Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie – acțiuni în 2016

De-a lungul ultimului deceniu autoritățile publice locale și județene din Cluj au anunțat de multe ori nevoia și intenția de a închide rampa de deșeuri a municipiului ce funcționa ca o rampă neconformă ecologic din anii 1970. La un an după închiderea definitivă a acestei rampe am observat că măsura care promitea clujenilor “soluționarea crizei gunoaielor” nu a adus îmbunătățiri nici în munca lucrătorilor pe rampă și nici în condițiile de locuire ale persoanelor cu domiciliul în zona Pata Rât, din contra.

 

Acesta a fost contextul în care campania “Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie” a repus pe agenda publică problema în termenii responsabilității și obligațiilor administrației publice față de oamenii afectați de politica rampei și rasismul de mediu înscris în practicile instituționale.

 

Campania și-a propus să contribuie la conștientizarea de către instituțiile publice locale relevante din acest punct de vedere, dar și de către populația orașului despre cum sunt afectate persoanele cele mai precarizate din Cluj-Napoca de rasismul de mediu. Acesta funcționează ca un tip de rasism care contribuie la exploatarea muncii din medii poluate (cum sunt rampele de deșeuri din Pata Rât), dar și la împingerea persoanelor marginalizate înspre spații locative aflate în proximitatea acelorași medii toxice ce pun în pericol sănătatea și viața lor. Vasta majoritate a lor sunt de etnie romă.

Prin acțiunile campaniei am  continuat să aducem în spațiul dezbaterii publice clujene patru mari subiecte, față de care solicitam răspunsuri din partea instituțiilor relevante, dar și acțiuni specifice din partea lor, menite să soluționeze problemele identificate:

1) Drepturile muncitorilor de pe rampele de deșeuri, având domiciliul în colonia Dallas de patru decenii fără a fi beneficiat de suport din partea autorităților în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor lor de locuire și muncă.

2) Amplasarea, în toamna anului 2015, a rampelor de stocare temporară a deșeurilor din Pata Rât la o distanță de cc 300 de metri (SALPREST) și 800 de metri (RADP) de zona de locuire din Pata Rât constituită ca zonă de locuire în 2010 de însăși administrația publică locală.

3) Neîndeplinirea obligațiilor Primăriei Municipiului Cluj-Napoca față de locatarii de pe str. Cantonului (prevăzute in Acordurile de colaborare cu Fundațiile care au instalat bărăcile termopan și cele de lemn pe locație), fapt care de-a lungul a aproape de 20 de ani a contribuit la agravarea precarității locuirii pe str. Cantonului, din care au rezultat, printre altele, izbucnirea și extinderea rapidă a unor incendii ce pun în pericol viața și bunurile materiale ale oamenilor, dar și neputința de a ridica deșeurile menajere cumulate în acest spațiu de locuire timp de foarte mulți ani.

4) Neglijarea totală a impactului social și uman al unor proiecte cu finanțare nerambursabilă sau a unor investiții din bugetul public în dezvoltare infrastructurală (cum ar fi noile rampe de stocare temporară a deșeurilor, dar și proiectul de transport intermodal între Aeroportul Internațional Avram Iancu și Gara de Est/ Someșeni), precum și lipsa unor măsuri de protecție în relație cu persoanele afectate de aceste proiecte/investiții.

În vederea atingerii obiectivelor sale, Campania “Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie” a utilizat mai multe tactici de acțiune:

