La
eveniment
au participat Bogdan
Tucmeanu
(Asociația
pentru
Natură
și
Protejarea
Mediului),Mădălina
Șarapatin(Asociația
“Slobozia
vrea
aer
curat“),
precum și
membrii
ai echipei
ENHOJUST: dr. Bogdan Mincu (medic pneumolog),
Alexandru
Luchiian
(inginer
automatist; Strop de Aer) și Vasile
Gîlbea
(jurist; fost
colaborator
al Romani Criss). Moderatoare: Enikő Vincze (profesor
universitar;
Căși
sociale
ACUM!).
Am
discutat
cu invitații
și
invitatele
noastre
despre
evidențele
toxicității
din proximitatea
rampelor
de deșeuri,
efectele
acestui
mediu
asupra
sănătății
oamenilor,
despre
reglementările
internaționale
privind
dreptul
de a trăi
într-un
mediu
sănătos,
precum și
posibilități
de coagulare
a unor
inițiative
din zona activismului
de mediu
și
cea
a mișcării
pentru
dreptate
locativă
în
România.
După postările noastre anterioare cu date rezultate din măsurătorile poluării aerului cu pulberii PM2.5 și PM10, precum și cu Hidrogen sulfurat la casele modulare din Pata Rât, dorim să reflectăm acum asupra efectelor locuirii în mediu toxic asupra sănătății oamenilor.
În iulie 2021, #ENHOJUST a realizat o anchetă medicală în trei comunități din Pata Rât pe un eșantion de 283 persoane de peste 18 ani. În eșantion am inclus toate persoanele de peste 65 de ani pe care le-am găsit în acel moment în aceste comunități: de pe Cantonului 5 persoane, de la modulare 4 persoane, din Dallas 6 persoane.
Reamintim, că o anchetă mai veche, realizată în 2012 de către UNDP și UBB a identificat următorul număr de persoane peste 65 de ani din cele trei comunități: pe str. Cantonului 8, la modulare 3, iar în Dallas 2.
Dacă ne uităm la datele privind populația din Cluj-Napoca, putem nota: conform INS, în 2021 în Cluj-Napoca din totalul de 327927 locuitori, 273698 de persoane erau peste 18 ani. Raportat la această sumă, 59081 de persoane, adică 21% au fost de peste 65 de ani.
Comparativ, în Pata Rât, din totalul persoanelor de peste 18 ani din eșantionul ENHOJUST (283) care locuiesc pe Cantonului, la modulare și în Dallas, doar un număr de 15 persoane au fost peste 65 de ani, adică un procent de 5.3 %.
Oamenii din Pata Rât locuiesc în condiții inadecvate în proximitatea rampelor de deșeuri, și majoritatea dintre ei (de pe Cantonului și de la modulare lucrând în salubritate, iar din Dallas chiar pe rampe) au locuri de muncă care le uzează sănătatea. Numărul foarte redus al persoanelor de peste 65 de ani din cele 3 comunități (un număr de doar 15 persoane identificate în 2021) ne face să susținem, că speranța de viață în aceste comunități este mult mai redusă decât media pe România, care în 2019 era de 78 de ani (la rândul său cu vreo 6 ani mai redusă decât media în statele membre ale UE).
Am studiat legislația din România. Standardele naționale de stat în vigoare din 1987 (shorturl.at/muLRV) spun : în cazul unei expuneri îndelungate,
concentrația medie maximă admisă la 24 de ore a substanței Hidrogen sulfurat (H2S) în aer este de 0.008 mg/ m3 ~ 0.006 ppm.
Hidrogenul sulfurat este un gaz incolor, inflamabil, cu un miros caracteristic de ouă stricate. Acest acid se regăsește în natură în regiunile de gaze naturale sau petrol. De asemenea, el se crează prin putrefacția substanțelor organice, de exemplu a gunoaielor de pe rampele de deșeuri, dar și în stațiile de epurare a apei.Măsurătorile noastre de la casele modulare din Pata Rât Cluj-Napoca arată concentrația H2S în unitatea de măsură numită “ppm”, adică “părți per million”. Degajarea gazului H2S este direct proporțională cu temperatura aerului, care favorizează putrefacția și fermentarea gunoiului.
Astfel constatăm cele reflectate în infografic: adică valori de H2S în Pata Rât ce depășesc cu foarte mult limita legală și pun în pericol siguranța oamenilor care locuiesc în zonă.
