Acum mai bine de jumătate de an, Grupul de Acţiune Locală pentru Incluziune Locativă (GALIL) a demarat acţiunea de susţinere a persoanelor care locuiesc în condiţii inadecvate şi nesigure, în zone segregate rezidenţial ale oraşului. Prin această acţiune de depunere a unui dosar-cerere de atribuire a unei locuinţe sociale, 150 de persoane au semnalat nevoia lor de locuire faţă de administraţia locală, multe dintre ele nefiind înregistrate anterior datorită prevederilor care le limitau eligibilitatea sau le defavorizau prin modul de calcul al punctajelor. Grupul a documentat toate aceste bariere de acces la locuinţele sociale, arătând felul în care un segment larg al locuitorilor oraşului, care se confruntă cu situaţii de muncă precară şi deprivare, sunt sistematic excluşi şi descurajaţi să solicite atribuirea unei locuinţe sociale[1].
Comunicat de presă GALIL_final_25noi2015
Totodată, GALIL a trimis o serie de scrisori Primăriei prin care arăta mecanismele discriminatorii ale procedurii locale de atribuire a locuintelor sociale, procedură care exclude exact persoanele care ar avea cea mai mare nevoie de asemenea forme de locuire. Mai recent, GALIL a elaborat și a depus în atenția Comisiei mixte pentru repartizarea locuințelor fond de stat din cadrul Primăriei și Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca o serie de propuneri de modificare a criteriilor de eligibilitate și de selecție utilizate în procesul de atribuire a locuințelor sociale[2]. Includerea acestora într-o nouă procedură ar schimba lista anuală de priorităţi, devenind eligibile şi persoanele ale căror nevoi de locuire sunt sistematic şterse şi făcute invizibile prin actuala procedură, sau înlăturate printr-un mod de calcul elitist care conferă 45 de puncte pentru doctorat, dar doar 2 puncte pentru un copil mic in familie.
Propunerile GALIL sunt fundamentate pe legislația românească care prevede că “accesul liber şi neîngrădit la locuinţă este un drept al fiecărui cetăţean”[3] şi că “pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi a riscului de excluziune socială, prin politicile publice iniţiate, statul asigură accesul persoanelor vulnerabile la unele drepturi fundamentale, cum ar fi: dreptul la locuinţă…”[4]. Printre aceste propuneri se află și prioritizarea solicitanților care trăiesc în locuințe improprii, uneori fără forme legale și riscând demolarea si evacuarea forțată, cât și recunoașterea drept caz de forță majoră a locuirii la periferii poluate, fără infrastructură urbană adecvată, excluse de la resursele dezvoltării urbane.
http://radiocluj.ro/2015/11/27/cum-se-vor-acorda-locuintele-sociale-la-cluj/
http://www.socialeast.ro/sos-locuirea-sociala-marsul-pentru-clima/
http://www.criticatac.ro/28481/susinei-dreptul-la-locuin/
http://www.ziardecluj.ro/se-schimba-criteriile-de-acordare-locuintelor-sociale
[1] Citiţi mai multe aici: https://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/memoriu-col_cereri-loc-soc-_Cantonului_FINAL_6aug20152.pdf şi aici https://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/Situatia_locativa_Stephenson15_aprilie20153.pdf
[2] Citiţi aici propunerile GALIL: https://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/RECOMANDARI-LERI-pentru-schimbarea-HCL150-din-2013_tabel_FINAL.pdf
[3] Cf. Legea Locuinţei 114/1996, preambul
[4] Cf. Legea Asistenței Sociale 292/2011 – Art. 53, alin. 2