  1. Acțiuni de policy advocacy tradiționale (scrisori adresate instituțiilor cum sunt Garda de Mediu, Agenția de Protecția Mediului, Direcția de Sănătate Publică, Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Prefectura Județului Cluj, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Regia Autonomă a Domeniului Public, SC Salprest SRL, SC Brantner-Veres SRL, Consiliul Județean Cluj, Căile Ferate Române – prin care am solicitat informații cu caracter public, întâlniri și acțiuni specifice; scrisori deschise adresate candidaților la alegerile parlamentare – https://www.desire-ro.eu/?p=2685, și apoi parlamentarilor de Cluj aleși – https://www.desire-ro.eu/?p=2967; participare la ședințele publice ale Consiliului Local – https://www.desire-ro.eu/?p=2829, https://www.desire-ro.eu/?p=2797, https://www.desire-ro.eu/?p=2791, precum și ale Consiliului Județean).
  2. Activități de legal advocacy (scrisori adresate instituțiilor relevante; petiții adresate Primăriei și Primarului  Municipiului Cluj-Napoca, precum și Prefecturii Județului Cluj – https://www.desire-ro.eu/?p=2891; documentarea legislației naționale cu privire la cele patru subiecte ale campaniei; analiza preliminară a informațiilor rezultate din răspunsurile instituțiilor la scrisorile noastre amintite, precum și din documentele analizate cu scopul de a demonstra care sunt aspectele ce nu au putut fi soluționate la nivel local prin astfel de negociere cu instituțiile, respectiv de a identifica alte acțiuni ce se impun).
  3. Creare de presiune publică prin mijloace inovatoare (participare la acțiuni publice organizate de alții cu mesajele și materialele campaniei noastre – https://www.desire-ro.eu/?p=2551, https://www.desire-ro.eu/?p=2480; înregistrarea video a mesajelor de solidaritate transmise de personalități locale renumite, dar și din partea unor activiști pentru drepturi sociale din afara localității și țării – https://www.desire-ro.eu/?p=2574, https://www.desire-ro.eu/?p=2659, https://www.desire-ro.eu/?p=2697, https://www.desire-ro.eu/?p=2959;  mărturii video ale oamenilor din Pata Rât despre munca prestată pe rampele de deșeuri, precum și despre condițiile de locuire în această zonă – https://www.desire-ro.eu/?p=2681, https://www.desire-ro.eu/?p=2737; participare cu mesaje locale la înregistrări făcute de alte organizații cu privire la tema rasismului de mediu – https://www.desire-ro.eu/?p=2671; producerea unor cărți poștale clujene creative distribuite online, la evenimente, prin poștă – https://www.desire-ro.eu/?p=2862, https://www.desire-ro.eu/?p=2865, https://www.desire-ro.eu/?p=2868; producerea filmului integrat al campaniei care include toate filmările realizate prin campanie).
  4. Acțiuni directe (participare cu mesaje protestatare la ședințe publice ale administrației publice locale – vezi link mai sus; co-organizarea unui eveniment public care a inclus un marș stradal și o expoziție multimedia în aer liber – https://www.desire-ro.eu/?p=2859, https://www.desire-ro.eu/?p=2874; producere de materiale vizuale pentru acest eveniment, cum sunt afișe, bannere, filme – https://www.desire-ro.eu/?p=2874, https://www.desire-ro.eu/?cat=125, https://www.desire-ro.eu/?p=2916; contribuție la mobilizarea oamenilor din Pata Rât și din oraș pentru a participa la acest eveniment; realizarea filmului evenimentului Pata rămâne a tuturor – https://www.desire-ro.eu/?p=2996, https://www.youtube.com/watch?v=yBGLh8_wauA).
  5. Crearea unor coaliții (participare la “Activist Forum III: Political Economies of Ecological Exploitation” organizat în Cluj de Friedrich Ebert Stiftung în colaborare cu European Alternatives și activiști din Europa de Sud-Est – folosind această ocazie pentru a discuta despre rasismul de mediu care afectează romii din Pata Rât – vezi link mai sus; mesaje video transmise de personalități din Cluj implicate în activism de mediu – vezi link mai sus; contribuție la conceptul și promovarea petiției “Pata rămâne a tuturor: spune NU ghetoizării în Pata Rât, spune NU rasismului de mediu, spune DA pentru locuințe publice în oraș”, publicat pe un site de petiții administrat de activiști de mediu – https://www.desire-ro.eu/?p=2856.

Echipa Campaniei Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie: Gheorghe Mihai Ciorba, Elena-Marta Cherecheș (septembrie-octombrie), Simona Ciotlăuș, Ioan Doghi, Adrian Dohotaru (septembrie-octombrie), Radu Gaciu, Alexandru Greta, Linda Greta, Leontina Lingurar, Livia Labo (noiembrie-decembrie), Enikő Vincze.

Campania Consultați-ne. Romii nu sunt gunoaie s-a derulat cu sprijinul Roma Initiatives Office/ Open Society Foundations în perioada septembrie – decembrie 2016.

