREA FONDULUI PRIN ALTE MĂSURI CU CEL PUȚIN 100 DE LOCUINȚE PUBLICE PE AN. 

candamdevenit_p4_01redimensionat3  p3_catisuntem_web_final

 

 

 

 

 

 

Scrisoarea noastră deschisă către Primăria și Consiliul Local ale Municipiului Cluj-Napoca din 23.11.2012, ARDE CLUJULa arătat cum funcționează procesul de excluziune de la dreptul la locuire si din oras în cazul persoanelor de etnie romă ce aparțin de clasa muncitoare precarizată. 

cantonului_1

Depunem INIȚIATIVA luni, 28 noiembrie, CU OCAZIA ȘEDINȚEI CONSILIULUI LOCAL.

SUSȚINEȚI CÂT MAI MULȚI JUSTIȚIA LOCATIVĂ! 12347655_1735023726725726_2519810273299844473_n

 

 

 

 

 

LUPTAȚI PENTRU DREPTUL LA ORAȘ!

Scrisoare deschisă către Primăria și Consiliul Local ale Municipiului Cluj-Napoca

Arde Clujul!
700 de persoane în 168 de locuințe neconvenționale pe 0.1 Km

În data de 19 noiembrie 2016, în Municipiul Cluj-Napoca au ars într-un incendiu șapte locuințe, vigilența vecinilor făcând să nu fie și victime omenești.

scrisoare-deschisa_arde-clujul_23noi

Administrația publică locală trebuie să ia măsurile necesare ACUM pentru acordarea de locuințe sociale persoanelor la a căror marginalizare a contribuit. Cu acest scop, trebuie să decidă de urgență:

  1. Alocarea de urgență a unor locuințe familiilor afectate de incendiu din locuințele libere din patrimoniul administrației publice locale. (Conform răspunsului biroului massmedia nr. 48220/101/19.02.2016, există un număr de 90 de locuințe libere);
  2. Alocarea restului de locuințe libere celorlalte familii de pe str. Cantonului pentru a preveni repetarea unor tragedii asemănătoare.

cantonului_1

Pata [Cluj: EFES, 2016]

Volumul a rezultat din cercetarea „Spațializarea și rasializarea excluziunii sociale. Formarea socială și culturală a ‚ghetourilor țigănești’ în România în context european”, sprijinită printr-un grant CNCS – UEFISCDI, PN-II-ID-PCE-2011-3-0354. Împreună cu filmul documentar Dreptate socială în Pata Cluj (2016, 17 min) este oglindă a formării zonei Pata Rât din orașul Cluj, precum și a activismului local anti-ghetoizare.

 

Pata, Cluj: EFES, 2016

 

 

 

 

Editori:
Adi Dohotaru
Hajnalka Harbula
Enikő Vincze

 

 

 

 

 

Prin interviuri, documente, eseuri și imagini, volumul „Pata” surprinde aspecte ale formării zonei Pata Rât, spațiul precar al locuirii marginalizate din apropierea gropii de gunoi a orașului Cluj, creat prin acțiuni administrative directe sau nepăsare instituțională și complicități multiple de la diverse nivele între instituții ale administrației publice, companii din industria deșeurilor și mici întreprinzători din diferite domenii.

Autorii volumului sunt cercetători, activiști și locuitori ai zonei Pata Rât. Astfel, cartea reconstituie și întâlnirile articulate în și prin spațiul Pata Rât între persoane din sfera academică și persoane expuse unor nedreptăți locative sistematice. …  Împreună, ei și ele, prin întâlnirea în Pata Rât, demontează barierele dintre sfera reflexivă (privilegiată) a academicului și viața cotidiană marcată de materialitatea deprivărilor trăite. …  Volumul este un instrument al continuării acțiunii de solidarizare pentru tematizarea politică a deprivărilor locative și al unei schimbări sociale efective în favoarea depășirii stării caracterizate de deposedare materială și stigmatizare culturală cu care se confruntă locuitorii zonei Pata Rât (dar și alte persoane, familii și comunități aflate în situații similare).