S-a observat o corelație pozitivă între răspândirea virusului Sars-Cov-2 și poluarea aerului. Particulele atmosferice (PM) crează un mediu potrivit pentru transportarea virusului la distanțe mai mari decât cele ale contactului apropiat. Mai mult, PM induce inflamație în celulele pulmonare și expunerea la PM ar putea crește susceptibilitatea și severitatea simptomelor pacientului COVID-19. – articol din International Journal for Public Health, iunie 2020.#A positive correlation has been observed between the spread of the virus and air pollution, one of the greatest challenges of our millennium. COVID-19 could have an air transmission and atmospheric particulate matter (PM) could create a suitable environment for transporting the virus at greater distances than those considered for close contact. Moreover, PM induces inflammation in lung cells, and exposure to PM could increase the susceptibility and severity of the COVID-19 patient symptoms. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7345938/
Din iulie 2020 măsurăm poluarea aerului cu PM2.5 și PM10 la casele modulare din Pata Rât cu aparatura Strop De Aer . Rezultatele măsurătorilor noastre se pot urmări aici. https://cluj-napoca.aqi.eco/ro/cluj-napoca-4/annual_stats
Știați că?!“Praful fin şi particulele în suspensie PM10 şi PM2.5 agravează bolile aparatului respirator, cum sunt astmul sau bronşita, formând depuneri la nivelul părţii superioare a aparatului respirator (cavitatea nazală, faringele şi laringele), respectiv în trahee şi bronhii, provocând diverse tipuri de iritaţii ce includ inflamaţii şi uscarea nasului, gâtului, precum şi tuse, tuse şuierătoare, dispnee şi scăderea funcţiei pulmonare. Gravitatea afecțiunilor este cu atât mai mare cu cât particulele conțin și substanțe acide (cum sunt dioxidul de sulf, oxidul de azot, etc.) sau substanțe chimice, toxice, respectiv cancerigene. Inflamațiile se pot extinde astfel și în zona inferioară a plămânilor, având efecte directe asupra circulației sangvine și asupra capacității sângelui de a se coagula.” (http://www.systemlife.ro/un_risc_pentru_sanatate.php)
În plus, în Pata Rât, precum arată măsurătorile noastre cu senzorul URADMonitor privind poluarea aerului cu Hidrogen Sulfurat, marea concentrație a PM10 și PM2.5 se amestecă cu H2S, formând un amestex toxic foarte periculos de particule cu praf și substanțe chimice.
Pata Rât din Cluj-Napoca include nu doar teritoriile industriale ale rampelor, ci și arii rezidențiale formate în mod explicit sau implicit de primăria municipiului prin măsurile sale de relocare post-evacuări, ori tolerate de către aceasta ca o modalitate de a contribui la asigurarea forței de muncă ieftine în activitatea de selectare a deșeurilor. Totuși:
Când se vorbește de poluarea mediului din Pata Rât foarte puțini vor să recunoască că acest lucru înseamnă pericol mare pentru cei care locuiesc acolo.
Jos #rasismuldemediu. #ENHOJUST reamintește: Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a stabilit noi praguri recomandate cu privire la nivelurile de poluare, care ar trebui utilizate ca instrumente de referință de către factorii de decizie din întreaga lume.
Liniile directoare actualizate afirmă: concentrațiile medii anuale de PM2.5 nu trebuie să depășească 5 µg / m3, în timp ce expunerile medii pe 24 de ore nu trebuie să depășească 15 µg / m3 mai mult de 3-4 zile pe an.
Liniile directoare actualizate afirmă: concentrațiile medii anuale de PM10 nu trebuie să depășească 15 µg / m3, în timp ce expunerile medii pe 24 de ore nu trebuie să depășească 45 µg / m3 mai mult de 35 zile pe an (UE).
În ultimile 12 luni, media anuală cu poluare PM10 în Pata Rât a fost de 60 µg / m3, iar cea cu poluare PM2.5 a fost de 31 µg / m3.
Oamenii care locuiesc în apropierea rampelor de deșeuri, în ultimele 12 luni au fost expuși prea multe zile la poluarea cu particulele în suspensie peste media admisă de OMS: timp de 88 zile în cazul PM10, și timp de 80 de zile cu PM2.5.
Particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât, pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări (conform https://www.calitateaer.ro).
Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.
Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.
Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.
Expunerea pe termen lung chiar și la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.
Hidrogenul sulfurat (H2S) este un acid care se regăsește în natură în regiunile de gaze naturale sau petrol. De asemenea, el se crează prin putrefacția substanțelor organice, de exemplu a gunoaielor. Deci, ocurența H2S în mediul depozitelor de deșeuri este evidentă. Acest acid se mai produce și în stațiile de epurare a apei. Drept urmare, persoanele care locuiesc în apropierea unor astfel de situri, sunt expuse efectului otrăvitor și caustic al hidrogenului sulfurat. H2S are miros neplăcut de ouă clocite și este inflamabil. Ajungând în organismul omului, împiedică lipirea oxigenului de celulele sanguine, cauzând astfel privarea de oxigen. El se amestecă cu apa din plămâni formând un acid slab.
Hidrogenul sulfurat nu se acumulează în organism, dar expunerea repetată / prelungită la niveluri moderate poate provoca tensiune arterială scăzută, dureri de cap, pierderea poftei de mâncare și pierderea în greutate, dar și leziuni ale sistemului nervos.
Expunerea prelungită la niveluri scăzute poate provoca erupții cutanate dureroase și ochi iritați.
Expunerea la niveluri ridicate de H2S provoacă paralizie respiratorie, convulsii, comă, leziuni cerebrale și cardiace, chiar moarte.
Graficele de mai jos arată că nivelul H2S este de 2-3 ori mai mare în Pata Rât (în apropierea rampelor de deșeuri unde locuiesc circa 1500 de persoane) decât media din Cluj-Napoca.
Măsurătorile sunt făcute în cadrul proiectului #ENHOJUST. Le facem cu senzorul uRADMonitor SMOGGIE-GAS H2S (rezoluția de 1 ppb, min value 0 ppm, max value 2 ppm): în Pata Rât, la casele modulare construite de primăria Cluj-Napoca în 2010 pentru romii evacuați de pe strada Coastei la o distanță de 800 metri de la rampa veche, pe atunci funcțională, și la aceeași distanță de rampa RADP deschisă în 2015; în oraș în apropiere de Baza Sportivă Gheorgheni de pe str. Alexandru Vaida Voevod.