 

Caracterul discriminator și nelegal al criteriilor de atribuire de locuințe sociale din fondul locativ public din municipiul Cluj-Napoca [Enikő Vincze, Simona Ciotlăuș, George Zamfir]

Hotărârea nr. 434/16.12.2015 a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca cu privire la definirea criteriilor de atribuire a locuințelor sociale, nu respectă prevederile Ordonanţei de Guvern nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, aprobată prin Legea 48/2002 şi modificată prin Ordonanţa de Guvern nr.77/20033, aprobată prin Legea 27/2004. Mai departe, aceste criterii elimină solicitanți de locuințe sociale aparținând unor categorii sociale marginalizate prin declararea lor ca neeligibili pe baza unor considerente ce nu sunt prevăzute ca atare în legislația locuirii. Totodată, aceste criterii îi tratează inegal pe aceștia neoferind punctaj pentru bolile cronice cu care se confruntă sau pentru condițiile de locuire precare în locuințe neconvenționale; și îi discriminează indirect prin defavorizarea lor ca persoane care datorită condițiilor lor economice nu au avut șansa de a face  studii superioare punctate în mod excesiv în HCL 434/2015 în comparație cu alte criterii.

Din aplicarea acestor criterii în procesul de selecție a cererilor de locuințe sociale decurg fapte de discriminare față de persoanele marginalizate social aparținând clasei muncitoare precarizate și cu domiciliul în zone dezavantajate din punctul de vedere al locuirii. Prin studiul nostru de caz în mod particular ne referim la persoanele cu domiciliul de facto în zona Pata Rât (case modulare, strada Cantonului, colonia Dallas), dar și în alte zone din Cluj-Napoca, considerate a fi centrale din punct de vedere geografic (cum ar fi strada Stephenson), majoritatea de etnie romă. La rândul său, actul de discriminare descris în acest articol are efecte materiale, deci tratamentul inegal în sens juridic contribuie la (re)producerea inegalităților economice și sociale prin faptul că perpetuează locuirea precară în spații marginale, precum și toate dezavantajele acesteia cumulate în fiecare domeniu al vieții (sănătate, educație școlară, ocupare, participare politică, acces la justiție, etc).

Articolul nostru își propune să demonstreze caracterul discriminator și nelegal al criteriilor de atribuire a locuințelor sociale în municipiul Cluj-Napoca care, dincolo de a fi înscrise într-un document administrativ (decizie de Consiliu Local), sunt expresii ale gândirii și practicii instituționale ale administrației publice locale în domeniul locuirii sau, altfel spus, al politicii locale de locuire.

[…]

articol_criterii atribuire locuinte cluj_discrim_nelegal(2)

NO TO GHETTOIZATION OF PATA RÂT. NO TO ENVIRONMENTAL RACISM. YES TO PUBLIC HOUSING IN THE CITY [Enikő Vincze, Simona Ciotlăuș, George Zamfir, Noémi Magyari]

In 2016 Desire Foundation continued its activism against ghettoization of Pata Rât and anti-Roma racism, fighting for housing justice to marginalized persons belonging to the precariatized working class. In this spirit, we conducted two campaigns, which were both supported by the Open Society Foundations.

info_desire campaigns_2016_ENg

 

The campaign “Social housing NOW!” (https://www.desire-ro.eu/?page_id=2219) was run under the project “Justice for Roma through the legal enforcement of housing rights (Cantonului street, Cluj)”, supported by the program “Engaging Roma in Europe around Justice and Rights” of the Human Rights Initiative/ OSF and lasting between March 2016 and February 2017.

 

 

 

 

The campaign “Consult us. Roma are not garbage” (https://www.desire-ro.eu/?page_id=2465) enjoyed the support of Roma Initiatives Office/ OSF during four months starting with the 20th of August 2016.

 

 

 

 

 

[….]

On December 17, 2016 – alongside European Roma Rights Centre and Community Association of Roma from Coastei street – Foundation Desire initiated and organized in Cluj the commemorative public event “Pata rămâne a tuturor” (Pata/The stain lingers on). By the means of its two campaigns Desire Foundation provided advocacy materials both for the street march and the multimedia exposition displayed in the courtyard of the Museum of Art, but as well as support for the anti-eviction scene (https://www.desire-ro.eu/?p=2916). Last, but not least, the messages of these campaigns were transposed into the petition “Pata rămâne a tuturor”: Say NO to ghettoization of Pata Rât. Say NO to environmental racism. Say YES to public housing in the city (supporters can sign the petition here – https://campaniamea.de-clic.ro/petitions/pata-ramane-a-tuturor?source=facebook-share-button&time=1481792488).