Descarcă volumul pe secțiuni:

PATA-intro_cuprins_p2-6

PATA-istoria formarii_p7-21

PATA-actiuni antighetoizare_p22-83_compressed

PATA-interviuri coastei

PATA_interviuri dallas

PATA-interviuri cantonului

PATA-interviuri activisti si cercetatori

PATA-cronologia Pata Rat

PATA-anexe

Alte rezultate ale cercetării SPAREX au fost: 

  • Special Issue on “Spatialization and Racialization of Social Exclusion. The Social and Cultural Formation of ‘Gypsy Ghettos’ in Romania in a European Context”. Co-authored with Cristina Rat. In Studia UBB Sociologia. 2013. 58(2)
  • Vincze, N. Petrovici, C. Raț, G. Picker (eds): Racialized Labour in Romania. Spaces of Marginality at the Periphery of Global Capitalism. Palgrave, 2018
  • Alte filme documentare:

Fier vechi în Sud-Estul Câmpiei Române, 2016, 42 min

Vasazás és téglagyártás Közép-Erdélyben (Colectare de fier și producție de cărămidă în centrul Transilvaniei), 2016, 43 min

Ilustrate din Cluj – colonia Dallas

Dragi clujeni, Avem nevoie de lumină, avem nevoie de buletine să ne putem încadra într-un loc de muncă, să avem o stradă și un număr de stradă. E nevoie de o insfrastructură, este nevoie de îmbunătățiri în comunitate, iar pentru asta avem nevoie de schimbarea pământului din pământ industrial în pământ intravilan. Cine ne poate ajuta cu siguranță ca cetățean din județul Cluj, gândesc că este cel care ne reprezintă în fruntea primăriei. Și cred că dl. primar trebuie să găsească soluția! De asemenea, locurile de muncă  trebuie îmbunătățite pentru că oamenii muncesc în condiții foarte toxice și murdare. Având în vedere că acest loc de muncă care li s-a oferit temporar este foarte periculos deoarece le afectează mult sănătatea, nu poți să vorbești despre un viitor adevărat, ci este o promisiune temporară a celor care au vrut să scape de romii din Pata Rât. Îmbunătățirea locului de muncă înseamnă asistență socială, un salariu decent, pe perioadă nedeterminată, nu în rampe temporare, și cu sporuri de toxicitate și rușine. Mihai Gheorghe Ciorbă, pastor din Dallas, Pata Rât                           (Grafică: Radu Gaciu)

colaj2fata

Muncitorii de pe platformele pentru stocarea temporară a deșeurilor din Pata Rât sunt în mare măsură muncitorii care au lucrat și pe vechea rampă de deșeuri a orașului începând cu sfârșitul anilor 1960. Ei au asigurat de patru decenii selectarea deșeurilor în condiții de muncă de mare toxicitate, fără protecție și fără să li recunoscută valoarea muncii lor. O parte dintre muncitori sunt angajați acum cu contract de muncă pe rampa temporară RADP. Dar munca lor este încadrată ca muncă desfășurată in condiții normale și nu primesc sporuri care le-ar asigura salarii mai mari. Muncitorii de pe rampă locuiesc în mare parte în colonia Dallas, pe terenul aflat în proprietatea Fundației Pro Rroma, organizația care a sprijinit locatarii în efortul lor de a îmbunătăți condițiile de trai din colonie. Însă, neavând sprijin din partea autorităților, Pro Rroma nu a putut autoriza locuințele pe care le-a construit pe acest teren, astfel oamenii nu se pot conecta la utilități și nu pot avea acte de identitate cu domiciliu. Dacă aceste locuințe s-ar autoriza, ei ar putea deveni chiriași, iar când vor avea șansa să primească locuință socială altundeva în oraș, s-ar putea muta de aici.

 

“Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie!“, Fundația Desire, 2016 – Campania își propune să atragă atenția autorităților publice, companiilor și altor actori implicați, că este obligația lor să implementeze măsuri de protecție față de persoanele afectate de diverse proiecte de dezvoltare de infrastructură și de a combate rasismul de mediu care afectează sănătatea și viața persoanelor și familiilor marginalizate social, printre ele persoane și familii aparținând etniei romilor.

Bob Rădulescu – mesaj de conștientizare: rampa de deșeuri din Pata Rât

Mesaj de conștientizare și solidaritate, 15.11.2016: Bob Rădulescu, despre rampa de stocare a deșeurilor din Pata Rât, muncitorii săi și locuirea în zonă – campania Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie, derulată de Fundația Desire.

Camera și montaj: Radu Gaciu