Măsurăm poluarea în Pata Rât

Hidrogenul sulfurat (H2S) este un acid care se regăsește în natură în regiunile de gaze naturale sau petrol. De asemenea, el se crează prin putrefacția substanțelor organice, de exemplu a gunoaielor. Deci, ocurența H2S în mediul depozitelor de deșeuri este evidentă. Acest acid se mai produce și în stațiile de epurare a apei. Drept urmare, persoanele care locuiesc în apropierea unor astfel de situri, sunt expuse efectului otrăvitor și caustic al hidrogenului sulfurat.  

H2S are miros neplăcut de ouă clocite și este inflamabil. Ajungând în organismul omului,  împiedică lipirea oxigenului de celulele sanguine, cauzând astfel privarea de oxigen. El se amestecă cu apa din plămâni formând un acid slab.

📢 Hidrogenul sulfurat nu se acumulează în organism, dar expunerea repetată / prelungită la niveluri moderate poate provoca tensiune arterială scăzută, dureri de cap, pierderea poftei de mâncare și pierderea în greutate, dar și leziuni ale sistemului nervos. 

📢 Expunerea prelungită la niveluri scăzute poate provoca erupții cutanate dureroase și ochi iritați.

📢 Expunerea la niveluri ridicate de H2S provoacă paralizie respiratorie, convulsii, comă, leziuni cerebrale și cardiace, chiar moarte. 

 ❗ Graficele de mai jos arată că nivelul H2S este de 2-3 ori mai mare în Pata Rât (în apropierea rampelor de deșeuri unde locuiesc circa 1500 de persoane) decât media din Cluj-Napoca. 

✊ 

Măsurătorile le facem cu senzorul uRADMonitor SMOGGIE-GAS H2S (rezoluția de 1 ppb, min value 0 ppm, max value 2 ppm): 

  • în Pata Rât, la casele modulare construite de primăria Cluj-Napoca în 2010 pentru romii evacuați de pe strada Coastei la o distanță de 800 metri de la rampa veche, pe atunci funcțională, și la aceeași distanță de rampa RADP deschisă în 2015; 
  • în oraș în apropiere de Baza Sportivă Gheorgheni de pe str. Alexandru Vaida Voevod.  

Rasismul de mediu și ENHOJUST

Prin cercetarea derulată în cadrul #ENHOJUST surprindem fenomenul locuirii în mediu toxic și al rasismului de mediu.

📢 Locuirea în mediu toxic încalcă dreptul la mediu curat, dar și dreptul la o locuință adecvată, precum și dreptul la sănătate.

📢 Condițiile locative nu includ doar caracteristicile casei în care trăim, ci și mediul în care locuințele noastre sunt amplasate.

📢 Bolile care ne pun viața în pericol se datorează în mare parte factorilor de mediu. Speranța de viață și speranța de viață trăită în sănătate sunt determinate și de calitatea apei, aerului și solului. Dar ea depinde, desigur, și de starea locuinței în care trăim și de condițiile în care muncim.

❗ Rasismul neagă demnitatea umană unor categorii de persoane inferiorizate de către societatea majoritară datorită etniei și/ sau stării lor social-economice. Dar nu face “doar” asta. 

❗ Rasismul ucide prin privarea persoanelor stigmatizate de condițiile adecvate ale vieții.

❗ Rasismul poate să ucidă și prin forțarea oamenilor să locuiască în medii toxice, punându-le în pericol sănătatea și viața. În astfel de cazuri avem de-a face cu fenomenul rasismului de mediu. #Rasismuldemediu face posibilă și încearcă să justifice mutarea forțată a unor oameni lângă situri toxice (precum rampe de deșeuri, stații de epurare a apei), dar și construirea unor platforme otrăvitoare la o distanță redusă de locuințe. 

Prin cercetare surprindem fenomenul locuirii în mediu toxic. Iar #campaniaENHOJUST militează pentru modificarea legislației din România în vederea asigurării drepturilor interconectate la #mediucurat, la #locuințăadecvată și la #sănătate.

❗ Avem nevoie de politici de mediu, de locuire și de sănătate care să prevină #rasismuldemediu, adică să elimine posibilitatea ca oamenii să fie forțați, din cauze diverse, să locuiască într-un mediu toxic ce le pune sănătatea și viața în pericol.

❗ Pentru asta construim solidaritate antirasistă între mișcarea ecologistă și mișcarea pentru dreptate locativă.

#ENHOJUST se derulează în România de către Fundația Desire cu sprijinul @Open Society Foundations. Partener media: @Căși sociale ACUM!/ Social housing NOW!

Despre cazuri de infringement împotriva României în lumina ENHOJUST

Adresa nr 25/582/11.12.2020 a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, înregistrată la senatul României cu numărul 9241 din 17.12.2020 (prin care s-a răspuns la interpelarea senatorului Mihai Goțiu) arată că în acel moment Comisia Europeană avea deschise 20 de acțiuni legale (proceduri de infringement) împotriva României.

Dintre cele 20 de cazuri de infringement, 7 au fost legate de aplicarea necorespunzătoare a Directivei 1999/31/CE privind DEPOZITELE DE DEȘEURI.

Din cele 68 de depozite neconforme din România, care au făcut obiectul cauzei contencioase, rămăseseră 46 de depozite neînchise: 11 depozite de deșeuri municipale, 24 de depozite de deșeuri industriale periculoase și 11 depozite de deșeuri nepericuloase.

V-ați întrebat vreodată, câte din aceste depozite de deșeuri funcționează ca surse de intoxicare a oamenilor constrânși din diverse cauze să locuiască în apropierea acestora?

Prin cercetare surprindem fenomenul locuirii în mediu toxic. Iar #campaniaENHOJUST militează pentru modificarea legislației din România în vederea asigurării drepturilor interconectate la #mediucurat, la #locuințăadecvată și la #sănătate.

Avem nevoie de politici de mediu, de locuire și de sănătate care să prevină #rasismuldemediu, adică să elimine posibilitatea ca oamenii să fie forțați, din cauze diverse, să locuiască într-un mediu toxic ce le pune în pericol sănătatea și viața.

Pentru asta construim solidaritate antirasistă între mișcarea ecologistă și mișcarea pentru dreptate locativă. #ENHOJUST se derulează în România de către Fundația Desire cu sprijinul @Open Society Foundations. Partener media: Căși sociale ACUM!/ Social housing NOW!