Poluarea în Pata Rât, Cluj-Napoca, februarie 2022

În timp de pace sau război, persoanele care locuiesc în proximitatea rampei toxice din Pata Rât, marea majoritate de etnie romă, servind industria de salubritate și de reciclare, precum și interesele clujenilor de a scăpa de deșeuri, trăiesc în condiții similare cu cele ale celor mai degradante tabere de refugiați de război. Și asta nu este un caz unic în România. Dar este un caz care denotă că nu lipsa banilor din bugetul public perpetuează problema.Statul român nu a avut niciodată voință politică și contribuție financiară necesară creării unui fond de locuințe sociale adecvate care să le protejeze viața, sănătatea și restul drepturilor fundamentale ale celor împinși în astfel de situații prin politici economice și prin rasism instituționalizat. Autoritățile publice locale din orașul Cluj au promis în perspectiva anilor 2030 “dispariția Pata Rât”. Un slogan care pare mai mult o promisiune pentru locuitorii ansamblului imobiliar Transylvania Smart City în construcție în proximitatea zonelor rezidențiale vechi ale romilor sărăciți și privați de condiții adecvate de locuire de peste 40-20-10 de ani, și mai puțin un plan pentru cei din urmă fundamentat pe consultarea și nevoile lor.

272736 sharesLikeCommentShare

0

ENHOJUST POLICY BRIEF: PENTRU O JUSTIȚIE ANTIRASISTĂ DE MEDIU ȘI DE LOCUIRE (ÎN ROMÂNIA)

Prin cercetarea derulată în proiectul ENHOJUST ne-am propus să surprindem fenomenul locuirii în mediu toxic, îmbinând perspectiva sociologică cu cea legislativă, medicală și cea tehnică, de măsurare a poluării aerului în zone private de condiții adecvate de locuire. Rezultatele cercetării sunt prezentate în raportul în limba română, accesibil aici.

În policy brief elaborat în limba română și în limba engleză prezentăm matricea conceptuală a cercetării ENHOJUST, concluziile analizelor efectuate în partea I și II a raportului, precum și revendicările unei politici pentru o justiție antirasistă de mediu și de locuire în România. Vom promova analiza și recomandările noastre prin organizații de mediu și de locuire din România și din străinătate, dar le vom prezenta și decidenților politici de la nivel central.

ENHOJUST POLICY BRIEF: FOR AN ANTI-RACIST ENVIRONMENTAL AND HOUSING JUSTICE (IN ROMANIA)

Through the research carried out in the ENHOJUST project, we aimed to capture the phenomenon of housing in a toxic environment, combining the sociological approach with the legislative, medical, and technical perspective, and measuring air pollution in areas deprived of adequate living conditions. The results of the research are discussed in Part I and II of the report (accessible here in Romanian, fragments of it being embedded into the policy brief in English).

Through the ENHOJUST media campaign we want to contribute to raising awareness about the link between polluted environment, inadequate housing, and poor health, but also to make the state responsible for its obligations to ensure, through public policies, the right to live in a healthy environment and to create socio-economic conditions in which all people can exercise this right.

In addition to the two major sets of activities above, through ENHOJUST we also aimed at developing the concept of anti-racist environmental and housing justice. The introductory chapter of our report is dedicated to this endeavor, detailing the conceptual matrix from below. The latter was designed to reflect the complexity of the interdependencies between housing, the environment and health, and the various forms of social justice.