Finishing our campaigns briefly described above does not mean that we end our civic and political activism for housing as a socio-economic right, against racism and for an infrastructural development that always assures safeguarding measures for the affected persons.

On the one hand, Foundation Desire, and the activist group including people residing in Pata Rât that it nurtured, plans to extend the circle of its collaborators and, by this, its impact. More persons and organizations should be mobilized in order to fight for an anti-racist housing politics that is part of a governance, which takes the responsibility for the socio-economic wellbeing of all the citizens and, therefore, it responds to the societal need for adequate public housing across social classes, but most importantly of the precariatized working class. This means, among others, that we continue to insist on housing as people’s right versus housing as a commodity, namely a source for accumulation of capital. We demand an end to policies which prioritize the market in the domain of housing.

On the other hand, Foundation Desire plans to continue re-enforcing socio-economic rights, including labor and housing rights by strategic litigation. Likewise, it will look having a contribution to re-shaping of national legislation on these matters so that the production of public housing could be part of a redistribution politics based on labor policy favorable to workers and progressive taxation policy.

Pata rămâne a tuturor/ The stain lingers on – film of the 17.12.2016 event

Evenimentul revendicativ-comemorativ Pata rămâne a tuturor din 17.12.2016 a inclus marșul a peste 150 de persoane (majoritatea locuitori în zona Pata Rât din orașul Cluj) pornit din Piața Avram Iancu către zona Târgului de Crăciun; momentul colindelor evacuaților din Piața Unirii (ce s-a transformat în evacuarea scenetei evacuării din spațiul unde clujenii se bucurau de Târgul de Crăciun), precum și expoziția multimedia din curtea Muzeului de Artă (care a inclus, printre altele și un colaj de videoclipuri cu reprezentări contrastante ale orașului Cluj și ale zonei sale marcate de proximitatea rampelor de deșeuri – vizionează aici: https://www.desire-ro.eu/?p=2916).

The commemorative event Pata rămâne a tuturor/ The stain lingers on from 17/12.2016 included the march of over 150 persons (their majority with domicile in the Pata Rât area of the city of Cluj) starting from Avram Iancu squire towards the area of the municipal Christmas Fair; the moment of eviction carols in Unirii squire (transformed into the eviction of the eviction scene from the area where people enjoyed the municipality’s Christmas Fair); and the multimedia exposition from the courtyard of the Museum of Arts (which included, among others, a collage of contrasting video-clips representing the city and its territory marked by the proximity of the landfills – watch here: https://www.desire-ro.eu/?p=2916).

Locuirea? Nicio schimbare fundamentală cu noua guvernare [Simona Ciotlăuș, Enikő Vincze, George Zamfir]

Statul continuă politica de sprijinire a  proprietarilor de imobile și a angajatorilor!

Chiar dacă guvernarea s-a schimbat, politicile neoliberale continuă. Fundamental, două propuneri recente de măsuri pentru locuire lansate de două guvernări diferite, și aparent diferite ideologic, susțin același lucru: piața imobiliară, fără să aducă vreo schimbare structurală absolut necesară în domeniul locuirii. În continuare, locuința este o marfă pe piața imobiliară și nu un drept social al cetățenilor:

locuirea-nicio-schimbare-fundamentala-cu-noua-guvernare

  1. Încă nu cunoaștem care mai este soarta programului “Prima Cameră”, inițiat de fostul ministru al Muncii (Dragoș Pâslaru), programul care anunța subvenționarea chiriei (și plata utilităților) pe piața imobiliară persoanelor provenite din sistemul de plasament, timp de doi ani (http://www.ziare.com/dragos-pislaru/ministrul-muncii/guvernul-va-lansa-programul-prima-camera-pentru-tinerii-care-au-crescut-in-case-de-copii-1444074). Așa cum spuneam și atunci, măsura constituie o soluție nepotrivită de rezolvare a problemei locuirii, în condițiile în care persoanele ce părăsesc centrele de plasament sunt printre categoriile prioritare la locuințe sociale (conform Legii 114/1996). Ne întrebam atunci de ce nu sunt folosite fondurile respective la construcția de locuințe publice sau la reabilitarea unor imobile deja existente ca locuințe publice?
  2. Același tip de politică se regăsește și în măsura anunțată zilele trecute de către noua ministră a Muncii și Justiției Sociale, Lia Vasilescu: se pare că Guvernul pregătește o Ordonanță de urgență în baza căreia persoanele care își schimbă domiliciul în interes de serviciu la cel puțin 50 de km vor beneficia de subvenționarea chiriei și plata utilităților (până la 75 la sută) tot pe piața imobiliară în cuantum de până la 900 lei (http://www.stiripesurse.ro/lia-olguta-vasilescu-face-anuntul-asteptat-chiriasii-pot-obtine-bani-de-la-guvern_1174034.html). Prin această măsură, guvernul condiționează locuirea de angajare, întărind relația de dependență între statutul de angajat și oferirea unui acces sporit la locuire, în condițiile în care nivelul locuirii precare în România este la cel mai înalt nivel din UE, mai ales în rândul neangajaților. Neangajații din motive independente de voința lor nu au dreptul la asigurarea dreptului de locuire?

 

casa_drepturilor_p9_web

În forma anunțată, măsura de subvenționare a chiriei propusă de Ministerul Muncii și Justiției sociale va susține de fapt două destinații din mediul privat:

  1. Proprietarii care închiriază apartamentele;
  2. Angajatorii, deoarece subvenționează costurile reproducerii forței de muncă, susțându-le acumularea de profit în detrimentul salariilor insuficient (și nedemn) de mici necesare acoperirii costurilor cu locuirea.

Pentru angajați și neangajați vor urma:1240438_1110223945684607_7540345285261940585_n

  1. Creșterea prețurilor chiriilor, făcând astfel locuirea și mai inaccesbilă pentru cei care deja au dificultăți în a-și plăti chiria și ultilitățile
  2. Corelarea insecurității locului de muncă cu insecuritatea locativă în noua chirie și, implicit, scăderea forței de negociere în fața angajatorului.

În contextul în care multe persoane din România, neangajate sau angajate pe salariul minim, suferă o deteriorare acută a locuirii – supraaglomerare, lipsa accesului la utilități, lipsa posibilităților de întreținere și reparare a locuințelor – cât de viabil mai este riscul de a abandona o locuință sigură pentru alta incertă? Mutarea are costuri care le-ar putea depăși pe cele acoperite de suma respectivă – susținerea prin relațiile de rudenie și prietenie, readaptarea strategiilor de trai într-o localitate și a tiparului de consum, etc. Așa că ne întrebăm câte persoane mobile și apte de muncă ar alege să rămână în raza a 50 de km datorită inexistenței unui astfel de “stimulent”? Considerăm că, din nefericire, o astfel de inițiativă ocolește problemele fundamentale legate de distribuția de și accesul la locurile de muncă. Precum ocolește și soluționarea adecvată a accesului redus  la locuințe adecvate în condițiile minimalizării locuirii publice în politicile naționale de locuire și a ocurenței la scară largă a locuirii sărace în spații marginale.

Campania Căși sociale ACUM! continuă să militeze împotriva ultra-comodificării locuirii, pentru locuințe publice, construite și administrate de instituțiile publice locale și centrale, asupra cărora, cel puțin teoretic, putem să revendicăm drepturi sociale pentru toate categoriile de persoane care nu au resursele necesare pentru a închiria sau cumpăra locuințe de pe piața imobiliară. De aceea așteptăm cu interes Strategia Națională a Locuirii (în lucru și anul trecut la Ministerul Dezvoltării Regionale și al Administrației Publice), cât mai ales discuțiile pe marginea noii Legi a Locuinței, anunțate și ele de anul trecut.

Revedeți pe pagina noastră de de internet recomandările Campaniei Căși sociale ACUM! făcute în cursul consultării publice pe marginea Strategiei Naționale a Locuirii precum și a Direcțiilor sale de acțiune pentru 2016-2030, cât și cele care vizau schimbarea Normelor metodologice de aplicare a Legii Locuinței. Dar și recenta noastră Scrisoare deschisă către parlamentarii clujeni privind nevoia inițierii de schimbări legislative în domeniul locuirii publice și drepturilor lucrătorilor din România.