Campania “Căși sociale acum!” continuă demersurile mai vechi ale Fundației Desire în vederea promovării unor politici publice ce răspund la nevoile persoanelor marginalizate social în domeniul locuirii. Aparținem de acea parte a societății civile care militează pentru recunoașterea cauzelor structurale ale inegalităților sociale, pentru asigurarea efectivă – prin măsuri de politici publice adecvate – a drepturilor social-economice pentru toți cetățenii, precum și pentru participarea politică a categoriilor sociale împinse în sărăcie și precaritate.
La mijlocul lunii mai 2016 echipa Campaniei Căși sociale acum! a trimis candidaților și candidatelor la poziții ale administrației publice locale din partea mai multor formațiuni politice o Scrisoare deschisă prin care solicita întâlniri pe tema locuințelor sociale în municipiul Cluj-Napoca.
Pe baza (non)răspunsurilor primite de la candidați la această scrisoarea, între 30 mai și 3 iunie 2016 echipa noastră a vizitat trei formațiuni politice, oferind celor prezenți materialele informatice pregătite în timpul campaniei Căși sociale acum!. Cele două formațiuni politice care ne-au primit, și-au exprimat deschiderea de a relua/continua discuțiile noastre și după alegeri.
În 30.05.2016 Echipa campaniei Căși sociale acum! a fost primită de echipa electorală a doamnei Anna Horváth, candidată la funcția de primar al municipiului Cluj din partea UDMR. Am discutat despre recunoașterea faptului că nevoia de locuințe sociale este foarte mare în orașul nostru, deoarece prețurile pieții depășesc posibilitățile multora de a achiziționa o locuință prin credit bancar sau de a închiria de la privați; numărul persoanelor/familiilor evacuate din clădiri retrocedate este foarte mare și față de ele administrația publică locală are obligația de a le asigura locuință alternativă după evacuare; precum și pentru că există și foarte multe persoane marginalizate în orașul Cluj (cu locuri de muncă nesigure și foarte slab plătite în economia formală sau informală, ducându-și traiul de chiar mai multe decenii în condiții de locuire inadecvate și precare, cu o stare de sănătate foarte proastă). Voința politică de a identifica și implementa măsuri care să răspundă la toate aceste nevoi și care să asigure dreptul la locuință adecvată pentru fiecare cetățean, dar și de a prioritiza locuirea printre celelalte domenii ale politicilor publice ține de aleșii noștri locali. Dar, desigur, ei trebuie și pot fi motivați să își respecte obligațiile și față de persoanele marginalizate social printr-o legislație a locuirii mult mai strictă și dedicată în mod expres și cauzei acestor categorii sociale. În contextul legislativ actual propunerea echipei Căși sociale acum! către viitorii consilieri locali și (vice)primari este acela de a elabora un pachet de măsuri și proceduri la intersecția legii locuinței, legislației sociale, legislației anti-discriminare dar și a urbanismului și construcțiilor prin care ei să își asume responsabilitățile față de persoane împinse în marginalitate și în sărăcie extremă. Activiștii campaniei Căși sociale acum! de pe strada Cantonului din Cluj-Napoca se așteaptă să fie și ei ascultați cu atenție, să li se facă și lor dreptate după 20 de ani de locuire în nesiguranță și condiții improprii, respectiv la acțiuni administrative prin care se recunoaște apartenanța lor la acest oraș.
În 1 iunie 2016, echipa Campaniei Căși sociale ACUM a fost primită de candidați și candidate din partea Partidului Social Democrat la funcții de consilieri locali și consilieri județeni. În prealabil observam, că domnulGabriel Horia Nasra susține cauza noastră pe Consilierul Tău – http://consilierultau.org/sustin/. Printre altele, le-am prezentat motivațiile campaniei noastre: după 25 de ani în care domeniul locuirii a fost dezvoltat de statul român în beneficiul sectorului imobiliar-bancar, este timpul ca acesta să își reasume obligațiile față de cetățeni în ceea ce privește drepturile lor social-economice, printre ele dreptul la locuire. O politică a locuințelor sociale care asigură accesul efectiv și al persoanelor marginalizate la locuință adecvată este printre instrumentele prin care acest deziderat se poate și trebuie să se pună în practică. În timpul discuțiilor, doamna Laura Elena Pop Chiorean observa marea omisiune a guvernanților locali din ultimii ani, și anume că, mai ales în perioada boomului imobiliar aceștia ar fi putut să condiționeze construcțiile de locuințe de predarea de către dezvoltatori în stocul locativ public a unui număr considerabil de apartamente, aşa cum se intâmplă şi în alte oraşe din Europa. Mihnea Stoica a completat: după alegeri, este nevoie ca noii consilieri să își asume (sau nu) public astfel de politici, pentru ca și societatea civilă activistă din acest domeniu să știe pe cine poate conta și pe cine nu în demersurile sale de-a lungul următorilor patru ani. Din partea echipeiCăși sociale acum! s-a accentuat că în Cluj Napoca este nevoie atât de asumarea setului de măsuri privind zona marginalizată Pata Rât, cât și cel privind fondul de locuințe sociale. Activiștii noștri de pe strada Cantonului în continuare fac eforturi de a aduce în prim plan și situația lor locativă atunci când se discută despre situația zonei Pata Rât în ansamblul său (și ei au fost evacuați din oraș, în mai multe valuri începând cu sfârșitul anilor 1990, la fel cum au fost evacuate familiile de pe str. Coastei în decembrie 2010; și ei se confruntă cu nesiguranța locuirii datorită nerecunoașterii legale, precum și cu condiții de locuire foarte deprivate, la fel ca și familiile din Dallas).
Din partea Partidului Național Liberal și Partidului Democrat Liberal, care, conform sondajelor de opinie pare că va furniza orașului nostru primarul său pentru următorii patru ani, echipa Campaniei Căși sociale acum! nu a primit nici un răspuns la această chemare. După alte două momente în care i-am contactat, și în ultimele zile ale campaniei electorale echipa noastră s-a întâlnit doar cu afișul “Clujul crește” de la intrarea în sediul lor electoral. Între timp am re-răsfoit filele bugetului local al Municipiului Cluj-Napoca și am comparat procentul (oricum infim) al cheltuielilor pe locuințe cu procentul celor pe ordine publică din totalul bugetului local în perioada 2008-2015 (http://www.primariaclujnapoca.ro/…/buget-executie-bugetara.…).
În 2009, 2011, 2012 și 2013 orașul nostru a cheltuit mai mulți bani pentru personalul, pentru bunurile și serviciile și pentru alte costuri ale forțelor de ordine publică decât pe locuințe. Anii 2014 și 2015 păreau să fie un pic mai promițători din punctul de vedere al investițiilor în locuințe (cu 26.641.693 lei, respectiv 29.561.000 lei), ceea ce ne face să ne întrebăm unde sunt aceste locuințe? Căci, în anul 2015 prin procedurile în vigoare, Consiliul Local a repartizat doar 12 locuințe, iar în acest an încă nu s-a afișat lista locuințelor repartizate, dar auzim că nu vor fi prea multe, căci construcțiile planificate pe str. Sighișoarei și str. Ghimeșului nu s-au realizat.