The Report is structured in four chapters:

  • INTRODUCTION. ENHOJUST CONCEPTUAL MATRIX
  • PART I. POLLUTION / TOXICITY, HOUSING, AND HEALTH
  • PART II. REGULATIONS REGARDING THE RELATIONSHIP BETWEEN ENVIRONMENT, HEALTH, AND HOUSING
  • AFTERWORD. CLAIMING PUBLIC POLICY FOR AN ANTI-RACIST ENVIRONMENTAL AND HOUSING JUSTICE

At the link below we present fragments in English from the Report, including the whole Introduction and Afterword, as well as the Conclusion sections of Part I and Part II.

https://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/ENHOJUST-policy-brief_in-English-1.pdf

RAPORTUL PROIECTULUI ENHOJUST : PENTRU O JUSTIȚIE ANTIRASISTĂ DE MEDIU ȘI DE LOCUIRE

Textul întregului Raport se poate descărca de aici

CUPRINS

https://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/ENHOJUST_Cuprins-Raport.pdf

INTRODUCERE. MATRICEA CONCEPTUALĂ ENHOJUST

  1. Matricea conceptuală ENHOJUST în contextul proiectului
  2. Justiția de mediu, și dreptul la un mediu sănătos
  3. Justiția locativă, și dreptul la locuință adecvată
  4. Justiția locativă și de mediu, și dreptul de a locui în mediu sănătos
  5. Justiția antirasistă de mediu și de locuire, și dreptul de a nu fi exclus de la dreptul de a locui în mediu sănătos

https://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/ENHOJUST-raport-Introducere_Matricea-conceptuala.pdf

PARTEA I. POLUARE/ TOXICITATE, LOCUIRE ȘI SĂNĂTATE

SECȚIUNEA A. Poluarea aerului și efectele asupra sănătății: de la o problemă generală la problemele specifice ale poluării rampelor de deșeuri

  1. Poluarea cu particule în suspensie PM2.5 și PM10
  2. Poluarea cu particule în suspensie și Covid-19
  3. Elementele care transformă rampele de deșeuri poluatoare în situri toxice
  4. Efectele toxicității rampelor de deșeuri asupra sănătății oamenilor
  5. Cazuri de rampe de deșeuri toxice și câteva acțiuni activiste din România

SECȚIUNEA B. Studiu de caz. Toxicitatea rampelor de deșeuri și efectele sale asupra sănătății în Pata Rât din Cluj-Napoca

I. Pata Rât – “ zone rezidențiale” și rampele de deșeuri

  1. O descriere generală a „zonelor rezidențiale” din Pata Rât, Cluj-Napoca
  2. Rampele vechi şi noi din Pata Rât, Cluj-Napoca

II. Poluarea aerului în Pata Rât. Măsurători realizate cu senzori amplasați la casele modulare

  1. Măsurători ale poluării aerului cu Hidrogen sulfurat
  2. Măsurători ale poluării aerului cu particulele în suspensie (PM)

III. Probleme de sănătate raportate de locuitorii mediului toxic din Pata Rât

SECȚIUNEA C. Concluzii, cu formularea unor principii pentru politicile publice ce ar trebui să răspundă la inegalitățile rasializate produsa de tripla nedreptate mediu toxic – locuire inadecvată – sănătate precară

  1. Obiectivele studiului nostru
  2. Concluzii privind formarea zonei rezidențiale din Pata Rât și principii pentru politici care să soluționeze situații locative de acest fel
  3. Concluzii privind poluarea zonei Pata Rât și principii pentru politici care să răspundă la situații de acest fel

https://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/ENHOJUST_Partea-I_sectiunea-A-si-B_poluare-sanatate_generalPataRat_cu-concluziiprincipii.pdf

PARTEA II. REGLEMENTĂRI PRIVIND RELAȚIA DINTRE MEDIU, SĂNĂTATE ȘI LOCUIRE

SECȚIUNEA A. Aspecte legislative

SECȚIUNEA B. Aspecte instituționale

SECȚIUNEA C.  Nevoia urgentă de a îmbunătăți legislația din domeniul dreptului la mediu sănătos, precum și mecanismele de urmărire a cazurilor de locuire în mediu toxic de către instituțiile statului

