Șantier în lucru pentru profit. Redezvoltare urbană în Cluj

Enikő Vincze, Hajnalka Harbula, Attila Seprődi, Péter Máthé: Şantier în lucru pentru profit : redezvoltare urbană în Cluj : zona Ploieşti- Someşului-Anton Pann-Abator-Parcul Feroviarilor, Editura Fundației Desire, Cluj, 2019

https://www.academia.edu/40528520/%C8%98ANTIER_%C3%8EN_LUCRU_PENTRU_PROFIT._Redezvoltare_urban%C4%83_%C3%AEn_Cluj._Zona_Ploie%C8%99ti-Some%C8%99ului-Anton_Pann-Abator-Parcul_Feroviarilor

Cartea deschide o nouă colecție inițiată sub egida Editurii Fundației Desire din Cluj: Studii urbane critice.

“În această carte desenăm portretul teritoriului decupat spre analiză ca un mozaic țesut din diferite materiale colectate de noi în 2018: interviuri, fotografii, documente urbanistice și administrative, identificând și actorii principali ai acestei scene, precum și perspectivele lor diferite asupra aceluiași fenomen. Am marcat componentele spațiale ale teritoriului respectiv prin trei fabrici (Flacăra, Napochim, Abator) precum și prin Parcul Feroviarilor (discutând despre ele în capitolele separate ale cărții). […] Prin istoricizare (vezi capitolul Zona înainte de 1990) și contextualizare (în capitolele Contextul redezvoltării urbane prin dezvoltare imobiliară și Transformări ale zonei după 1990), am reașezat portretul zonei în corpul urban mai amplu: tot prin intermediul unor
interviuri, fotografii și documente am identificat mai multe din condițiile locale și globale care au făcut posibil ca această redezvoltare să se întâmple tocmai așa cum se întâmplă. Perspectiva noastră teoretică ne permite să tratăm acest caz ca ilustrare a
proceselor structurale de transformare a mediului construit într-una din cele mai profitabile arene ale acumulării de capital (fiind sub influența geografiei critice și teoriilor urbane critice). Șantierul de lucru în care vă introducem prin această carte este un șantier al capitalismului, așa cum se desfășoară el aici și acum pe ruinele socialismului real, atribuind Clujului și României un anumit loc pe scena capitalismului
global.” [Fragment din Capitolul I. Introducere. Orașul ca șantier în lucru pentru profit]

“Navigând prin șantierele online și offline ale dezvoltatorilor imobiliari, am observat că exclamația “Vândut/Sold 100%” de multe ori este vociferată chiar din faza de proiect a noilor construcții, indiferent de cât de mult depășesc prețurile acestora media pe oraș de 1500 euro/ metru pătrat. Pentru a înțelege de ce este posibil acest lucru aici și acum,
trebuie să depășim perspectiva unor simple tranzacții individuale de vânzare-cumpărare și să vedem fenomenul ca un punct temporal rezultat din succesiunea a trei mari procese interdependente. [….] (1.1) Privatizarea fondului locativ și a terenurilor
publice, precum și a fabricilor aflate în proprietatea statului; (1.2) Super-comodificarea locuințelor, terenurilor și în general a spațiilor urbane; 1.3) Financializarea locuirii și a (re)dezvoltării urbane. [….] Combinația secvențială a acestor fenomene face ca România – țară semiperiferică transformată în economie de piață emergentă pe ruinele socialismului real – să fi trecut într-un alt ritm și mod decât spațiile capitalismului avansat prin diversele faze ale capitalismului … și ale financializării locuirii (financializarea prin credite imobiliare, financializarea dezvoltării imobiliare, financializarea prin instrumente care securitizează creditele imobiliare, financializarea
orașului antreprenorial). […] În orice stadiu s-ar afla, investițiile din zona studiată se simt în siguranță pentru că cel puțin de când a fost rezonificată, aria extinsă a vechiului Abator trece prin scumpire permanentă, ea fiind “îmbunătățită” atât prin demolarea clădirilor de fabrici ruinate și de rezidențiale modeste, cât și prin reamenajarea parcului și malului apropiat al Someșului. Acest lucru ne amintește încă odată, că locuința nu funcționează la fel ca alte mărfuri, căci valoarea ei de schimb depinde în mare măsură de valoarea terenului pe care ea este construită. Investitorii imobiliari încearcă, desigur, să ascundă acest fapt și să ne convingă că prețul locuinței depinde pur și simplu de dinamica dintre cerere și ofertă. Cartea noastră a demonstrat contrariul, descriind o
serie de factori istorici și contextuali, dar și actori politici, economici și culturali de azi care rescriu fața și redefinesc valoarea de schimb a zonei analizate, extrăgând profit din asta.” [Fragment din Capitolul X. Sold 100% – Postfață despre financializarea
locuirii în orașul antreprenorial]