  1. Armonizarea legislației românești cu cea europeană în domeniul mediului
  2. Lacune legislative în România cu privire la locuirea în mediu sănătos
  3. Nevoia de a îmbunătăți mecanismele instituționale de urmărire a cazurilor de locuire în mediu toxic

https://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/ENHOJUST_Partea-II-Sectiunea-AB_Aspecte-legislativeAspecte-institutionale3.pdf

POSTFAȚĂ. Revendicarea unei politici publice pentru o justiție antirasistă de mediu și de locuire

  1. Integrarea revendicărilor ENHOJUST în trendul european recent al conștientizării legăturii între justiția de mediu și justiția socială    
  2. Principiile revendicărilor ENHOJUST izvorâte din recunoașterea pericolelor locuirii în mediu toxic
  3. Obligațiile autorităților publice locale cu privire la dreptul la mediu sănătos, și în particular cu privire la protejarea celor mai vulnerabili expuși la toxicitate datorită mediului în care locuiesc
  4. Obligațiile autorităților publice locale cu privire la dreptul la locuință adecvată, și în particular cu privire la protejarea celor mai vulnerabili expuși la toxicitate datorită mediului în care locuiesc
  5. Cuvânt de încheiere : Obligația de a asigura condiții pentru realizarea justiției antirasiste de mediu și de locuire sau a dreptului de a locui în mediu sănătos pentru toți

https://www.desire-ro.eu/wp-content/uploads/ENHOJUST_Raport-TOT_martie2022_final.pdf

Justiție antirasistă de mediu și de locuire

Proiectul #ENHOJUST al Fundației Desire a realizat o cercetare care să fundamenteze revendicările pentru o justiție antirasistă de mediu și de locuire atât din punct de vedere empiric, cât și din punct de vedere conceptual. # O parte din termenii folosiți de noi sunt deja consacrați în mișcări civice, precum #rasismdemediu, și chiar și în prevederi internaționale legate de #justitiademediu. ENHOJUST pornește de la aceste fundamente existente, adăugând la dezbatare și alte perspective, precum: #dreptlalocuintaadecvată și #justitielocativa. #Raportul din 2019 al European Environment Agency concluzionează: este nevoie de politici de mediu, sociale și economice, care să adreseze expunerea inegală la pericolele poluării, precum și vulnerabilitățile inegale ale diferitelor grupuri. Iar raportul European Environmental Bureau – EEB din 2020 arată cum sunt afectate comunitățile rome de injustiția de mediu.

Pornind de la cele de mai sus, revendicările ENHOJUST se referă la circumstanțe în care categorii sociale vulnerabilizate de situația lor socio-economică precară și de stigmatizarea/ rasializarea etniei sau statutului lor social ajung să locuiască în mediu toxic care le scurtează viața trăită în stare de sănătate și viața în general. Cu acest scop am elaborat conceptul de justiție anti-rasistă de mediu și de locuire, precum arată imaginea de mai jos, clarificând cum ne ajută perspectiva antirasistă să revendicăm dreptul de a nu fi exclus de la dreptul de a locui în mediu sănătos. (Text: Eniko Vincze, Grafică: Radu Gaciu).

Dreptul la un mediu sănătos

Integrarea principiului justiției de mediu în sistemul internațional al drepturilor omului s-a realizat prin ideea dreptului la un mediu sănătos.

Dreptul la un mediu curat, sănătos și sustenabil a fost recunoscut ca un drept fundamental de către Rezoluția Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite din octombrie 2021 (HRC/RES/48/13).

Noutatea abordării din această Rezoluție constă în legătura pe care o face între: protecția mediului și dreptul la sănătate.

Ce face această Rezoluție:

  • Recunoaște dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil ca fiind un drept al omului care este important pentru exercitarea tuturor celorlalte drepturi ale omului.
  • Constată că dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil este legat de alte drepturi și de dreptul internațional existent.
  • Afirmă că promovarea dreptului omului la un mediu curat, sănătos și durabil necesită punerea în aplicare deplină a acordurilor multilaterale de mediu în conformitate cu principiile dreptului internațional al mediului.
  • Încurajează statele:(a) Să creeze capacități pentru a proteja mediul în vederea îndeplinirii obligațiilor și angajamentelor lor în domeniul drepturilor omului.(b) Să creeze sinergii între protecția drepturilor omului și protecția mediului, ținând seama de o abordare integrată și multisectorială. (c) Să adopte politici pentru exercitarea dreptului la un mediu curat, sănătos și durabil. (d) Să continue să ia în considerare obligațiile și angajamentele în materie de drepturile omului referitoare la exercitarea dreptului la un mediu curat, sănătos și durabil în cadrul punerii în aplicare și al urmăririi Obiectivelor de dezvoltare durabilă, ținând seama de caracterul integrat și multisectorial al acestora din urmă.

Rezoluția a fost votată de 43 de state membre ale ONU: Argentina, Armenia, Austria, Bahamas, Bahrain, Bangladesh, Bolivia (Plurinational State of), Brazil, Bulgaria, Burkina Faso, Cameroon, Côte d’Ivoire, Cuba, Czechia, Denmark, Eritrea, Fiji, France, Gabon, Germany, Indonesia, Italy, Libya, Malawi, Marshall Islands, Mauritania, Mexico, Namibia, Nepal, Netherlands, Pakistan, Philippines, Poland, Republic of Korea, Senegal, Somalia, Sudan, Togo, Ukraine, United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland, Uruguay, Uzbekistan and Venezuela (Bolivarian Republic of).

Justiția de mediu

Convenția de la Aarhus a fost transpusă în România prin Legea 86/2010: DREPTUL LA UN MEDIU SĂNĂTOS și dreptul la acces la informație și justiție în probleme de mediu #Enhojust#justitiedemediu#justitielocativa#Integrarea principiului justiției de mediu în sistemul internațional al drepturilor omului s-a realizat prin ideea dreptului la un mediu sănătos.2,264People reached106Engagements–Distribution scoreBoost post

Conceptul justiției de mediu datează din anii 1980, când mișcări civice din Statele Unite ale Americii au revendicat dreptul pentru grupurile rasiale marginalizate de a fi protejate față de mediile toxice. Mișcarea s-a extins apoi, atât geografic (și în țări din Sudul Global), cât și tematic (incluzând printre victimele injustiției de mediu și alte grupuri dezavantajate, și aducând în discuție și discriminarea internațională de mediu).

Dincolo de mișcările civice, inițiative legislative din alte state arată că nu doar că este de dorit ca problema justiției de mediu să se reglementeze din punct de vedere juridic, ci și că acest lucru este posibil dacă există voință politică. Un exemplu este Assembly Bill No. 1628/ 2019 din Statele Unite ale Americii, textul căruia este accesibil aici: https://leginfo.legislature.ca.gov/faces/billNavClient.xhtml?bill_id=201920200AB1628.

Dar trebuie să amintim în acest context și Convenția de la Aarhus, un tratat internațional al ONU (Aarhus Convention on Access to Information, Public Participation in Decision-making and Access to Justice in Environmental Matters). Ghidul elaborat pentru a veni în ajutorul implementării acestei convenții este accesibil aici: https://unece.org/DAM/env/pp/Publications/Aarhus_Implementation_Guide_interactive_eng.pdf).

Prin Legea Nr. 86 din 10 mai 2000 România a ratificat Convenția de la Aarhus, deci și-a asumat că o va respecta și implementa prin măsuri adecvate pe plan național (legea este accesibilă aici –   http://mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/1_Conventia_Aarhus.pdf). Argumentele aduse în această lege includ nevoia de a:

  • recunoaște că orice persoană are dreptul să trăiască într-un mediu adecvat sănătăţii şi bunăstării sale ;
  • cetăţenii trebuie să aibă acces la informaţie, să fie îndreptăţiţi de a participa la luarea deciziei şi să poată avea acces la justiţie în probleme de mediu şi să beneficieze, după caz, de asistenţă pentru a-şi exercita acest drept.

Legea 86/ 2010 prevede printre multe altele că:

  • nu va cere nici o derogare de la drepturile existente privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu
  • în cazul oricărei ameninţări iminente a sănătăţii umane sau a mediului, cauzată de activităţile umane sau datorată unor cauze naturale, toate informaţiile care ar da posibilitatea publicului să ia măsuri de prevenire sau să amelioreze efectele negative provocate de acea ameninţare şi care sunt deţinute de o autoritate publică sunt diseminate imediat şi fără nici o întârziere membrilor publicului, care pot fi afectaţi.

Expoziția Unde au dispărut copiii de pe canapea?

Asociația Comunitară a Romilor de pe Coastei și Fundația Desire, laolaltă cu activiști de la Căși sociale ACUM!, în 17.12.2021 au comemorat pentru a 11-a oară evacuarea forțată a 350 de persoane rome de pe str. Coastei.

În acest an, în cadrul evenimentelor de comemorare am realizat și expoziția “Unde au dispărut copiii de pe canapea?” , în colaborare cu artiști și arhitecți din oraș. Textele planșelor se pot citi și aici: https://casisocialeacum.ro/archives/6626/unde-au-disparut-copiii-de-pe-canapea/

Expoziția se încadrează printre activitățile proiectului ACRC “Încălcarea dreptului de a locui într-un mediu sănătos și lupta romilor din Pata Rât pentru dreptate locativă”, ea fiind realizată din contribuția financiară la bugetul proiectului asigurată de partenerul de proiect, Fundația Desire. Proiectul este derulat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Evenimentul nu a fost anunțat în prealabil, și, datorită restricțiilor privind adunările publice, nu a urmărit mobilizarea unei participări fizice masive. Însă el a avut un foarte mare succes în presă și în social media. Alături de echipa care a realizat expoziția, au fost prezente și participante la Atelierul de educație pentru drepturile omului, derulate în cadrul proiectului Asociației Comunitare a Romilor din Coastei.


Atelierul de educație pentru drepturile omului

Începând cu 1 iulie 2021, Asociația Comunitară a Romilor din Coastei derulează proiectul „Încălcarea dreptului de a locui într-un mediu sănătos și lupta romilor din Pata Rât pentru dreptate locativă”, în parteneriat cu Fundaţia Desire. Proiectul este derulat cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

În cadrul acestui proiect, Fundația Desire este parteneră fără buget, asigurând, însă, contribuția financiară proprie la bugetul întregului proiect conform cerințelor finanțatorului. Din partea Fundației Desire, sub formă de muncă voluntară (1) se asigură co-organizarea și derularea Atelierului de educație pentru drepturile omului, (2) se aduce contribuție la două expoziții realizate cu ocazia unor evenimente importante pentru comunitatea romă din Cluj, și (3) se acordă consultanță pentru activitatea de culegere de informații despre starea de sănătate a locuitorilor din Pata Rât. Aceste informații se vor utiliza în vederea realizării unor materiale de conștientizare cu privire la ce înseamnă violarea dreptului de a locui într-un mediu sănătos. Cele din urmă vor fi publicate într-o carte, și folosite în vederea transmiterii unei petiții către CNCD pe tema discriminării multiple a romilor datorită locuirii în mediul toxic din Pata Rât.

În ceea ce privește Atelierul de activism pentru drepturile omului (coordonat de Enikő Vincze din partea Fundației Desire), aceasta și-a propus crearea unei ocazii cu care tineri și tinere cu domiciliul în Pata Rât s-au întâlnit cu studenți din Cluj pentru a discuta despre drepturile omului și în mod particular despre drepturile locative, de a-și împărtăși experiențele de locuire în orașul Cluj și cum acestea reflectă încălcări ale acestor drepturi, precum și de a pregăti împreună o acțiune pentru comemorarea zilei de 17 decembrie 2010, zi declarată de mișcarea Căși sociale ACUM! drept Ziua împotriva evacuărilor de pretutindeni. La atelier s-au înscris 10 persoane cu domiciliul în Pata Rât și 10 studenți din Cluj.

Prima întâlnire din seria de trei din cadrul acestui atelier a avut loc pe 24.11.2021, online. Pentru a se cunoaște reciproc, la început participanții au formulat idei despre ce au ei în comun și ce i-ar putea lega într-o acțiune comună, au discutat despre ce anume sunt drepturile omului precum și istoria și principiile acestora, și au (re)văzut exemple în care drepturile omului sunt reglementate prin legislație la nivel mondial, la nivelul Uniunii Europene și în România. Prezentăm mai jos câteva din impresiile participantelor:   

  • “Primul atelier a fost o oportunitate de a pune în perspectivă și reflecta. A fost un moment în care am putut să mă uit înapoi la oportunitățile pe care le-am avut de-a lungul timpului, oportunități pe care nu le-am apreciat îndeajuns sau deloc, considerându-le firești și cuvenite, sau pe care le-am ignorat cu cinism. Am auzit povești legate de tratamentul pe care unii participanți la atelier l-au îndurat din partea celor din jur de-a lungul timpului și asta, din nou, m-a întristat.”
  • “Am învăț lucruri noi și am cunoscut și oameni noi și asta mă făcut să mă simt minunat mă bucur că fac parte din acest grup și cel mai mult mi-a plăcut când am văzut că avem lucruri în comun și cu cei din afara comunității în care stau.” 
  • “Eu am rămas profund impresionată de solidaritatea arătată de către tinerii studenți pentru tineri din Pata Rât și m-am bucurat să văd interesul lor față de aceste teme importante cum ar fi evacuările, diferențele sociale și încălcarea drepturilor omului în diverse forme. Cred că, deși suntem diferiți, ne asemănăm în multe aspecte, și cu toții ne dorim ca drepturile tuturor oamenilor indiferent de etnie să fie respectate, mai ales cum e acest drept de a locui decen într-un mediu sănătos.”
  • “La primul atelier am discutat informații despre drepturile omului și din punct de vedere istoric, și din punct de vedere legal. Am vorbit despre drepturi care ne-au fost încălcate unora dintre noi, despre faptul că legile nu sunt suficiente pentru a garanta drepturi elementare, ne-am pus de acord că trebuie să luptăm împreună pentru drepturi. Mi-a plăcut că am dedicat mult timp pentru a ne cunoaște între noi, pentru a ne descoperi împreună ca grup și pentru a ne stabili niște scopuri comune.”
  • “M-am simțit bine în prezența mai multe persoane, cu toate că am avut emoții. Mă bucur să fac parte din acest grup, sunt bucuroasă că o să învăț lucruri noi.”

La a doua întâlnire a atelierului, cea care s-a realizat fizic pe 09.12.2021, într-o primă parte am discutat despre dreptul la locuire și cum este el reglementat la nivel internațional și local, iar în cea de a doua parte despre exemplul din Cluj-Napoca al mișcării pentru dreptate locativă. Avem câteva impresii formulate din partea participantelor și de pe urma acestui atelier:

  • “A fost o zi interesantă. Am discutat despre legislația internațională și națională privind locuirea, despre care nu știam prea multe. Mi s-a confirmat că există o lege cu privire la dreptul la locuință al persoanelor  cu dizabilități. Am urmărit videoclipuri care arată acțiuni stradale ale Căși sociale ACUM! din anii trecuți, și asta a creat o atmosferă bună, militantă. A fost o experiență bună.”
  • “La a doua întâlnire am vorbit despre legile pe care le încalcă statul român în cazul evacuărilor forțate, dar şi despre modalitățile prin care autorităţile se eschivează şi aruncă vina dintr-o parte în alta. Apoi am urmărit filmări de la acțiuni din 17 decembrie din alți ani. Asta ne-a insuflat pasiune.”
  • “A fost frumos să ne vedem fizic, ne-a fost mai uşor să ne cunoaştem așa, am povestit mai mult între noi. Am învățat despre legi despre care nu știam. Acum știu la ce să mă refer când vreau să îmi apăr drepturile pe care le am ca om și persoană.”
  • “Îmi face plăcere să fiu la aceste întâlniri, discutăm lucrurile în așa fel încât să le înțeleagă toată lumea, este foarte interesant să întâlnim oameni diverși. Am acumulat multe cunoștințe.”  
  • “Ce am înțeles de la întâlnire, m-a făcut să conștientizez câteva detalii despre ce se întâmplă în Cluj. Am auzit despre marea evacuare din 2010 la un an după ce am ajuns aici ca studentă, dar nu știam despre de unde s-a făcut evacuarea, și nu știam nici despre acțiunile care au avut loc în Cluj. Discuțiile m-au făcut să contemplez, și mă ajută să nu mai fiu ignorantă. Am rămas impresionată de poveștile Lindei și Ritei.”

La a treia întâlnire din 13.12.2021, desfasurata online, am discutat despre violarea dreptului la locuire, importanța garantării în mod efectiv al acestui drept din punctul de vedere al asigurării altor drepturi ale omului. Doi invitați speciali din București ne-au onorat cu participarea lor la această întâlnire: Georgiana Lipcan de la organizația ERomnja și Eugen Ghiță de la organizația RomaJust. Mai jos, câteva idei din partea acestora și din partea organizatoarei atelierului.

  • “Mesajul meu către participante ar fi acela de a le îndemna să chestioneze și să acționeze asupra lucrurilor care se întâmplă în jurul lor. Este important să chestionăm sexismul, și să înțelegem lupta feministă, să chestionăm rasismul și să înțelegem lupta anti-rasistă, să chestionăm clasismul și să înțelegem lupta anti-clasistă, dar cred că este necesar să chestionăm toate acestea și să vedem legăturile dintre ele pentru a înțelege de ce acele persoane cu multiple identități sau identități intersecționale sunt mereu împinse de cele mai multe ori în afara orașelor, la marginea societăților într-un cerc vicios din care este foarte greu să ieși fără sprijin. Totodată cred că este important ca solidaritatea să fie principiul după care să ne ghidăm în luptele noastre.” (Georgiana Lipcan, ERomnja).
  • “Activismul juridic în favoarea categoriilor dezavantajate nu este o poveste de succes continuu. Chiar și în cazurile în care am avut victorii în procesele în instanță împotriva primăriilor care evacuează și stabilesc criterii discriminatorii de atribuire a locuințelor sociale (de ex. În Eforie, sau în Focșani), la un moment judecătorii s-au întors împotriva noastră, nemaivorbind despre faptul că aceste procese se derulează timp de mai mulți ani, sau despre cum primăriile, după ce pierd un caz în instanță, introduc de exemplu noi criterii discriminatorii ca să excludă romii evacuați de la accesul la locuițe sociale. Totuși, este important ca aceste cazuri să fie câștigate chiar dacă durează 10 ani, pentru că pot să funcționeze mai departe ca referințe pentru alte cazuri din alte localități. Pentru activiști, aceste procese și victoriile parțiale sunt importante și pentru că pot fi încurajatoare, ele pot însemna o recunoaștere a luptei lor, atât din partea comunităților cât și din partea instituțiilor de la nivel local, național, sau internațional. Activiștii pentru dreptate locativă sunt actori foarte importanți și pentru că ei pot să documenteze cazurile din punct de vedere social, și să vină astfel în sprijinul muncii avocaților/ juriștilor. Dar până la urmă este important, ca oamenii pentru care ducem aceste lupte juridice, să aibă acces la justiție socială.” (Eugen Ghiță, RomaJust)
  • “La primele două întâlniri ale Atelierului de activism pentru drepturile omului am discutat despre relația între drepturi și legi, am arătat cum legile existente bune pot fi folosite în lupta pentru asigurarea accesului efectiv la drepturi, în timp ce această luptă trebuie dusă și pentru schimbarea legilor în așa fel încât ele să reprezinte interesele oamenilor dezavantajați de modul în care funcționează economia capitalistă. De asemenea, am vorbit despre o serie de legi care reglementează drepturile omului în general, și dreptul la locuință adecvată în particular la nivel internațional, european și național. Dar am povestit și despre activismul din Cluj pentru dreptate locativă din ultimii 11 ani, bazat pe cercetare militantă și pe un ethos antirasist și feminist dedicat unor valori precum egalitatea și solidaritatea, pentru a transmite tinerilor de diferite etnii și statut social pasiunea pentru astfel de lupte. Cea de a treia întâlnire a atelierului am dedicat-o discuțiilor mai detailate despre ce înseamnă relația între lupta pentru drepturi politice, pentru recunoaștere culturală, pentru drepturi social-economice, dar și drepturi reproductive. Invitatele noastre speciale de la organizațiile rome ERomnja și RomaJust, cu care avem o colaborare îndelungată și în cadrul Blocului Pentru Locuire din România, ne-au oferit șansa să vorbim despre această temă din perspectiva comunităților și persoanelor rome deposedate de toate aceste drepturi.” (Enikő Vincze, Fundația Desire, Căși sociale ACUM!)  



Probleme de sănătate în Pata Rât: oboseala și lipsa de aer

În iulie 2021, #ENHOJUST a realizat o anchetă medicală în trei comunități din Pata Rât pe un eșantion de 283 persoane de peste 18 ani. În postările noastre anterioare am prezentat mai multe probleme de sănătate generate de locuirea în mediu toxic. Le puteți revedea aici: https://www.desire-ro.eu/?cat=153#dreptlalocuireadecvată

Printre întrebările privind starea de sănătate, în chestionar am inclus și întrebări legate de sentimentul de lipsă sau sete de aer, sau de oboseala inexplicabilă, sau la modurile în care li se manifestă oboseala.

La mai puțini din jumătate dintre respondenți, oboseala sau lipsa de aer apare doar după un efort intens (49.3%).

În cazul celorlalți, oboseala sau lipsa de aer apare: după câteva minute de mers pe drum drept (14.5%), după ce urcă o pantă ușoară sau dacă se grăbesc (17%), chiar dacă merg mai încet decât ceilalți oameni sau se opresc din mers foarte des (18.4%), chiar și când se îmbracă sau doar ies din casă (0.8%).

Și mai mult: 35.7% din persoanele intervievate au acuzat lipsa de aer în anul dinaintea interviului. Iar 55.7% au menționat că au simțit oboseală inexplicabilă la efort. În momentul aplicării scalei de dispnee (respirație îngreunată) respondenților, o treime au acuzat un grad semnificativ clinic, arătând existenta problemelor de sănătate a respirației.

Aceste valori sunt semnificativ mai mari decât datele raportate în studiile epidemiologice relevante (studiul BOLD), în care senzația de lipsă de aer apare la aproximativ 27% din persoanele intervievate. [1] Alte studii arată, că prezența lipsei de aer este un factor predictiv pentru mortalitatea cauzată de boli serioase ale plămânii sau inimii. [2]

[1] R. Grønseth, W. M. Vollmer, Jon A. Hardie et al. Predictors of dyspnoea prevalence: results from the BOLD study. European Respiratory Journal 2014 43: 1610-1620; DOI: 10.1183/09031936.00036813[2] Frostad A, Soyseth V, Andersen A, et al. Respiratory symptoms as predictors of all-cause mortality in an urban community: a 30-year follow-up. J Intern Med 2006; 259: 520–529.